ANEXELE OULUI PLACENTAIA STRUCTURA I FUNC FUNC IILE PLACENTEI

Prof. Univ. Dr. Vlad TICA

MEMBRANELE OULUI
Oul uman
 Structur membranoas ce continu marginea circular a placentei  Suprafata exterioar - in contact cu peretii uterini  Cavitatea pe care o delimiteaz: lichid amniotic, in care pluteste ftul  2 structuri membranoase (unii descriu si o a 3-a):


Amniosul (in interior) in contact cu lichidul amniotic Corionul Caduca ovular la termen reprez. de un vestigiu subtire ce inveleste corionul

 

MEMBRANELE OULUI

MEMBRANELE OULUI
Amniosul
 Provine din vezicula amniotica (una dintre anexele embrionare) ce se diferentiaza in S2 de dezvoltare  Sacul amniotic progresiv in detrimentul celomului extraembrionar, care dispare la sfarsitul trim. I  Membrana amniotica se va alipi la membrana coriala (cele 2 structuri nu adera niciodata prea intim)  5 straturi

MEMBRANELE OULUI
Corionul
 Provine din trofoblastul din afara ariei placentare, dublat de mezodermul extraembrionar  Se continua cu placa coriala a placentei  Are o structura fibroasa si este transparent  Adera la caduca aflata in exterior; poate fi separat cu usurinta de amnios  Asigura elasticitatea si rezistenta la intindere a membranelor (impreuna cu fibrele conjunctive din profunzimea amniosului)  La nivelul orificiului intern al colului - contact direct cu dopul gelatinos

MEMBRANELE OULUI
am. Amniotic cavity b.c. Bloodlood-clot b.s. Bodyody-stalk ect. Embryonic ectoderm ent. Entoderm mes. Mesoderm m.v. Maternal vessels tr. Trophoblast u.e. Uterine epithelium u.g. Uterine glands y.s. YolkYolk-sac

LICHIDUL AMNIOTIC
 La termen, volumul lichidului amniotic = 500-800 ml  Maxim - la sfarsitul trim. I de gestatie (800-1000 ml)  Macroscopic:  clar in primele luni de sarcina  apoi opalescent (prezenta sebumului produs de glandele sebacee fetale)  Miros fad  Densitate = 1.007 (1.500 - 1.800)  pH usor alcalin = 7,4  Continut: apa 99,4%, clorura de sodiu 0,71%, subst. organice 0,25%

LICHIDUL AMNIOTIC
Origine mixta: materna si fetala
 Participarea fetala


La debutul sarcinii vezicula amniotica - lichid extracelular embrionar Ulterior participarea renala - decisiva: 7ml/kc/h (in medie 450ml/24h) dar compozitia lichidului amniotic difera de de cea a urinii fetale

 Participarea materna


Transudarea lichidului de provenienta plasmatica materna prin membranele oului

LICHIDUL AMNIOTIC
Resorbtia
 Deglutitie fetala


Aprox. 500 ml/24h

 Reabsorbtie prin intermediul epiteliului amniotic

Circulatia lichidului amniotic mentinerea volumului si a compozitiei acestuia

LICHIDUL AMNIOTIC
Roluri:
 Pe parcursul sarcinii
      

Aport de apa si compusi minerali Protectie mecanica a fatului Permite miscarile active si deplasarile Evita comprimarea cordonului ombilical Impiedica ascensiunea germenilor microbieni (efect bactericid) Permite acomodarea prezentatiei Asigura izolarea termica a fatului

 In travaliu
   

Protectie mecanica a fatului Impiedica ascensiunea germenilor microbieni (efect bactericid) Intervine in formarea pungii apelor Lubrifiant in progresiunea mobilului fetal in interiorul canalului de nastere

PLACENTA
Morfologie
 De tip homocorial NU exista comunicare directa intre sistemele circulatorii matern si fetal  Sangele matern ce circula liber in camera interviloasa contact direct cu trofoblastul (corionul) vilozitar

PLACENTA
Organ mult difereniat Roluri:
 respiraia i nutriia embrionului  schimburile metabolice mam-ft  gland cu secreie intern f. activ

