PATOLOGIA

PERIOADEI PUERPERALE

1. Afecţiunile tractusului genital

 Ruptura uterină
 Ruptura cervixului
 Leziunile vulvo-vaginale
 Desmorexia sacroiliacă
 Prolapsul uterin
 Retenţia anexelor fetale
 Subinvoluţia uterină
 Infecţiile în puerperium

2. Nevrozele puerperale

 Coma puerperală
 Paraplegia puerperală
 Tetania puerperală
 RUPTURA UTERINĂ

• Interesează peretele cornului uterin în totalitate;

• Se poate datora:
- unor distocii prin reţinere;
- tracţiunilor forţate;
- manipulărilor necorespunzătoare a instrumentarului;
- fetuşi supraponderali.
* Clinic: - emisiune sangvină;
- eforturi de expulzare;
- cifoză. sediul
Examenul ginecologic precizează: întinderea Leziunii
gravitatea
În rupturi mari se constată prezenţa sângelui cumulat în cavitatea abdominală
ceea ce poate duce la şoc hemoragic.
Uneori prin ruptura uterină se pot infiltra anse intestinale.
PROGNOSTIC:

Rezervat în rupturile mici Grav în rupturile mari

hemostatice şi ocitocice în deşirări şi rupturi mici

TRATAMENT:
sutură uterină pe cale vaginală la animale mari
 RUPTURA CERVIXULUI
• Se datorează :
- tracţiunilor forţate pe cervix fără deschiderea completă a acestuia (spasm, stenoze);
- manipulărilor necorespunzătoare a instrumentarului.

•Simptome:

- emisiune sangvină;
- eforturi de expulzare .
sediul
Examenul ginecologic precizează: leziunilor
profunzimea

TRATAMENT:
hemostază

forcipresură

tamponament
 LEZIUNILE VULVO - VAGINALE
• Se înregistrează
- în intervenţiile cu instrumentar rudimentar;
- în cazul tracţiunilor pe fetus utilizând frânghiuţe prea dure sau
neprotejate;
- în cazul înaintării fetusului prin canalul vagino – vestibulo –
vulvar neinfiltrat şi nedilatat.

• SIMPTOME: - emisiune sangvină;

sediul
•Examenul ginecologic evidenţiază: întinderea leziunilor multiple
localizarea
gradul de infiltrare
TRATAMENT:
hemostază

aseptizarea cavităţii vagino – vestibulare cu unguente, chimioterapice şi antibiotice

 DESMOREXIA SACRO - ILIACĂ
• Este un accident datorat rupturii parţiale a ligamentelor sacro-iliace.
• Se înregistrează :
- în cazul tracţiunilor forţate de fetuşi cu exces de volum fetal în
angustii pelvine.

• SIMPTOME:
- decubit poziţie caracteristică: membrele posterioare orientate
cranial, depărtate de corp, aspect de litera V

•Examenul extern evidenţiază: infiltrare în zona articulaţiei sacro-iliace

sensibilitate şi uneori mobilitatea sacrumului

Examenul ginecologic evidenţiază: un spaţiu între sacrum şi ilium

PRONOSTIC:
- rezervat sau grav şi depinde de evoluţia în timp a leziunii.

TRATAMENT:
evitarea plăgilor decubitale
administrarea de vitamina B
 Prolapsul uterin
Definiţie
Apariţia uterului între labiile vulvare, prin dislocarea acestuia şi
invaginarea “ca un deget de mănuşă”, este un accident întâlnit la toate speciile.

Simptomatologia este evidentă după parturiţie, în primele ore. După

câteva eforturi de expulzare, uneori înainte de eliminarea placentei, se observă
evaginarea uterului şi apariţia lui între labiile vulvare.
La vacă, se observă la inspecţie cornul uterin prolabat.
În cele mai multe cazuri se constată existenţa unui uter murdar, cu resturi de
aşternut, congestionat şi în cazurile mai grave, deşirat prin repetatele ridicări şi
culcări ale femelei sau prin striviri prin călcarea de către femelele din apropierea
parturientei.
Tratamentul urmăreşte readucerea organului prolabat în poziţia anatomică normală.

Timpii operatori:

-anestezia epidurală cu 8-10 ml de procaină 2%;

toaleta mecanică a uterului prolabat prin îndepărtarea murdăriei sau resturilor de aşternut;

-desprinderea placentei (dacă nu a fost eliminată spontan);

spălarea uterului cu soluţii antiseptice (Permanganat de potasiu, Entozon, Rivanol, Lotaghen,
Ostrilan);

-sutura deşirărilor uterine, excizarea porţiunilor necrozate şi a carunculilor lezionaţi. Carunculii

vor fi în prealabil ligaturaţi transfixic la bază;
aplicarea unui unguent cu antibiotice sau chimioterapice (Unguent sulfamidat, Mibazon etc.);

-repunerea propriu zisă.

După repunere se introduc în uter bujiuri (Gynobiotic, Gynecoblet, Hibitan, Utocyl, Septimetrin,
Utericine, Ovules UTE FORT ).
 Retenţia anexelor fetale

• Neeliminarea învelitorilor fetale peste limita fiziologică (în care parturiţia

se consideră terminată), defineşte retenţia învelitorilor fetale (RP).
Termenul normal de eliminare la vacă este de 12-24 ore.

