Hemoragiile în sarcina

precoce

PROFESOR G.ARHIRII
 PLANUL:
1.  Hemoragiile în sarcină. Actualitatea.
2. Avort, noţiune, clasificarea.
3. Etiologia şi patogeneza avorturilor.
4. Evoluţia clinică şi diagnosticul avortului spontan.
5. Principii de tratament avortului spontan.
6. Insuficienţa istmico-cervicală.
7. Sarcina extrauterină, noţiune, clasificarea.
8. Cauzele sarcinii extrauterine.
9. Tabloul clinic al sarcinii extrauterine.
10. Diagnosticul şi conduita sarcinii extrauterine.
11. Mola veziculară, noţiune, cauzele, tabloul clinic,
conduita. 
 
Structura cauzală a mortalităţii materne prin
risc obstetrical direct

Complicatii Ruptura
Trombembolie
dupa anestezie uterului
Complicatile avortului Gestoze
Sarcina 2,7%
2,7% 2,7% tardive
extrauterina 2,7% 13%
5%
Complicatii 11%
septice 13%

13%
34%

Embolie cu lichid
amniotic

Sindromul hemoragic
 Actualizarea cunoştinţelor

Anatomia şi funcţiile uterului

Anatomia şi funcţiile trompelor uterine
ORGANELE GENITALE INTERNE
 Hemoragii în sarcină

Cursul normal al sarcinii poate fi dereglat

de apariţia unor complicaţii grave dintre
care hemoragia este situată pe primul loc.
Conform timpului instalării hemoragiile
în sarcină se împart în:
hemoragii în sarcina precoce (avort, sarcină
extrauterină, mola veziculară)
hemoragii în sarcina tardivă (placenta
praevia şi DPPNL).
 Hemoragii în sarcina precoce

Avort - numim întreruperea sarcinii pînă la 22

săptămîni
Deosebim: avort spontan şi avort artificial (provocat)
Avortul provocat sau artificial - este întreruperea
premeditată a sarcinii la dorinţa femeii sau la
indicaţiile medicului
Avortul provocat efectuat în afara instituţiei medicale se
numeşte avort criminal sau delictual
Avort spontan este întreruperea involuntară a
sarcinii cu expulzarea pe cale naturală a produsului de
concepţie
 Actualitatea

Complicaţiile în urma avortului sunt

responsabile în aproximativ 14% din cele
500000 decese materne care au loc în
fiecare an
99% din ele au loc în ţările în curs de
dezvoltare
 După vârsta sarcinii deosebim:

Avort precoce - dacă sarcina se întrerupe pînă

la vîrsta de 12 săptămîni

Avort tardiv - dacă sarcina se întrerupe la 12

– 22 săptămîni
 Perioadele de evoluţie a avortului spontan

avort iminent
avort incipient
avort progresiv
avort incomplet
avort complet
sarcină oprită în evoluţie sau retenţie de
avort
avort infectat (febril)
ETIOLOGIA AVORTURILOR SPONTANE
 Stări patologice ale organismului matern:

Genitale (modificări funcţionale şi

anatomice):
Modificările funcţionale pot fi cauzate:

• Bolile infecţioase din perioada copilăriei şi

adolescenţei
 Inflamaţiile organelor genitale
Conform cercetărilor întreruperea sarcinii în 64 – 67%
de cazuri este cauzată de insuficienţa hormonală a
ovarelor şi placentei.
 Modificările anatomice constituie rezultatul
infantilismului general sau genital însoţit de factori
nefavorabili suplimentari: deficitul hormonilor sexuali,
insuficienţa aparatului muscular uterin,
hiperexitabilitatea uterului.
 Modificări genitale funcţionale şi anatomice:

Modificările anatomice:
anomalii de dezvoltare a uterului (uter
bicorn, septat etc.)
anomalii de poziţie (retroflexiunea fixată)
insuficienţa istmico-cervicală (congenitală
sau posttraumatică)
traumatizarea uterului în urma avorturilor
şi naşterilor
tumorile uterului şi anexelor
 Extragenitale
Cauze predispozante pot fi orice boli materne
generale:

 Infecţiile acute, bolile infecţioase respiratorii, gripa,

citomegalovirusul, herpesul, adenovirusul, rujeola

 Infecţiile cronice: bruceloza, toxoplasmoza,

listerioza, reumatismul şi colagenozele, formele
grave de tuberculoză, sifilis etc.

