REPTILE (CLASA REPTILIA)

Marea majoritate a reptilelor actuale sunt terestre, tegumentul lor fiind sărac în glande
secretoare, uscat şi impermeabil. Corpul este apărat de uscăciune de pătura externă cornoasă şi
groasă a epidermei (cu solzi sau scuturi cornoase). În perioada de creştere are loc năpârlirea sub
formă de exuvii (teacă integră la şerpi sau "petice" la şopârle). La crocodili şi broaşte ţestoase,
dermul produce plăci osoase, care le dublează pe cele cornoase (nu năpârlesc).

Tegumentul reptilelor conţine pigmenţi care dau culoarea specifică corpului şi care
nu se modifică în funcţie de culoarea mediului.

Reptilele se înmulţesc prin ouă rezultate în urma fecundaţiei interne. Ouăle au coaja
calcaroasă sau pergamentoasă şi sunt depuse în cuiburi la locuri însorite şi uscate sau sunt
îngropate în nisip.
 Amniota
(Animal group)

Clasa Mammalia Clasa Aves

Clasa Reptilia
(Mamifere) (păsări)

Subclasa Subclasa
Anapsida Diapsida

Ordinul Chelonia
(broaștele țestoase)
Rhynchocephala Crocodylia
(Tuatara) (reptile mari)
Squamata

Subordinul
Pleurodira Subordinul Subordinul
Subordinul Sauria Ophidia
Cryptodira (șopârle) (Șerpii)
 Ordinul Pleurodira cuprinde specii la care retragerea capului se face lateral. Sunt răspândite în
America de Sud, Africa, Madagascar , Australia.
Cheladina longicoalis (broasca ţestoasă cu gât lung) are carapacea foarte alunecoasă, talia de 30
cm şi trăieşte în Australia .

Cheladina longicoalis (broasca ţestoasă cu gât lung)

 Hydromedusa tectiphera (broasca ţestoasă cu gât de şarpe). Prezintă pe carapace plăci
circulare, de culoare bej şi maro . Este o specie acvatică, dulcicolă şi se întâlneşte în Brazilia,
Argentina şi Guiana.

Hydromedusa tectiphera
(broasca ţestoasă cu gât de şarpe)
 Ordinul Cryptodira cuprinde specii care îşi retrag capul sub carapace în plan vertical .
Chelonia mydas (broasca ţestoasă de supă) are talia de 1,5 m şi o greutate de 450 kg. Trăieşte
în toate mările calde din regiunea tropicelor şi este vânată excesiv pentru carnea sa.

Chelonia mydas
(Broasca ţestoasă de supă)
Subclasa Diapsida cuprinde ordinele Rhynocephala, Squamata şi Crocodylia .
Ordinul Rhynchocephala cuprinde o singură specie,
Hatteria (Sphenodon) punctatus care prezintă pe linia medio-dorsală o creastă lungă
zimţată şi are o culoare verde măslinie. Este considerată o fosilă vie şi trăieşte numai în
anumite insule din Noua Zeelandă.

Sphenodon punctatus
(Tuatara)
Ordinul Squamata cuprinde subordinele Sauria şi Ophidia .

Subordinul Sauria (Lacertilia) cuprinde şopârlele.

Lacerta agilis (şopârla cenuşie de gard),

Lacerta agilis (şopârla cenuşie de gard)

 Lacerta muralis (șopârla de ziduri) trăiește, de obicei, în colonii printre grămezi
de pietre, prin ziduri vechi și stânci, pe marginile drumurilor și liniilor ferate, în vii pe
coastele pietroase expuse la soare. Se retrage la umbră când soarele arde.

L. muralis (şopârla de ziduri)

 Lacerta viridis (guşterul) este comun în Europa şi Asia . Destul de comun în
țara noastră, trăiește prin luminișurile și lizierele pădurilor de stejar sau pe malurile
însorite și cu vegetație ale Dunării și lacurilor.

Lacerta viridis (guşterul)

 Tot în această taxonomie sunt incluse Gekko gekko şi Iguana iguana (iguana verde)
.
Șopârla Gecko Leopard se găsește printre cele mai îndrăgite și populare reptile de
companie. Este docilă, frumos colorată și ușor de întreținut. Este crescută în țări precum
Irak, Iran, Afghanistan, Pakistan și în zona de nord-vest a Indiei. Preferă mediile
deșertice, stâncoase, presărate cu tufișuri și ierburi.

Gekko gekko
(Șopârlă africană de pădure)
Iguana iguana (iguana verde)
 O altă specie de reptile binecunoscute sunt cameleonii. Sunt specii de şopârle care au
capacitatea de a-şi modifica culoarea corpului în funcţie de culoarea substratului pe care
vânează insecte.
Aproape jumătate din speciile de cameleoni de pe pământ trăiesc în insula
Madagascar (Africa).