Organ intermediar temporar La termen:

organ turtit (aspect de disc) consistenta buretoasa rotund / ovalar / neregulat = 16-20 cm, grosime medie = 3,5 cm G = 500-600 g (cu invelisurile oului si cordon ombilical)  G placenta / G fetala = 1/6     

PLACENTA

Fata fetala

Fata materna

PLACENTA
Fata fetala
 Insertia cordonului ombilical  Acoperita de amniosul neted (prin transparenta se vad vasele coriale)  Vezicula ombilicala (persistenta a sacului vitelin) intre amnios si corion

PLACENTA
Fata materna intens
cogestionata  Invelis subtire (decidua) luciu mat, albicios  Prezenta invelisului = integritatea placentei  Brazdata de santuri (apar numai dupa detasare = artefacte)  In situ, umplute de septurile placentare  Lobi placentari / cotiledoane (15-30)

PLACENTA

STRUCTURA INTIMA A PLACENTEI

Portiunea materna
 provine din caduca bazala  constituie planseul camerei interviloase (placa bazala)  caduca bazala invadata in primele stadii ale placentatiei de trofoblast cel. citotrofoblastice penetreaza peretii arteriolelor spiralate transformari specifice  placa bazala = zona de ancorare a vilozitatilor crampon (prin care placenta este fixata in peretele uterin)  In grosimea placii bazale straturi de fibrinoid (probeaza existenta unor procese imunologice)

PLACENTA

STRUCTURA INTIMA A PLACENTEI

Portiunea fetala
 reprezentata de cotiledoanele placentare (15-30) si structurile lor vilozitare ce plutesc liber in sangele matern din camera interviloasa  sistemul circulator distribuit analog arborelui vilozitar  suprafata de schimb a epiteliului vilozitar desfasurata = 14 m

STRUCTURA INTIMA A PLACENTEI

Camera interviloasa
 V = 200 ml  in planseul sau se deschid 180-320 artere uteroplacentare si venele utero-placentare  spre periferia placentei arbore vilozitar mai sarac sinus marginal  Din planseu urca spre placa coriala septuri incomplete ce delimiteaza spatii care corespund cotiledoanelor placentare

PLACENTA

SENESCENA PLACENTEI
Sarcina la termen se pot intalni modificari
morfologice (considerate normale in anumite limite) semnifica o imbatranire a placentei:  rarirea si dimensiunilor vilozitatilor  aparitia de depozite vasculare de material fibrinoid  densificarea stromei  in forme mai avansate - aparitia de mici zone in care vilozitatile au disparut mici chisturi

CIRCULATIA SANGUINA PLACENTARA

Circulatia in teritoriul matern (intervilozitar)
 asigurata de vasele utero-placentare  sangele - ejectat din aa. camera interviloasa cu o presiune de 70-80 mmHg  in sarcina la termen: debit minut = 500-700 ml  venele utero-placentare dreneaza sangele din camera interviloasa in teritoriul circulator matern (presiunea venoasa = 8 mmHg)

CIRCULATIA SANGUINA PLACENTARA

Circulatia in teritoriul matern (intervilozitar)
 In sistola ventriculara materna aa. utero-placentare sange in jeturi dinspre placa bazala, printre ramificatiile vilozitare libere, pana la nivelul placii coriale  Sangele ce a scaldat vilozitatile revine spre placa bazala venele utero-placentare  Drenajul sangelui asigurat de:


variatiile presiunii din camera interviloasa (poate de la 8-10 mmHg 32 mmHg) miscarile pulsatile ritmice ale vilozitatilor aspiratia realizata dupa contractii de catre reteaua venoasa uterina

 

CIRCULATIA SANGUINA PLACENTARA

Circulatia in teritoriul circulator fetal (vilozitar)
 Fluxul sanguin placentar = 200-250 ml/min (intereseaza 1/3 din sangele fetal circulant)  Cordonul ombilical: 2 artere + 1 vena  Presiunea in aa. ombilicale = 48 mmHg  In capilarele vilozitare presiunea = 30-35 mmHg nu permite colabarea  L totala a capilarelor vilozitare = 50 km  Presiunea in vena ombilicala = 24 mmHg