 Conform unor cercetări întreruperea prematură a

sarcinii în 56% este cauzată de infecţii
 Extragenitale
Cauze predispozante pot fi orice boli materne
generale:

Anemiile şi bolile sistemului hematopoietic

Bolile organelor interne (boli ale sistemului

CVS, ale organelor respiratorii,
gastrointestinale, renale

Tulburările endocrine, inclusiv DZ, bolile

glandei tiroide, hiperandrogenia etc.
 Extragenitale
Cauze predispozante pot fi orice boli materne
generale:
 Hipovitaminozele în primul rînd A, B, C, E

 Factori genetici (schimbările patologice în celulele

sexuale feminine şi masculine, aberaţii
cromosomiale)

 Gestozele

 Intoxicaţii alimentare, medicamentoase, cu gaze

toxice, alcool, nicotină etc.
 Stări patologice ale produsului de
concepţie:

 Patologia fătului (ageneziile şi

malformaţiile fetale, anembrionia)
 Mutaţiile cromosomiale şi genetice.
În cazul existenţei unui nivel înalt
iniţial de embrioni anomali are loc o
selecţie
naturală îndrptată spre expulzia celor
ce poartă mutaţii cromosomiale
 95% din numărul mutanţilor sunt
eliminaţi din uter
 Stări patologice ale produsului de
concepţie:

 Patologia placentei – prezentaţia sau

sediul jos al placentei, infarctele sau
chisturile placentei, mola hidatiformă

 Patologia
membranelor fetale –
hidramnios, oligoamnios, noduri
adevărate ale cordonului ombilical etc.
 Factori imunitari:

incompatibilitatea sanguină feto-maternă

după grup şi factor Rh, grupele de antigeni

sindromul antifosfolipidic, cînd se elimină

anticorpi contra fosfolipidelor proprii
 Factori de mediu

 Unii factori industriali şi agricoli

 Radiaţia ionizantă
 Vaporii de benzină
 Pesticidele
 Praful de tutun
 Vopselele etc.
EVOLUŢIA CLINICĂ ŞI DIAGNOSTICUL

AVORTULUI SPONTAN
 Avortul iminent

 Gravida acuză dureri în regiunea inferioară a

abdomenului, în regiunea lombară sau sacrală.

 La examenul în valve se observă culoarea violacee a

mucoasei vaginale şi a porţiunii vaginale a colului
uterin.

 Colul poate fi centrat, scurtat, rămolit, la o

insuficienţă istmico-cervicală, canalul este dilatat.

 Eliminările din vagin sunt obişnuite sau cu imprimări

de sînge.
 AVORT
IMINEN
T
 Avort incipient

Durerile cu aceeaşi localizare cauzate de

contracţiile uterine, sunt însoţite de
eliminări sanguinolente din uter.
Creşte exitabilitatea şi contractibilitatea
uterului.
Colul uterin se scurtează, orificiul extern se
dilată.
Dacă dezlipirea corionului are loc pe o
porţiune mică, evoluţia avortului poate fi
încă oprită.
 AVORT
INCIPIE
NT
 Avort progredient

 Contracţiile uterine şi durerile cresc, hemoragia se

intensifică.
 Colul uterin este scurtat, orificiul extern se dilată
progresiv pînă la dimensiunile ce permit trecerea
oului prin canalul cervical.
 La tactul vaginal degetul examinatorului poate fi
întrodus liber în canalul cervical unde se palpează
părţile dezlipite ale produsului de concepţie.
 La această etapă avortul nu mai poate fi oprit.
 Produsul de concepţie se expulzează total sau parţial.
AVORTUL
ÎN
EVOLUŢIE
 Avort incomplet

 Din cavitatea uterului se expulzează numai fragmente

din produsul de concepţie.
 Contracţiile sunt dureroase, hemoragia este
pronunţată cu cheaguri mari de sînge ce duc la o
anemizare pronunţată şi rapidă a pacientei.
 La examenul în valve vaginul este umplut cu cheaguri de
sînge, colul uterin scurtat, rămolit, penetrabil pe tot
parcursul pentru 1-2 degete.

