1.

Examinarea pacientei in ginecologie – Artene Mioara

2. Investigatii necesare in bolile ginecologice – Avram
Virginia
3. Simptomatologie specifica in bolile ginecologice –
Baranga Bianca
4. Nursing in perioada copilariei, in adolescenta, in viata
adulta si la menopauza – Bacanu Gianina
 Conditiile examenului –la
femeia adulta
Un examen ginecologic complet
necesita anumite conditii si o
esalonare a metodelor de investigate
utilizate:
un prin examen general este
EXAMEN obligatoriu
CLINIC acesta este urmat de examenul
sanilor
GINECOLOGIC examenul ginecologic se va efectua in
pozitie ginecologica
vezica(si rectul) vor fi golite in
prealabil

 Examenul necesita un minim de

instrumentar strict necesar : valve,
pensa port tampon, tampoane sterile,
manusi examinare.
  Vor fi efectuate o serie de examine
complementare.
 Va fi prelevat continut vaginal pentru
diversele examene inainte de efectuarea
tactului vaginal.

EXAMEN Examenul general furnizeaza date

asupra:
CLINIC  dezvoltarii somatice:talie,greutate
GINECOLOGIC  prezentei si dezvoltarii caracterelor
sexuale secundare : caracteristice
pilozitatii, dezvoltarea sa, distributia
paniculului adipos.
 examenul clinic al aparatelor si
sistemelor permite depistarea unor
afectiuni generale ale femeii
 examenul sanilor-inspectia si palparea
sanilor va fi efectuata sistematic
  INSPECTIA : cu aceasta ocazie
vom urmari:
 aspectul tegumentelor,coloratia,
prezenta de vergeturi,cicatrici.
In cursul sarcinii apar: o pigmentatie
caracteristica a liniei albe, vergeturi
violacee.
EXAMENUL Cu timpul, acestea vor deveni
CLINIC AL sidefii. Cicatricele ne atrag atentia
asupra unor interventii chirurgicale
ABDOMENULUI abdominale anterioare.
 modificarea aspectului general al
abdomenului :creste in urma dezvoltarii
unor tumori gigante sau in prezenta
ascitei .La femeile cu un panicul adipos
slab reprezentat si peretele abdominal
flasc, deformarea apare si in cazul unor
tumori mai putin importante apartinand
sferei genitale.
  PALPAREA ABDOMENULUI
 uneori vom sesiza prezenta
EXAMENUL unei tumori (vom preciza
dimensiunea, forma, consistenta,
CLINIC AL sensibilitatea)
ABDOMENULUI
 PERCUTIA-este cea mai putin
utilizata
 permite diferentierea unei
tumori gigante pelviabdominale de
o ascita
 Consta in :
 inspectia regiunii vulvare si a
perineului
 Tuseul vaginal
 Tuseul rectal
Inspectia regiunii vulvare si a
perineului evidentiaza :
EXAMENUL  eventuale anomalii congenitale
GINECOLOGIC  dezvoltarea pilozitatii ,clitorisului,
labiilor mari si mici, gradul de
PROPIU ZIS pigmentare a regiunii vulvare si
troficitatea locala a tegumentelor.
 aspectul mucoaselor labiilor mici si
a vestibulului vaginal: hiperemie,
edem, secretii vaginale, excoriatii,
leziuni sangerande, ulceratii, tumori.
 existenta unor dermatoze
 marimea distantei ano-vulvare. In
rupturi vechi de perineu vom nota
prolabarea peretilor vaginali.
  Permite examinarea portiunii vaginale
a colului uterin si a peretilor vaginului.
Precede tactul vaginal
 Se recolteaza continut vaginal pentru
examen microscopic si culturi
EXAMENUL  Se stabileste situatia si orientarea
colului , forma si marimea colului
CU VALVE  Se observa prezenta cicatricelor la
SAU nivelul colului, mai ales la nivelul
comisurilor
SPECULUM  Aspectul mucoasei exocolului
 Prezenta unor secretii patologice
,uneori sub forma de depozite,grunji sau
false membrane.
 Existenta de leziuni patologice-
eroziuni,ulceratii,chisturi,formatiuni
polipoide ,tumori vegetante sau ulcerate
  Eventualele malformatii vaginale:
vagin dublu, septuri mediane sau
transversale complete sau incomplete
stricturi sau hipoplazia vaginului
 Stergerea fundurilor de sac vaginale
la femeile in varsta
EXAMENUL  Troficitatea normala a mucoasei
CU VALVE vaginale sau dimpotriva ,precara, in
hipofunctia ovariana sau climateriu
SAU  Leziuni traumatice recente
SPECULUM  Prezenta sangelui in vagin,
proaspat sau modificat,cu sau fara
cheaguri, cantitatea acestuia,scurgerea
lui prin orificiul cervical extern sau
provenienta de la nivelul unor leziuni ale
peretilor vaginali
 Depistarea si localizarea unor fistule
vagino-perineale.
  Se practica obligatoriu combinat
cu palparea abdominala
 Se examineaza succesiv
TUSEUL colul,corpul uterin, anexele daca sunt
palpabile si fundurile de sac ale
VAGINAL vaginului.
Palparea ne confera in plus date
asupra supletii peretilor vaginali,
tonicitatii perineului si valorii functionale
vaginali a musculaturii planseului
pelviperineal.
  Este adeseori indispensabil
 Combinat cu palparea abdominala,
reprezinta modalitatea de explorare
clinica a organelor genitale interne
 Este obligatoriu pentru a preciza
extensia cancerului de col uterin inspre
parametri si pentru incadrarea studiata
clinica
TUSEUL  Completat cu rectoscopia, va stabili
RECTAL eventualele extensii ale proceselor
maligne ale sferei genitale inspre
peretele rectului
 Este adeseori util in examinarea
uterelor retroversate
 Permite diagnosticarea rectocelului
 In prolapsul genital se efectueaza
simultan cu tuseul vaginal
  Va fi precedat de un examen clinic
general. Cu aceasta ocazie vom preciza
dezvoltarea organismului fetitei,vom
recurge la masuratori antropometrice si
vom stabili morfograma . Pot fi depistate
EXAMENUL astfel tulburarile de crestere sau
fenomenele de intersexualitate
GINECOLOGIC necunoscute inca.
IN PERIOADA  Examenul clinic ginecologic consta
in:
INFANTILA o examenul sanilor
o examinarea abdomenului
o examenul sferei genitale
In general, examenul ginecologic al
fetitei se izbeste de o serie de dificultati.
  GINECOGRAFIA este o pelvigrafie
gazoasă, care pune în evidenţă
contururile externe ale organelor pelvine
(vezică, uter, ovare).
 RADIOGRAFIILE executate
INVESTIGATII permit evidenţierea diferitelor procese
tumorale sau deformări apărute în
PARACLINICE micul bazin.
IN  MAMOGRAFIA constă în
efectuarea unei radiografii simple a
GINECOLOGIE sânului,în anumite condiţii de voltaj şi
cu filme speciale.
 Ea permite diferenţierea leziunilor
maligne şi benigne , precum şi
evidenţierea unor formaţiuni tisulare
inaccesibile palpării.
 HISTEROSALPINGOGRAFIA -
uterul şi trompele uterine pot fi
evidenţiate radiologic prin
introducerea în cavităţile lor a unei
  Histerosalpingografia este o
intervenţie intrauterină, care cere aceeaşi
precauţie şi condiţie de asepsie, ca orice
intervenţie chirurgicală, ginecologică.
INVESTIGATII  Ca substanţă de contrast se
utilizează lipiodolul, Omnipac etc .
PARACLINICE  Introducerea substanţei de contrast
IN se face cu ajutorul aparatului Schultze,
după care se executa radiografia.
GINECOLOGIE  Metoda este indicata în
malformaţiile congenitale, sterilitate de
cauză uterine şi tubară, tuberculoză
genitală, tumori uterine şi anexiale,
sarcină extrauterină în evoluţie.
  TESTUL LAHM SCHILLER
 (TESTUL CU LUGOL)
   Testeaza starile precanceroase ale
INVESTIGATII colului uterin, bazandu-se pe
proprietatea epiteliului de a se colora in
PARACLINICE brun-acaju cu o solutie iodo-iodurata.
IN  Poate fi folosit pentru depistarea in
masa a cancerului de col uterin.