• Incidenţă afecţiunilor poate să ajungă la 43%, fiind dependentă de

specializarea pentru producţia de lapte sau de carne a femelelor. În
general, la vacile cu producţii mari de lapte se înregistrează o frecvenţă
mai mare faţă de cele cu producţii mici.
 Incidenţa afecţiunilor puerperale
(retenţia anexelor fetale, infecţii genitale) în raport cu lactaţia
Incidenţa afecţiunilor puerperale (retenţia anexelor fetale, infecţii genitale) la vaci
în raport cu producţia de lapte
Tratamentul profilactic la vacă este orientat spre eliminarea factorilor
favorizanţi: instituirea unei alimentaţii echilibrate, respectarea condiţiilor
zooigienice, asistenţa la parturiţie.

Tratamentul curativ, se bazează pe realizarea a trei obiective: extragerea

placentei, combaterea infecţiei şi stimularea involuţiei uterine.

Manoperele ginecologice în extragerea manuală urmăresc mai multe

aspecte:
-toaleta regiunii vulvare şi perivulvare, care se efectuează cu soluţii
dezinfectante de Entozon, Rivanol, Bromocet, etc.

-operatorul identifică transcervical cordonul membranelor fetale, ajungând

până la carunculii de la baza cornului uterin, tracţionând uşor de învelitori.

-desprinderea cotiledoanelor de pe carunculi urmăreşte evitarea ruperii

carunculilor. Ordinea de desprindere începe cu carunculii de la baza
cornului uterin, spiralat, până la vârful cornului concomitent cu uşoare
tracţiuni pe cordonul învelitorilor.
• Terapia hormonală

• Terapia hormonală are drept scop îmbunătăţirea contractilităţii uterine,

urmată de evacuarea placentei.

• Tratamente hormonale

– PG-F2α - 3 zile, începând de la 24 de ore după fătare;

– oxitocină şi estrogeni (interzis în CE pentru animalele producătoare de
alimente);
– uneori în combinaţie cu un supliment de calciu.

• Lavajul uterin

• În cazul în care terapia hormonală nu dă rezultate, se poate recomanda

palparea şi irigarea uterului cu o soluţie fiziologică caldă, urmată de un
tratament antibiotic.
• Terapie antiinfecţioasă

• Administrarea intrauterină de antibiotice

• Antibioticele utilizate în tratamentul retenţiei placentare ar trebui să prezinte o
activitate accentuată împotriva E.coli şi să nu aibă proprietăţi iritante.

• Administrarea parenterală de antibiotice

La multe ferme, tuturor vacilor cu o temperatură rectală ≥ 39.5°C în primele 10 zile
după fătare li se administrează un tratament antibiotic sistemic.

• Medicamente antimicrobiene recomandate sunt cele care:

– Prezintă un nivel de activitate suficient în endometru şi lumenul uterin, adică pot traversa
bariera sânge-endometru, ex. cefquinome, cefiofur;
– Au un spectru de activitate adecvat, în special cu privire la E.coli şi A.pyogenes.

• Produse antiseptice

• Uneori, anumite produse antiseptice sunt utilizate pentru lavaj sau aplicate direct în
uter. Deseori, acestea sunt utilizate în concentraţii care au un efect iritant asupra
endometrului.
 Prevenirea retenţiei placentare

Descoperiri recente indică faptul că retenţia membranelor fetale este asociată unei imunităţi scăzute

Tulburări metabolice care afectează Alimentare adecvată în perioada de

imunitatea uterină (Zerbe et al., 2001) dinainte şi după parturiţie, pentru
evitarea tulburărilor metabolice.

Suplimente de vitamina E şi Seleniu

Deficienţe de vitamine şi minerale care duc (LeBlanc et al., 2002)
la scăderea imunităţii generale Menţinerea raportului Ca:P la 1,05:1,0
şi supliment de P

Boli infecţioase Imunizare corespunzătoare împotriva

unor infecţii specifice
 Infecţiile uterine – endometritele
Definiţie Semne clinice
Metrita puerperală
Afecţiune sistemică acută datorată infecţiei uterului cu  secreţie uterină apoasă roşu-maronie fetidă
bacterii, de obicei în termen de 10 zile de la parturiţie.  de obicei pirexie
În cazurile grave:
 producţie lactată redusă
 apatie
 inapetenţă sau anorexie
 ritm cardiac mărit
 deshidratare aparentă
Endometrita clinică
Infecţie a uterului ce intervine în termen de 21 de zile  secreţie uterină purulentă sau muco-purulentă
sau mai mult după parturiţie şi nu este însoţită de  fără semne de boală clinică
manifestări clinice.
Endometrita sub-clinică
Inflamaţie a endometrului uterului. Diagnosticată Citologia secreţiei vaginale:
citologic, în absenţa unei secreţii vaginale purulente.  >18% neutrofile, 20-30 de zile post partum
 >10% neutrofile, 34 - 47 de zile post partum
De obicei se observă fenomenul de împerechere
repetată.
Piometru
Acumulare de lichid purulent sau muco-purulent în lumenul uterin şi distorsiunea uterului în prezenţa unui corp
galben activ.
 Septicemia, piemia, socul septic
Septicemia puerperală este o infecţie generalizată caracterizată prin
prezenţa constantă şi în cantitate mare a germenilor microbieni în sânge,
existenţa unei porţi de intrare, a unui focar infecţios primar, precum şi a
complicaţiilor prin diseminare metastatică la distanţă.

Piemia desemnează o stare de septicemie carcterizată prin

prezenţa în sânge a puroiului

Şocul septic se datorează toxinelor şi a produselor de metabolism,

substanţelor de dezintegrare şi a perturbărilor induse de biochimia plasmatică şi
tisulară.