 În vagin, canal cervical şi uter pot fi depistate fragmente

ale produsului de concepţie.

 La tactul vaginal uterul este este mărit neuniform, rămolit,

reacţionînd prin contracţii dureroase la palpare.
AVORTUL INCOMPLET
 Avort complet

Se caracterizează prin expulzia totală a

produsului de concepţie
În valve colul este scurtat, canalul cervical
este dilatat, se observă scurgeri mici
sanguinolente din uter
La tactul vaginal uterul este dur, micşorat în
volum
AVORTUL COMPLET
Sarcină oprită în evoluţie sau retenţie de avort

 În cazul, cînd oul mort nu este expulzat ci rămîne în

cavitatea uterului pentru mai mult timp.

 Retenţia oului în uter poate fi urmată de hemoragii

puternice, uneori cu pericol vital din cauza tulburării
coagulării sîngelui şi a hipotoniei uterine.

 La o retenţie de avort volumul uterului nu mai creşte şi nu

coincide cu vîrsta sarcinii.

 La etapa actuală perioadele de evoluţie a avortului spontan

se stabileşte cu ajutorul USG.
Retenţia
de avort
 Avort habitual (repetat)

Este avortul care se repetă mai mult de

două ori la aceleaşi termene sau termene
apropiate.

În patogenezea avortului habitual un rol

deosebit îl joacă mecanismele imunologice
şi ereditare.
 Avortul febril

intoxicaţie generală
puls frecvent
febră
dureri la palparea sau percuţia abdomenului,
care nu sunt legate cu contracţiile uterine
dureri la nivelul anexelor uterine şi a
fornixului vaginal
eliminări purulente din uter
 Avortul poate fi cauza
următoarelor complicaţii:
 Complicații

 Hemoragia - Anemie acută

 Polipul placentar
 Infecţia – endometrita postabortum,
parametrita, anexita, peritonita
 Corioepiteliomul – malignizarea
vilozităţilor coriale reţinute
 Perforaţia uteruli
 Sindromul post-avort
 Deces
 PRINCIPII DE TRATAMENT

 Principala întrebare care se pune la examinarea

pacientei este posibilitatea de a păstra sarcina

 Un tratament poate fi eficient numai atunci, cînd

este stabilită cauza principală, care a declanşat
avortul

 Nu mai are rost să fie păstrată sarcina dacă fătul

este mort ori dacă există un defect genetic al
fătului
 SARCINA
EXTRAUTERINĂ
 Sarcina extrauterină

• GE (extrauterină) reprezintă starea în care

oul fecundat este implantat şi se dezvoltă în
exteriorul cavităţii uterine

 Varietatea respectivă a gravidităţii

se constată în 0,8 – 2,4%
 Sarcina extrauterină
cazuistica

Sunt descrise cazuri de graviditate uterină

şi graviditate ectopică, ce se dezvoltau
concomitent
În literatura de specialitate există date
referitoare la graviditatea extrauterină
multiplă
Cazuistica include şi graviditatea tubară
bilaterală
 Sarcina extrauterină

Ponderea gravidităţii ectopice repetate la

aceeaşi femeie constituie 4 – 6%.

Toate cazurile de dezvoltare a oului fetal în

exteriorul cavităţii uterine sunt examinate
drept patologii grave, care prezintă un
pericol direct pentru sănătatea şi viaţa
femeii.
 CLASIFICAREA

Conform clasificării internaţionale a

maladiilor a OMS (ediţia 9,10) în funcţie de
locul de implantare a ovulului deosebim
următoarele forme ale gravidităţii ectopice:
Abdominală (peritoneală).
Tubară (graviditate în trompa uterină,
ruperea trompei, avortul tubar).
Ovariană
Alte forme (cervicală, mixtă, în cornul
uterin, intraligamentară, neprecizată)
 Sarcina extrauterină

Frecvenţa maximă (pînă la 98,5%) îi

revine gravidităţii tubare.