GINECOLOGIE Leziunile nu se coloreaza, ceea ce
permite efectuarea biopsiei dirijate.
 COLPOSCOPIA este o metodă
ginecologică, utilizată pentru depistarea
leziunilor precanceroase ale colului uter
in care se execute cu ajutorul unui aparat
numit colposcop .
 Colposcoapele sunt prevăzute cu
aparate de fotografiat pentru
înregistrarea imaginilor ,care pot fi
comparate cu imaginile obţinute la
 Scopul examinării este punerea în
evidenţă a epiteliului colului uterin,
precum şi eventualele modificări ale
acestuia.
 Astfel se pot observa modificările
INVESTIGATII mucoasei colului uterin cauzate de
sarcină, de procesele inflamatoare
PARACLINICE (colpită, endocervicită), precum şi
IN modificările precanceroase şi
canceroase incipiente.
GINECOLOGIE  Examinarea se poate executa fără
nicio pregătire a bolnavului.
 COLPOMICROSCOPIA este
varianta colposcopiei, aparatul utilizat
permiţând obţinerea unor imagini de 100
de ori mai mari.
  FOTOCOLPOSCOPIA permite
înregistrarea imaginilor colposcopice.
 HISTEROSCOPIA este o metodă
modern de explorare endoscopică a
INVESTIGATII cavităţii uterine cu ajutorul
PARACLINICE histeroscopului.
 Histeroscopia poate fi efectuată în
IN scop:
GINECOLOGIE  explorator (diagnostic) ,
 therapeutic pentru diagnosticul
metroragiilor, hiperplaziei sau cancerului
de endometru, localizarea şi extragere a
unui sterilet.
 BIOPSIA DE COL
 Presupune prelevarea unuia sau a
mai multor fragmente de tesut de la
nivelul acestuia, in vederea examenului
histopatologic, in scop diagnostic.
  Este indicata in leziunile macroscopice
ulcerative, vegetante, ulcero-vegetante,
tumorale, aspectele colposcopice suspecte.
 Pentru biopsierea colului uterin se va
recurge la chiureta mica, bisturiu, foarfeca
INVESTIGATII lunga, ansa diatermica .
PARACLINICE
 BIOPSIA DE ENDOMETRU
IN  Recoltarea prin chiuretaj uterin a
GINECOLOGIE mucoasei uterine, are valoare diagnostica
functionala si semnificatie diagnostica
asupra fuctiei hormonale ovariene.
 Este de asemenea indicata in
metroragiile disfunctionale , sterilitatea de
origine hormonala , tuberculoza genitala,
tumori uterine ( fibrom, cancer de corp
uterin).
  CELIOSCOPIA
 Constă în vizualizarea endoscopică
transperitoneală a conţinutului pelvin, în
prezenţa unui pneumoperitoneu de 4-5 litri
bioxid de carbon.
INVESTIGATII Celioscopia este efectuată în scop :
PARACLINICE  explorator (malformaţii uterine ,
IN sarcină ectopică, procese inflamatorii ,
tumori ovariene),
GINECOLOGIE  therapeutic (sterilitate tubară, rezecţie
parţială de ovare),
 de evaluare (control după cura
chirurgicală a sterilităţii ,în urmărirea
cancerului ovarian operat, în evaluarea
unei perforaţii uterine în timpul unui
chiuretaj).
  ECOGRAFIA MAMARĂ foloseşte
aparatul cu ultrasunet pentru evidenţierea
proceselor tumorale la nivelul sânului.
 ECOGRAFIA în ginecologie aduce un
plus de precizie privitoare la anatomia
INVESTIGATII organelor genitale interne şi în situaţii
PARACLINICE patologice ,mai ales atunci când examenul
clinic local întâmpină dificultăţi.
IN Examenul ecografic este de mare
utilitate în diagnosticul tumorilor pelvine
GINECOLOGIE (dimensiuni, natura solidă sau lichidă, sediul
uterin sau anexial şi a caracterului benign
sau malign al acesteia).
 Ecografia aduce informaţii privind :
 forma, volumul, poziţia şi conţinutul
cavităţii uterine;
 apreciază grosimea endometrului în
funcţie de perioada ciclului menstrual,
  evidenţiază prezenţa unuia,sau mai
multor fibroame uterine,
 verifică situaţia unui sterilet;
 prezenţa unei sarcini normale sau
patologice etc.