CIRCULATIA SANGUINA PLACENTARA

Circulatia in teritoriul circulator fetal (vilozitar)
 Sangele desaturat de O2 din circulatia fetala aa. ombilicale placenta ramif. aa. ombilicale patul capilar vilozitar  Schimburi prin intermediul membranelor sincitiocapilare cu sangele matern din camera interviloasa  Sangele fetal imbogatit in O2 (continand subst. nutritive) trece din capilarele vilozitare sist. venos al arborelui vilozitar vena ombilicala fat  Sangele fetal imbogatit in O2 distribuit preferential catre ficat, cord si extremitatea cefalica

FIZIOLOGIA PLACENTEI
Functiile principale ale placentei:
 Endocrina

 De schimb

 Metabolica

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

Secretie de hormoni proteici si sterolici
 hCG (gonadotrofina coriala) cantitati masive  hLP (hormonul lactogen placentar) 1g zilnic  ACTH (adrenocorticotropina corionica)  POMC (propiomelanocortina) precursor cu GM mare -endorfina, -MSH, ACTH  hCT (tirotropina umana corionica)  HypotalamicHypotalamic-like releasing and inhibiting hormone (TRH, GnRH, CRH)  Somatostatina (inhibitor al STH)  Inhibina (inhibitor nesteroidian al FSH)  Proteine specifice de sarcina

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

hCG (human corial gonadotropin)
 Sinteza - in sincitiotrofoblast  Glicoproteina cu GM = 30.000 daltoni  Fractiunea glucidica 25-30%  Fractiunea proteica 2 lanturi polipeptidice:  specificitate de specie (comun pt. hCG si gonadotrofinele hipofizare)  specificitate de hormon (difera de lantul al FSH, LH)  Evidentiat in umorile mamei in Z 9-10 de dezvoltare a oului  in panta ascendenta rapida valori max. in S10  apoi, si se stabilizeaza din L4 la niveluri moderat

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

hCG (human corial gonadotropin)
Concentratii serice Negravida Sarcina 6 SA Sarcina 99-10 SA Din luna a 44-a 1 UI / l 100 UI / l Concentratii urinare < 100 UI / l 1.5001.500-2.500 UI / l 50.00050.000-80.000 UI / l 4.0004.000 -10.000UI / l

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

Functiile hCG
 Asigura transformarea corpului galben menstrual in corp galben gestational (primele S de sarcina)  Efect de tip LH asupra testiculului fetal: induce sinteza de testosteron diferentierea de tip masculin a tractului genital si masculinizarea hipotalamusului  Utilizat in diagnosticul precoce al sarcinii (testul de sarcina) destul de nespecific  Mai nou, identificarea -hCG (specificitate a lantului )

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

hLP (hormonul lactogen placentar, somatotropina
coriala)
 Proprietati imunologice asemanatoare prolactinei si STH  Produs de sincitiotrofoblast din S2  Actiuni biologice:
  

Mamotrof in sinergie cu steroizii sexuali Somatotrof similara cu GH Metabolica anabolizanta si lipolitica (asigura rezerva nutritiva pentru fat in conditiii speciale (post) Luteotrofica

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

ACTH placentar
 Rol inca neelucidat

Inhibina
 Produsa si de celulele granuloase ale foliculului ovarian si de catre testicul  Inhiba eliberarea FSH de catre hipofiza suprimarea ovulatiei in sarcina  Probabil rol in reglarea sintezei sincitiotrofoblastice

Proteinele specifice de sarcina (P.S.P.)

 Peste 20  Rol inca neelucidat: implicare in toleranta imunologica a fatului ?, proteine de legatura ?, stimulanti celulari ?