Conform segmentului anatomic al

trompei unde se dezvoltă ovulul
implantat deosebim graviditatea
tubară:
ampulară
istmică
interstiţială
 Sarcina extrauterină

În majoritatea cazurilor se înregistrează

graviditatea tubară ampulară, mai rar cea
istmică şi extrem de rar – interstiţială
Alte localizări (excluzînd trompa) ale
gravidităţii ectopice se referă la formele
rare ale acesteia
Graviditatea ovariană se constată în 0,4 –
1,3%, graviditatea peritoneală în 0,1 –
0,9%
 Sarcina extrauterină

Indiferent de zona implantării, oul nici

odată nu-și poate găsi în trompă condiții atît
de favorabile ca în uter

Vilozitățile coriale în dezvoltare distrug

mucoasa subțire și pătrund adînc în stratul
muscular și seros

Peretele tubar supraextins – duce la lezarea

țesuturilor și dereglarea dezvoltării
embrionului
 ETIOLOGIA ŞI PATOGENIA

 În condiţii fiziologice ovulul fecundat se mişcă fără obstacole prin

trompă în cavitatea uterină

 În cazul unei structuri anatomice normale a trompei, migraţia

oului este favorizată de contracţiile peristaltice ale acesteia

 În timpul înaintării ovulului prin trompă are loc procesul de

segmentare

 În condiţii normale formarea trofoblastului, care joacă un rol

deosebit în procesul de implantare, are loc după ce ovulul pătrunde
cavitatea uterină

 În cazul în care trofoblastul se formează mai devreme, poate

apărea graviditatea ectopică
 ETIOLOGIA ŞI PATOGENIA

Patogenia gravidităţii extrauterine este

bazată pe dereglarea transportului fiziologic
al oului fecundat.
Teoria ovulatorie a apariţiei gravidităţii
ectopice:
Activitatea biologică excesivă a ovulului
duce la formarea rapidă a trofoblastului şi
provoacă implantarea ovulului înainte de
trecerea acestuia în cavitatea uterină
 ETIOLOGIA ŞI PATOGENIA

În prezenţa unor condiţii patologice

mişcarea ovulului este dificilă sau încetează,
ajungînd la un anumit stadiu de dezvoltare
ovulul fecundat se implantează în acel loc,
unde se află la moment

Modificările anatomo-fiziologice ce
contribuie la apariţia gravidităţii extrauteine
sunt diverse
 ETIOLOGIA ŞI PATOGENIA

 În majoritatea cazurilor GE apare în urma

afecţiunilor inflamatoare ale organelor genitale
interne - 47,6%

 În urma afectării trompei de procesul inflamator se

crează obstacole mecanice pentru înaintarea
ovulului fecundat şi se dereglează peristaltismul
tubar şi mişcarea cililor epiteliali

 Modificările respective se combină cu tulburările

reglării neurohormonale a funcţiei tubare, făcînd
dificilă înaintarea ovulului prin trompă
 ETIOLOGIA ŞI PATOGENIA

 Obstacole în calea migraţiei ovulului pot apărea

în urma endometriozei, adenomiozei, miomului
uterin şi chisturilor ovariene, care modifică
relaţiile anatomice, reţin transportul ovulului,
ceea ce poate provoca implantarea ovulului în
trompă

 În cazul patologiilor nominalizate deseori se

constată perturbări în secreţia steroizilor genitali
aceştea acţionînd asupra activităţii funcţionale a
trompelor
 ETIOLOGIA ŞI PATOGENIA

Dintre alţi factori etiologici ai GE sunt:

 operaţiile plastice pe trompele uterine, anomalii de
 poziţie a organelor genitale, infantilismul genital
 maladiile endocrine