INVESTIGATII  CURBA TERMICĂ

PARACLINICE  Înregistrarea curbei termice, reprezintă
notarea grafică a temperaturii bazale,
IN măsurată în fiecare zi (de preferinţă
rectal),dimineaţa înainte de scularea din pat.
GINECOLOGIE  Ea dă relaţii asupra ovulaţiei.
 Aspectul normal este dat de prezenţa
unei creşteri cu 2-3 zecimi de grad peste 37
grade Celsius în ziua 12-14, calculate de la
începutul ciclului.
 Această denivelare indică prezenţa
ovulaţiei.
  RECOLTARE ANALIZE:
 Examene biochimice – glicemie,
creatinina , transaminaze,acid uric,etc.
 VSH-viteza de sedimentare a
hematiilor
 Hemoleucograma
INVESTIGATII
CLINICE IN  UROCULTURA SI SUMAR DE URINA
 La femeile active sexual se recomandă
GINECOLOGIE utilizarea unui tampon intravaginal pentru a
nu contamina proba urinară cu secreţie
vaginală.
 După spălare, zona vulvară
decontaminată se şterge cu 2 tampoane de
tifon sterile prin mişcare unică din faţă spre
spate.
  Se recomandă ca pacienta să
îndepărteze cu degetele labiile, astfel
încât jetul urinar să nu ia contact cu
acestea sau cu părul pubian.
 Din prima urină de dimineaţă
pacientul va urina o cantitate mică în
toaletă şi, fără să se oprească, va
INVESTIGATII colecta în recipientul primit de la
laborator urina din jetul mijlociu, atât
CLINICE IN pentru SUMARUL DE URINĂ, cât şi
pentru UROCULTURĂ.
GINECOLOGIE  Pentru urocultură se foloseşte un
recipient care se deschide doar în
momentul recoltării probei. Se va evita
atingerea recipientului în interior sau de
zona genitală.
  După recoltare, probele se păstrează
la temperatura camerei (18-25°C) şi vor fi
aduse la laborator în cel mult 2 ore. În
situaţia în care transportul către laborator
nu se poate efectua în două ore, proba îşi
menţine stabilitatea refrigerată (4°C)
pentru maxim 24 ore.
CULTURĂ SECREŢIE COL UTERIN
INVESTIGATII Informatii generale
CLINICE IN Flora normala a tractului genital feminin
GINECOLOGIE variaza in functie de pH-ul si concentratia
de estrogeni a mucoasei, aflate in stransa
corelatie cu varsta, astfel:
• – prepubertar si postmenopauza flora
este dominata de stafilococi si
corinebacterii
• – la femeile active sexual flora microbiana
se modifica, fiind alcatuita din
Enterobacteriaceae, streptococi,
stafilococi, bacterii anaerobe
 • Infectiile genitale feminine reprezinta
o cauza frecventa de consult ginecologic.
Ele pot evolua ca:
• infectii endogene, determinate de
microorganisme din flora vaginala normala;
• infectii exogene, cauzate in special de
INVESTIGATII microorganisme cu transmitere sexuala:
CLINICE IN  bacterii (Neisseria gonorrhoeae)
GINECOLOGIE  virusuri (Herpes simplex – tip 2)
 protozoare (Trichomonas vaginalis).

• Recoltarea produselor patologice se

efectueaza in cabinetele de ginecologie,
cu instrumentar adecvat, de obicei din
fundul de sac vaginal posterior.
 Hemoragia reprezinta
pierderea de sange pe cale
vaginala.
SIMPTOMATOLOGIE Poate fi:
• Legata de ciclul menstrual
SPECIFICA IN - tulburari de exces sau in
deficit ale ciclului menstrual
BOLILE • In afara ciclului menstrual
- metroragie
GINECOLOGICE
  Polimenoreea:
 conditia patologica in care
ciclurile menstruale sunt mai
scurte decat in mod normal
TULBURARILE  Hipermenoreea:
 desemneaza situatia in care
IN EXCES ALE sangerarea menstruala este in
CICLULUI cantitate mai mare decat in mod
normal
MENSTRUAL  daca la cantitatea crescuta a
menstruatiei se asociaza si
prelungirea acesteia situatie se
denumeste cu termenul de
menoragie
 Oligomenoreea
-desemneaza situatia in care
ciclurile menstruale sunt mai lungi
decat in mod normal astfel incat
menstruatiile sunt mai rare (apar la
un interval mai mare de 35 de zile)
TULBURARILE Amenoreea - definita ca
IN DEFICIT asbsenta mentruatiei