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

Progesteronul - produs in sarcina de:
 Corpul galben gestational
  

in primele 4 SA pana la 10 SA La 17 SA: productie neglijabila

 Corticosuprarenalele materna si fetala



CSR fetala in a doua a sarcinii (proportii neglijabile)

 Sincitiotrofoblastul placentar


asigura cea mai mare parte a productiei din L2 a sarcinii pana la termen

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

Progesteronul
 liniar pe parcursul sarcinii (20 g/ml 200 g/ml)  Circulatia
 

10% forma libera

90% legat de proteine (CBG - corticotropin-binding globulin) = forma inactiva (nu poate traversa placenta)

 Principalul metabolit = pregnandiolul

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

Progesteronul efecte in sarcina:
 Asigura starea de liniste a miometrului pana la debutul travaliului ( excitabilitatii fibrelor miometriale, activitatii electrice spontane a fibrelor prin potentialului de membrana si conductibilitatii)  Stimuleaza dezvoltarea miometrului si a irigatiei lui  Mamogeneza ( si maturarea glandelor mamare) sinergic cu PRL si E  Prevenirea lactogenezei in sarcina - antagonist cu PRL  Alte actiuni:



hiperventilatie temperaturii bazale metabolica efect antagonic insulinei natriuretica imunoreglatoare (supresie a reactiei limfocitare)

  

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

Estrogenii peste 20, dar 3 mai importanti:
  

17- estradiol estrona estriol

 Sinteza ovariana:


In celulele tecale ale foliculului ovarian androstendiona (de novo) lichidul folicular estrona 17- estradiol

 Sinteza in unitatea fetofeto-placentara:



Ficatul fetal LDL colesterol; Corticosuprarenala: LDL colesterol DHEA-S; Ficatul fatului: DHEA-S 16- DHEA-S Placenta: precursorii androgenici fetali estrogeni, prin interventia unor enzime (sulfataze si aromataze):
 

DHEA-S estradiol 17 (E2) 16- DHEA-S estriol (E3)

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

Estrogenii
 Sarcina la termen:
 

estradiol - 50% din DHEA matern, 50% DHEA fetal estriol - 90% din 16-OH DHEA fetal, 10% din matern 80-90% din steroizii produsi de placenta trec in sangele matern

 Evolutia in sarcina - rapida, lenta, rapida (S italic)  Sinteza precursorilor androgenici fetali in zona fetala a CSR (zona involueaza dupa nastere)  Suprarenalele in viata intrauterina > la adult (raportat la G corporala, ordinul de marime fat/adult = 25)

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

Estrogenii actiuni:
 Morfogeneza uterina (hipertrofie si hiperplazia fibrelor miometriale), irigatiei si acumularea mat. contractil  contractilitatea si excitabilitatea uterului  sensibilitatea fata de oxitocina  Mamogeneza si blocarea lactogenezei - sinergic cu P  Efecte metabolice: retentie de Na, volemiei, modif. in compozitia proteinelor plasmatice ( globulinelor transportoare), modificari ale echilibrului fluidocoagulant ( unor factori ai coagularii)  productiei de TBG Efect antagonic insulinei  Leucocitoza cu neutrofilie  Vasodilatatie cutanata  Implicare indirecta in maturarea fetala

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

Estrogenii
 Pentru evaluarea starii fatului in sarcinile cu risc potential al hipofizei determinari:


Estriolul urinar in urina de 24 ore Estrogenii plasmatici in instantanee (tehnici radioimunologice) Estrelolul

DECIDUA
Intensa activitate de sinteza Produce hormoni, substante cu rol modulator, enzime:
 Relaxina  Prolactina  Prostaglandine  Citokine (IL(IL-1)  1-25 dihidroxi vitamina D3  Diaminooxidaza

DECIDUA
Relaxina
 Produsa de corpul galben gestational si posibil de catre decidua  Efecte:
 

Relaxarea miometrului Ramolirea (maturarea) colului uterin

IL IL-1
 formarea PG in membranele fetale si in decidua  Rol important in declansarea travaliului

Prolactina
 Reglarea transportului apei si electrolitilor transcorial reglarea volumului LA

II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI

Schimburile maternomaterno-fetale mecanisme proprii
tuturor membranelor semipermeabile  Difuziune simpla conform gradientului de presiune


Difuziune facilitata in sensul gradientului de presiune, dar cu viteza de difuziune mult mai mare