 Coitusul întrerupt poate deregla peristaltismul

musculaturii tubare şi poate cauza GE

 Lactaţia îndelungată însoţită de involuţia

evidentă a organelor genitale şi dereglarea
funcţiei ovariene contribuie la apariţia gravidităţii
extrauterine, ca rezultat al modificării tonusului şi
capacităţii contractile a trompei
 CLINICA ŞI DIAGNOSTICUL GE

Toate formele de GE pe lîngă semnele

specifice au un şir de simptome comune:

lipsa menstrei
greaţă
vomă
apariţia capriciilor alimentare
senzaţia de tumefiere a sînilor
 Simptome comune:

 Examenul în valve denotă un grad divers de cianoză a

mucoasei vaginale
 În tactul vaginal este puţin rămolit, dimensiunea
uterului pînă la sfîrşitul lunii II de gestaţie este
aproximativ aceeaşi ca în graviditatea uterină, însă în
continuare mărimea uterului nu corespunde vîrstei
sarcinii
 Graviditatea de peste 20 săpt. nu este tubară, ci
abdominală secundară. Gravida simte mişcarea fătului,
se auscultă b.c.f., se determină mişcările fătului.
 USG precizează prezenţa fătului viu
 GRAVIDITATEA TUBARĂ

Produsul de concepție reținut în trompă, din

momentul cînd apar capacitățile
trofoblastice, “își sapă nu numai patul
pentru implantare, după expresia lui Werth,
ci și mormîntul”
 GRAVIDITATEA TUBARĂ

Clinica este diversă:

graviditatea tubară progresivă

ruptură tubară
avort tubar
 GRAVIDITATEA TUBARĂ PROGRESIVĂ

 Nu are semne specifice distincte

 Din anamneză femeia cu o viaţă sexuală regulată

fără utilizarea mijloacelor anticoncepţionale
acuză reţinerea menstrei

 În organism apar schimbări specifice pentru o

sarcină uterină în termeni mici

 În ovare se formează corpul galben, în uter se

dezvoltă membrana deciduală identică cu cea din
timpul sarcinii uterine
 GRAVIDITATEA TUBARĂ
PROGRESIVĂ

 Uterul este rămolit şi creşte în dimensiuni

 În mucoasa tubară au loc modificări
asemănătoare cu cele deciduale
 Vilozităţile corionului implantîndu-se în
peretele tubar duc la distrucţia lui
 Oul fetal în creştere extinde pereţii subţiaţi şi
modificaţi
 Femeia se socoate gravidă, apar semne
presupuse şi probabile de sarcină
 GRAVIDITATEA TUBARĂ PROGRESIVĂ

 La tactul vaginal uterul este mărit într-o măsură

mai mică decît dimensiunile termenului respectiv

 Se poate palpa o formaţiune de consistenţă moale

în formă de retortă care se găseşte lateral şi
retrouterin

 De multe ori se constată pulsaţia acestei

formaţiuni
GRAVIDITATEA TUBARĂ PROGRESIVĂ

 Palparea trompei mărite este posibilă numai în

condiţiile peretelui abdominal bine relaxat

 Fornixul vaginal este liber, deplasarea colului nu

provoacă dureri

 Simptomatica sarcinii tubare progresive este

săracă deaceea diagnosticul poate fi numai
suspectat, bolnava fiin sub supraveghere în spital
 AVORT TUBAR

 Din cauza lipsei condiţiilor favorabile de dezvoltare a

oului fetal în trompe, evoluţia sarcinii se dereglează şi
de cele mai multe ori la 4 – 6săpt. tabloul clinic se
schimbă brusc

 În avort tubar se rupe capsula internă a produsului de

concepţie cu o hemoragie în cavitatea trompei

 La început ea nu este intensivă, sîngele inhibă

ţesuturile oului fetal, care se dezlipeşte total sau
parţial de pereţii tubari şi datorită contracţiilor tubare
este expulzat prin extremitatea ampulară în cavitatea
abdominală
 AVORT TUBAR