ALE CICLULUI  Primara

•
MENSTRUAL -absenta mentruatie pana la
varsta de 16 ani.
• - determinata in general de
malformatii genitale
 Secundara-
• - absenta menstruatiei pentru o
perioada de cel putin 6 luni.
 • Recunoaste urmatoarele cauze:


TULBURARILE factori uterini: atrofii
endometriale; tuberculoza genitala
IN DEFICIT factori ovarieni: hipoplazia
ALE CICLULUI ovariana; tumori ovariene
factori hipotalamo-hipofizari:
MENSTRUAL adenoame hipofizare; stresul
 Forme clinice
a. Metroragia la fetite:
-corpi straini intravaginali
-vulvita
b. Metroragia aparuta la adolescente
HEMORAGIILE si la femei adulte:
DIN AFARA -vaginala: hemoragia de
dizvirginare; corpi straini
CICLULUI -cervicala: displazii cervicale;
MENSTRUAL neoplasm de col
-uterina: avort; sarcina ectopica
(METRORAGII) -ovariana: tumori ovariene
secretante
c. Metroragia aparuta la menopauza:
-sugereaza posibilitatea unui
cancer genital
 • In mod fiziologic, femeia
prezinta o scurgere vaginala cu
origine dubla cervicala si vaginala,
cresterea acesteia sau
modificarea ei definesc leucoreea.
• Leucoreea are o serie de factori
LEUCOREEA etiologici:
 factori endocrini:
hipersecretia glandelor cervicale
 factori infectiosi:
microbiene, candidozice
 factori reactionali:
cosmetice si lubrifianti vaginali\
 Leucoreea fiziologica:

 este data de secretiile de la

nivelul
segmentului inferior al aparatului
genital.

 este vorba de o decuamare

LEUCOREEA vaginala, care uneori este
excesiva, jenanta dar fara
semnificatie patologica

Leucoreea patologica:

 isi schimba caracterele si devine

suparatoare,
 de cele mai multe ori este o
reactie de aparare contra agentilor
patogeni patrunsi in caile genitale
 • Poate fi de sine statatoare sau
ritmata de ciclul menstrual.
• Durerile pelvine fara legatura cu
menstruatia pot fi acute sau
cronice,recurente
• Durerea pelvina acuta: poate fi
prezenta in urmatoarele afectiuni:
DUREREA  Sarcina ectopica: se asociaza in
general cu durere unilaterala
PELVINA  Cervicitele acute: pot asocia durere
pelvina acuta cu iradiere in regunea
lombara sau in membrele inferioare
 Endometrite:durere pelvina sau
abdominala joasa este in general pe linia
mediana
 Ruptura unui chist ovarian:se
insoteste de durere puternica cu instalare
brusca , confuzia cea mai mare este cu
apendicita acuta
 Durerea pelvina cronica: sau
recurenta
-cea mai frecventa problema cu care
se confrunta medicul ginecolog.
Cauze frecvente:
 Infectiile pelvine tratate incorect sau
incomplet: se poate asocia cu mase
DUREREA inflamatorii reziduale, accentuate de
PELVINA ortostatism sau contact sexual
 Endometrioza:cauza comuna de
durere cronica care se agraveaza in cursul
vietii
 Durerea pelvina idiopatica:
investigatiile efectuate nu releva nicio
cauza organica a durerii;multe dintre
aceste femei prezinta :depresii,stres,
anxietate
  Dismenoreea:este un sindrom care
afecteaza mai multe dintre femeile de
varsta reproductiva caracterizat prin
dureri in etajul abdominal inferior.
DUREREA  Dismenoreea poate fi:
PELVINA  Primara (esentiala)
• Apare o data cu cu instalarea
RITMATA DE ciclicitstii menstruale;
CICLUL • Se inregistreaza la fete tinere
MENSTRUAL • Cauze
 Dezechilibru intre estrogen si
progesteron
 Spasm istmic sau cervical ducand la
o intarziere in deschiderea colului
 Distonii neurovegetative
  Secundara
Se instaleaza dupa o perioada in care
ciclurile au fost normale
Cauze:
 Polipul cervical
DUREREA  Endometrioza
PELVINA  Retroversia uterina