 Transport activ transfer cu consum de energie impotriva gradientului de presiune  Procese speciale pinocitoza (rol in imunologie) sau transferul prin spatii celulare (explica transferul hematiilor)

II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI

II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI

II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI

Schimburile gazoase:
 Transferul O2 si CO2 difuziune simpla

Oxigenul
 Presiuni mama: a. uterina = 101 mmHg v. uterina = 50 mmHg  Presiuni fat: v. ombilicala = 30 mmHg a. ombilicala = 18 mmHg  Factori ce influenteaza transferul O2 prin membrana placentara de la mama la fat:
   

Gradientul de presiune Curba de disociere a O2 Capacitatea de transport a O2 Capacitatea functionala a placentei

II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI

Schimburile gazoase:
CO2
 Viteza de difuziune = de 20x > O2  Aceasta compenseaza gradientul de presiune mai mic: presiunea O2 in compartimentul fetal = 40 mmHg  Efectul Haldane: pasajul O2 in compartimentul fetal faciliteaza transferul CO2 in compartimentul matern

Apa, electroliti, substante nutritive

 H2O transferata f. rapid difuziune simpla  Unii electroliti: Na, K, Cl, HCO3 difuziune simpla  Altii: Ca, P, Fe transport activ (concentratii > 3x decat la mama)

II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI

Glucidele
 Glucoza difuziune facilitata  Nivelurile fetale < decat la mama  La inceputul sarcinii, placenta depoziteaza glucoza (glicogen)  Acest rol este preluat apoi de catre ficatul fetal

Lipidele si acizii grasi

 Transfer posibil doar pentru AG transport activ  Nivelurile fetale > decat la mama  Placenta sintetizeaza lipidele proprii

Proteinele si acizii aminati

 Aminoacizii transport activ  Fatul isi sintetizeaza proteinele proprii  IgG traverseaza placenta

II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI

Vitaminele
 In general, toate vitaminele traverseaza membrana de schimb  Vit. din grupul B in concentratii la fat > dacat la mama  Vit. K nu traverseaza placenta decat in cantitati foarte mici

Hormonii
 Tiroxina poate traversa placenta  Pasajul insulinei NU este posibil  Unii hormoni (proteici sau sterolici) sunt produsi de catre placenta

II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI

Substantele medicamentoase
 Unele traverseaza placenta FOARTE IMPORTANT pentru medicul curant:  Sulfamidele si antibioticele - concentratii la fat < decat la mama  Opiaceele si barbituricele  Alcoolul

Agentii patogeni
 traverseaza placenta, ca de altfel si unii paraziti  Virusurile traverseaza usor placenta  Microbii pot traversa placenta, adesea dupa ce produc leziuni locale  Spirocheta traverseaza placenta in general dupa L 5  Bacilul Koch traverseaza placenta foarte rar  Toxoplasma poate traversa placenta

III. FUNCTIA METABOLICA A PLACENTEI

Lipidele
 NU traverseaza placenta ca atare  Cele din componenta sincitiotrofoblastului - produse de acesta prin steroidogeneza  Sinteza lipidelor fetale - de catre fat / placenta  Placenta hidroliza fosfolipidelor materne transferul ionului P la fat  Placenta NU poate sintetiza colesterolul de novo preluat de la mama pentru steroidogeneza  Fatul isi produce colesterolul necesar si precursorii androgenici utilizati de placenta pentru producerea de estrogeni

III. FUNCTIA METABOLICA A PLACENTEI

Proteinele si polipeptidele
 Transportul activ al aminoacizilor se face cu asigurarea unor niveluri fetale superioare celor materne  Placenta impermeabila pentru proteinele plasmatice materne isi sintetizeaza propriile polipeptide si proteine

FUNCTIA IMUNOLOGICA A PLACENTEI

Implicata in reactiile imunologice de tolerare a fatului (allogrefa pentru mama) Depozitele de fibrinoid de la nivelul placii bazale = expresii ale unor reactii imunologice Intervine atat in faza de inducere, cat si in faza de expresie a reactiei imunitare