 Acest moment se exprimă printr-un acces de dureri

 Durerile sunt localizate în una din regiunile

hipogastrice şi iradiază în rect, coapsă, sacru, uneori
în regiunea claviculei, omoplat

 În timpul accesului bonava are vertij, uneori leşin sau

vomă

 Dacă vasele lezate sunt mici ele se trombează,

hemoragia se opreşte şi durerile dispar
 AVORT TUBAR

 Expulzia oului fetal poate avea loc în rînduri

repetate, deci evoluția avortului tubar poate fi
îndelungată: cu cît oul fetal se găseşte mai
departe de extremitatea ampulară a trompei cu
atît evoluția va fi mai îndelungată

 Sîngele ce se scurge în trompă se expulzează în

cavitatea abdominală şi se acumulează în
excavaţia recto-uterină, unde se formează un
hematom retrouterin
 AVORT TUBAR

Ca urmare a hemoragiei nepronunţate în

cavitatea abdominală şi evoluţiei lente a
bolii tabloul clinic al avortului tubar este
şters, starea generală a bolnavei rămîne
mult timp satisfăcătoare

Accesele de dureri se pot repeta în diferite

intervale de timp, uneori ele apar de căteva
ori pe zi, alteori – peste 2 – 3 zile şi mai rar
 AVORT TUBAR

 Bolnava observă reţinerea menstrei, apariţia

eliminărilor sanguinolente scunde de o culoare
brună închisă după accesul de dureri

 Eliminările sunt cauzate de dezlipirea membranei

deciduale din cavitatea uterină

 Diagnosticul avortului tubar cu evoluţie latentă

este dificil, dar să nu uităm că hemoragia în
cavitatea abdominală poate creşte şi să creeze un
pericol pentru viaţa bolnavei
 AVORT TUBAR

 La examenul obiectiv general se observă semne de

anemizare – o paloare a tegumentelor şi
mucoaselor, tensiune arterială joasă

 Deplasările colului la tactul vaginal sunt

dureroase

 Uterul este mărit, dar mai mic corespunzător

vîrstei sarcinii, puţin rămolit
 În regiunea anexelor în una din părţi se palpează
AVORT TUBAR
o tumefiere alungită, de o consistenţă elastică,
dureroasă, cu mobilitate redusă şi contur neclar

 Fornixul posterior şi lateral corespunzător pot fi

nivelate sau bombate din cauza sîngelui revărsat
în cavitatea abdominală

 Simptomatica avortului tubar este mai pronunţată

decît în sarcina extrauterină progresivă
 RUPTURA TUBARĂ

 Simptomatica este determinată de hemoragia

pronunţată internă, şoc şi amemie acută

 Rolul principal în ruptura trompei îi revine

acţiunii destructive a trofoblastului

 Ruptura peretelui tubar (capsulei externe a oului

fetal) are loc mai frecvent în localizarea sarcinii în
porţiunea istmică sau interstiţială

 Dimensiunea rupturii nu întotdeauna determină

intensitatea hemoragiei
 RUPTURA TUBARĂ
 O ruptură mică poate cauza o hemoragie foarte
mare la lezarea unui vas sanguin de calibru mare

 Deosebit de mare este hemoragia în cazul

rupturii părţii interstiţiale a trompei, unde vasele
sunt mari

 Sarcina localizată în porţiunea interstiţială poate

să se întrerupă cu 1- 2 luni mai tîrziu decît la o
localizare în partea istmică sau ampulară

 Este legat de condiţiile mai favorabile pentru

dezvoltarea oului fetal, cu vascularizarea mai
bună şi stratul muscular mai gros
 RUPTURA TUBARĂ

 În anamneză sunt aceeaşi factori de risc

 Ca regulă apare o reţinere a menstrei şi bolnava

se socoate gravidă

 Însă reţinerea menstrei nu are loc întotdeauna şi

întreruperea sarcinii poate să înceapă pînă la
termenul menstruaţiei aşteptate

 În plină sănătate apare subit un acces de dureri

acute în una din regiunile hipogastrice cu
iradiere în rect, sacru, coapsă, claviculă
 RUPTURA TUBARĂ

 Durerile la ruptura trompei sunt cauzate de atît

însăşi de ruptură, cît şi de exitarea peritoneului
de sîngele revărsat

 Accesul este urmat de o pierdere de scurtă durată

a cunoştinţei, vertij, leşin

 Pot fi greţuri, vomă.