RITMATA DE Simptomatologia clinica este

CICLUL dominata de durere pelvina, se
instaleaza cu 12-14h intaintea de
MENSTRUAL aparitia menstrautiei
Tratamentul presupune:
1. repaus, antispastice
2. acupunctura, exercitii fizice
3. antiinflamatorii
  În copilărie se pot constata prezenta
malformaţiilor aparatului genito-mamar:

 Malformaţiile vulvei (imperforarea

completă a vulvei şi a rectului, fistule
recto-vaginale)
ELEMENTE  Malformaţiile vaginului (vaginul
septalsau dublu), uterului (uter dublu,
DE NURSING bicorn, unicol, arcuat, septat, subseptat)
IN COPILARIE şi ovarelor
 Ginetreziile (obliterarea unui segment
al canalului genital al femeii): aplazia
vaginului asociata cu lipsa organelor
genitale interne
  Hermafroditismul (indivizii care
posedă glande sexuale ale ambelor
sexe, ovar şi testicul de fiecare parte
sau ovar de o parte si testicul de
ELEMENTE cealaltă parte sau ambele glande
fomează un singur organ ovotestis sau
DE NURSING testoover) si pseudohermafroditismul
IN COPILARIE (masculin şi feminin)
 Malformaţiile glandei mamare
(dezvoltarea inegală, andromastia,
amastia, polimastia, atelia, politelia,
macromastia)
  În perioada de pubertate se pot
constata anumite afecţiuni ale
aparatului genito-mamar:
 Pubertatea precoce (înainte de
vârsta de 11 ani, mai frecventă la
fetiţe decât la băieţi)
ELEMENTE DE  Clinic: creşterea exagerată,
NURSING IN dezvoltarea sânilor, apariţia perilor
pubieni şi a părului axilar, menarha
ADOLESCENŢĂ
 Pseudopubertăţile percoce de 2
tipuri: izosexuale (ce survin făra să
existe o maturare corespunzătoare a
gonadostatului) şi heterosexuale, cu
masculinizare (în caz de administare
de androgeni, tumori ovariene si
suprarenaliene)
  Întârzierile pubertare ( lipsa
menarhei până la vârsta de 18 ani
denumita amenoree primară) şi
ELEMENTE DE impuberismele (nedezvoltarea
NURSING IN caracterelor sexuale secundare)
 Anomaliile menstruale (apar datorită
ADOLESCENŢĂ nematurităţii funcţinalităţii
hipotalamusului)
  I.Tulburări de sensibilitate ale
aparatului genito-mamar
In viaţa adultă:
 Dismenoreea sau aglomenoreea
(dureri pelvilombare care preced sau
însoţesc menstruaţia)
ELEMENTE  Criza intermenstruală
 Nevralgiile pelvine
DE  Tulburări neurovasculare (circulatorii
NURSING ÎN prin insuficienţă cauzate de o insuficienţă
VIAŢA ovariană, tulburări circulatorii în exces -
congestia pelviană)
ADULTĂ  Tulburări senzitivo motorii ale actului
copulativ (dispareunia-dureri in timpul
actului sexual)
 Tulburări ale simţului genital
(frigiditate, nimfomanie, perversiuni)
  II. Tulburări menstruale în viaţa
adultă:
 Tulburări de sângerare (lipsa
menstruaţiei, tulburări de ritm, tulburări
cantitative)
ELEMENTE DE Alte afecţiuni ale aparatului genital
feminin în viaţa adultă:
NURSING ÎN  Inflamaţiile aparatului: Vulvitele,
VIAŢA ADULTĂ Vaginitele, Metritele, Anexitele,
Pelviperitonitele, Celulitele pelvine
 Tuberculoza genitală
 Tumorile: Tumorile vaginului ,
Fibromul uterin, Cancerul corpului uterin,
Tumorile ovarului, Tumorile glandei
mamare
 Sterilitatea feminină
  Tulburări întâlnite în perioada de
menopauză:
 Tulburări extravaginale
 Tulburări vasomotorii şi
neurovegetative cele mai frecvente în
ELEMENTE timpul menopauzei caracterizate prin:
intensitate crescută, instabilitate, valuri de
DE NURSING căldură si crize sudorale datorită
fluctuaţiilor de secteţiei estrogenică)
LA
 Tulburări cardiace şi hipertensiune
MENOPAUZĂ arterială (tahicardie paroxistică, sufluri
sistolice, cefalee)
 Tulburări endocrine asociate (diabetul,
hipercorticismul suprarenal,
hipertiroidismul menopauzic)
 Reumatismul de menopauză
  Tulburări genitale
 Modificări de ritm şi intensitate ale
ciclului menstrual
 Modificări anatomice (ovarele scad
ELEMENTE DE în volum, uterulmic dur si dureros la
NURSING LA palpare, vaginul rigid cu pHacid, ţesutul
mamar se atrofiază
MENOPAUZĂ
  E. Aburel – “Obstretică şi
Ginecologie”
Bogdan Ioan Stefanescu –
“Obstetrica- Ginecologie”
Nicolae Crisan, Dimitrie Nanu,
–”Ginecologie “
Colaboratori:
BIBLIOGRAFIE Dr. Camelia Constantinescu
Dr. Liana Nicolescu
Dr. Michaela Nanu
Petrache Vartej –” Ginecologie “
Colaborator :
Dr. Ioana Virtej
 STUDIU DE CAZ