Bradypodion pumilum Bradypodion pumilum

(Cameleon calm) (Cameleon cu culoarea schimbată)
Adevărata frumusețe a cameleonului se află în adâncul pielii sale. Sub pielea exterioară,
care e transparentă, se află două straturi de celule care conțin pigmenți roșii și galbeni, numite
cromatofori. Sub cromatofori se află straturi de celule care reflectă lumina albastră și albă.
Mai profund, se află un strat de melanină maro (care, la oameni, face ca pielea să se
bronzeze). Lumina sau căldura din exterior și reacțiile chimice din interiorul corpului
determină celulele să se dilate (să crească în volum) sau să se contracte (să își micșoreze
volumul).
 Din categoria șopârlelor face parte și varanul. Are un corp masiv, o coadă
lungă turtită lateral, iar deschiderea gurii este mare. Cel mai mare varan este Varanus
komodoensis de 3 m lungime şi 100 kg, din Indonezia şi insulele Komodo.

Varanus komodoensis

Se presupune că varanii posedă o mușcătură veninoasă, deoarece prezintă două

glande plasate pe mandibulă ce secretă diverse toxine proteice. Semnificația biologică
a acestor toxine proteice este încă disputată, dar s-a dovedit faptul că aceste glande
secretă un anticoagulant.
 Subordinul Ophidia (Serpentes) cuprinde şerpii; animale cu corpul alungit şi apod,
care se deplasează exclusiv prin târâre.

Boa constrictor
(şarpele boa-regal)
Crotalus bazilicus (șarpele cu clopoţei) este răspândit în sud-vestul Statelor Unite.

Şarpele cu clopoţei (Crotalus bazilicus)

Crotalinae (Șarpele cu clopoței), este o subfamilie de șerpi veninoși, care face parte
din familia Viperidae, ordinul Serpentes (al șerpilor). Șerpii din această categorie
taxonomică sunt în general șerpi mari, ce duc o viață pe sol, cu o lungime medie de 2 m,
excepție face specia sudamericană "Lachesis" care atinge 3 m lungime.

Colții cu venin sunt relativ lungi asemănător celelorlalte vipere. La vipere, maxilarul
superior s-a redus la un os mic, care poartă numai dinți cu canal. La aceste animale, dinții
mici de apucat sunt fixați pe oasele palatine și pterigoide. Atunci când sunt nefolosiți dinții
veninoși ai viperei intră într-un șanț al mucoasei bucale, ca lama într-un briceag închis.
Șerpii au un organ de recepționare a căldurii cu ajutorul căruia pot localiza prada chiar în
întuneric.
 Naja naja (cobra indiană sau şarpele cu ochelari) este lung de 2 m; el
scuipă un venin foarte puternic

Naja naja
(Cobra indiană sau şarpele cu ochelari)

Naja naja este un gen de șerpi veninoși din familia Elapidae. Genul cuprinde cca.
20 de specii care trăiesc în regiunile calde din Asia sau Africa. Caracteristic acestui gen de
șerpi este desenul de pe gâtul lor, asemănător unor ochelari, care se pot vedea când
șarpele este iritat, de unde a fost denumit și "șarpe cu ochelari".

Cobrele veritabile, au o lungime între 1,50 și 2,30 m, în regiunea gâtului, pielea este
foarte elastică, ceea ce permite coastelor cervicale când șarpele este iritat, să se depărteze,
formându-se o dilatare a gâtului ca un capișon. Aspect care atribuie șarpelui un aspect
amenințător. Cobrele veritabile au pupilele rotunde, diferite de reptile care au pupile sub
formă de șliț (despicătură).
 Pythonidae (Pitonii ) sunt o familie de șerpi neveninoși, răspândiți în regiunile
tropicale din Africa și din Sudul Asiei, Australia și în câteva insule din vestul Pacificului,
unii (Python reticulatus) atingând o lungime de 10 m și o greutate de aproximativ 100 kg.
Se hrănesc cu mamifere și păsări (pe care le omoară prin sufocare, încolăcindu-se în
jurul lor); prezintă rudimente de membre posterioare.
Unele specii de piton sunt vânate pentru pielea folosită în
industria încălțămintei și în marochinărie.

Pitonul sau şarpele tigru

(Python molurus)

Familia pitonilor (Pythonidae) conține 9 genuri și 41 specii.

 Ordinul Crocodylia (crocodilii) cuprinde reptile mari (crocodil, gavial, aligator,
caiman), care pot ajunge la 10 m lungime, adaptate secundar la viaţa acvatică .

Crocodylus niloticus (crocodilul de Nil) atinge 6 m lungime şi prezintă multe

varietăţi; cea din Madagascar putând să atingă 10 m .

Crocodylus niloticus (crocodilul de Nil)

 Gavialus gangeticus (gavialul de Gange) trăieşte în India; el poate avea o
lungime de până la 6 m.

Gavialus gangeticus (gavialul de Gange)

 Alligator mississippiensis (aligatorul) este lung de circa 5 m şi trăieşte în bazinul
fluviului Mississipi .

Alligator mississippiensis (aligatorul)

 Caiman sclerops (caimanul cu ochelari) este răspândit în apele Americii
Centrale şi de Sud.

Caiman sclerops (caimanul cu ochelari)