 Cunoştinţa se restabileşte rapid, însă bolnava este

adinamică, cu greu contacteaza
 RUPTURA TUBARĂ

 Încercările de a ridica bolnava sau de a-i schimba

poziţia – se înteţesc durerile şi se poate repeta
pierderea cunoştinţei

 La examenul obiectiv general se observă o

paliditate pronunţată, cianoza buzelor,
transpiraţia rece

 Pulsul este frecvent slab, uneori filiform,TA joasă

 RUPTURA TUBARĂ

 Glandele mamare sunt tumefiate, din mameloane

se elimină colostru
 Abdomenul este balonat, se observă protejarea în
timpul respiraţiei
 Percuţia şi palparea abdomenului sunt foarte
dureroase
 Percuţia ombilicului rezultă un timpanit, iar în
regiunile joase o atenuare a sunetului percutar,
cauzată de prezenţa sîngelui în cavitatea
abdominală
 RUPTURA TUBARĂ

 La palpare se observă o durere difuză acută,

simptomul Şcetkin-Blumberg pozitiv

 La examenul ginecologic se observă cianoza

vestibulului vaginal, colului uterin, orificiul
extern este închis, eliminări sanguinolente de cele
mai multe ori nu se observă

 Întroducerea valvei posterioare în vagin duce la

durere acută
 RUPTURA TUBARĂ

 La tactul bimanual vaginal se constată o durere

acută la deplasarea colului, prolabarea fornixului
posterior şi lateral, durere foarte acută la palparea
fornixuli posterior „strigătul Douglas”.

 Uterul nu se conturează bine din cauza durerii. Ca

regulă uterul este puţin mărit, rămolit şi dureros

 Se determină simptomul uterului „ce înnoată” – o

hipermobilitate cauzată de o cantitate mare de
sînge în cavitatea abdominală
 RUPTURA TUBARĂ

 În regiunea anexelor se palpează o tumefiere fără

contururi precise, uneori se determină o pulsaţie

 Examenul este dificil din cauza durerilor, va fi
efectuat atent pentru a evita creşterea hemoragiei

 Deci tabloul clinic este atît de pronunţat, încît

diagnosticul nu este dificil
 DIAGNOSTICUL

 Anamneza
 Examenul obiectiv
 Examenul histologic primit la chiuretajul
endometrului
 USG
 Laparoscopia
 TRATAMENT

Metoda principală de tratament al

gravidităţii tubare este intervenţia
chirurgicală

În acest caz este folosită atît metoda

tradiţională de efectuare a operaţiei cît şi
laparoscopia operatorie
 S-a prezentat gravida S., 20
ani. Vârsta sarcinii 8 săptămâni.
Prezintă acuze:
•dureri de tracţiune în
regiunea inferioară a
abdomenului;
•eliminări obişnuite cu
imprimări de sânge.
•Explicaţi conduita.
 Bolnava de 30 ani, se socoate gravidă, ( reţinerea
menstruaţiei timp de 1 săptămînă, greţuri, tumefierea
glandelor mamare) a fost internată cu acuze: apariţia
durerilor acute în partea stîngă inferioară a abdomenului cu
iradiaţie în rect şi clavicula stîngă, vertijuri, pierdere de
conştiinţă de scurtă durată, Ps 100 b/ min, slab, TA 90/60
mm/Hg. Abdomenul e balonat, nu participă în actul de
respiraţie, la palpare e dureros, sunetul percutar în părţile
de jos este surd. Culoarea cianotică a intrării în vagin,
eliminări brune din canalul cervical. Deplasările colului
uterin sînt foarte dureroase, fornixul prominează, uterul şi
trompele nu se conturează din cauza durerii.

1.Diagnostcul.
2.Tactica medicală.