• NUME SI PRENUME: M.S.

• SEX: F, VARSTA 48 ani
• DOMICILIU : sat CUCA, JUD GALATI
• OCUPATIA: casnica
• NIVEL DE INSTRUIRE: Scoala profesionala
• DIAGNOSTICUL LA INTERNARE – tumora uterina , cu
comportament necunoscut
• MOTIVELE INTERNARII: metroragie disfunctionala, paloare,
anemie post hemoragica, chist ovarian, durere
• ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: fara importanta
• ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE:
AFF -menarha la 12 ani, ciclu regulat 28/4, 5 zile, flux moderat
 STUDIU DE CAZ

APP- neaga maladii infecto-contagioase si venerice

A CHIRURGICALE: apendicectomie 2013 , operatie cezariana-2004 ,
nasteri -2 , chiuretaje-2, avorturi-1
• CONDITII DE VIATA SI MUNCA – bune
• COMPORTAMENTE- fumatoare
• EXAMEN OBIECTIV
• STARE GENERALA – buna afebrila
• TALIE : - 162 CM , greutate 73 KG
• STARE DE NUTRITIE –buna
• FACIES –paloare
• TEGUMENTE SI MUCOASE -paloare
 STUDIU DE CAZ

• TESUT CONJUNCTIV ADIPOS- normal reprezentat

• SISTEM GANGLIONAR – nepalpabil
• SISTEM MUSCULAR –normoton, normokinetic
• SISTEM OSTEO ARTICULAR – integru anatomic , mobilitate osteo -
articulara prezenta
• APARAT RESPIRATOR - FR= 17 resp/min , torace normal conformat,
murmur vezicular prezent
• APARAT CARDIO- VASCULAR – AV = 67 batai / min , TA= 140/80
mmHg
• APARAT DIGESTIV – apetit pastrat, tranzit intestinal normal
• FICAT, CAI BILIARE , SPLINA - nepalpabile
 STUDIU DE CAZ

• APARAT URO-GENITAL- mictiuni fiziologice

• SISTEM NERVOS,ENDOCRIN, ORGANE DE SIMT- bine orientata
temporo spatial
• ELEMENTE DE LABORATOR: biochimie, hl, coagulograma, examen
sumar urina, urocultura+antibiograma, cultura col+antibiograma,
imunologie- AgHBs, AcHBV, serologie – HIV, RPR, TPHA , grup sg-RH
• EXPLORARI FUNCTIONALE – EKG
• IMAGISTICA MEDICALA -ecografie abdominala, ecografie endo-
vaginala
• EXAMEN HISTOPATOLOGIC