CURS 5 - Anexele fetale definitive si placenta

Acestea sunt reprezentate de: amnion, vezica ombilicala, allantoida si corionul.

AMNIONUL
- Membrana amniotica primara se formeaza din amnioblaste (din epiblast) in faza de
blastocist si devine definitiva cand este dublata de mezodermul extraembrionar
- Pe masura ce se curbeaza embrionul, amnionul face o serie de plici
- In momentul formarii cordonului ombilical, amnionul se reflecta pe acesta si se continua
pe fata profunda a corionului – formeaza menmbrana amniocorionica.
- Dispare celomul extraembrionar care este inlocuit de cavitatea amniotica

Lichidul amniotic
- Se formeaza prin secretia amnioblastelor si din sangele matern in cantitate de cca 500
ml/h. In ultimele faze ale sarcinii si fetusul contribuie prin excretia urinara cu cca
400ml/zi;
- Se inlocuieste in totalitate cam la 3h, prin membr placentara si amniocorionica
- Vol creste lent – in s10-30ml, in s20-350ml, 1000ml-in s37
Oligoamnios – apare in caz de insuficienta placentara, agenezie renala a fetusului,care nu
mai elimina urina (nu permite trecerea prin intestin si eliminarea prin circulatia
placentara)
Polihidramnios -de regula insotit de malformatii SN, anencefalie, hidrocefalie, atrezie
esofagiana, duodenala

Roluri:
- Permite embrionului miscari libere si schimbari de pozitie, cu rol in dezv scheletului si a
muschilor (pluteste)
- Nu permite aderenta fetusului la amnion
- Mentine temp constanta
- In timpul travaliului usureaz dilatarea colului uterin
- Rol de amortizare a socurilor

Explorarea lichidului amniotic

- Este foarte importantă pentru depistarea unor malformaţii fetale dar şi pentru evaluarea
stării
- de sănătate a fătului.
1. Amniocenteza
- Este o puncţie percutanată suprapubiană a amniosului cu extragerea de lichid amniotic.
Se realizează sub monitorizare ecografică, pentru a evita lezarea placentei sau a fătului.
- Se face precoce în S16-S17 sau tardiv, după S34
- depistarea bolilor cromozomiale
- Amniocenteza tardivă se face extrem de rar (suferinţă fetală cronică)
2. Amnioscopia - Se aplică după S36, datorită riscului de rupere prematură a anexelor fetale

VEZICULA OMBILICALA
- Se dezv maxim in s3 dupa care regreseaza
- Este legata de intestinul primitiv prin ductul omfalomezenteric sau canalul vitelin
(ombilical). Acestea vor fi incorporate in pediculul ventral, situat intre amnion si
cordonul ombilical
- In s4 o portiune a ei ia parte la formarea intestinului primitiv din care vor deriva epiteliul
ap respirator si tractului digestiv
- In s4 In peretii ei iau nastere CGP ce vor migra la nivelul gonadelor
- In s5 se oblitereaza canalul vitelin si se desprinde de intestin
- La nastere se gaseste ca un nodul situat intre amnion si corion, la locul de insertie a CO
pe placenta.
Anomalie: persistenta portiunii intraabdominale a canalulului vitelin ca un fund de sac –
diverticul Meckel

ALANTOIDA
- Apare in s2 ca un diverticul al regiunii caudale al VO, care patrunde in pediculul de
fixatie si ramane la om ca un rudiment
- Degenereaza in L2, canalul ei se oblitereaza, urma lui se vede in CO intre areterele
ombilicale.
- Rolul ei este de a forma vasele sg ombilicale si este centrul formator al elementelor
figurate sanguine
- Segmentul intraembrionar se va transforma fibros in URACA, care , impreuna cu
peritoneul parietal formeaza ligamentul ombilical median, ce leaga vezica urinara de
ombilic.

CORIONUL
- Are ca struct de baza trofoblastul si mezodermul somatic extraembrionar
- Emite pe suprafata sa cam 1000 de prelungiri – viitoarele vilozitati coriale
- Din L3 se diferentiaza pe regiuni;
a) corionul vilos sau frondos – se afla in raport cu decidua bazala; isi multiplica si
alungeste prelungirile, le ramifica ca niste tufe
b) corion neted – restul suprafetei ce vine in contact cu decidua capsulara, care isi
pierde vilozitatile
- in prima ½ a sarcini in axul vilozitatilor apar celulele Hofbauer (macrofage) pline cu
mpz, mucoproteine si lipide.
Anomalii: mola hidatiforma de natura benigna, corioepiteliomul – maligna

CORDONUL OMBILICAL
- comunicare fetus-placenta
- l=50-60cm si diametru de 1-2cm(daca este mai lung se infasoara in jurul fatului – daca
acest proces este la gat= probleme in timpul travaluilui
- se formeaza pe scheletul pediculului ventral
- este avascular si lipsit de inervatie
- este format din: gelatina Wharton, 1 vena ombilicala si 2 artere ombilicale
- vasele sunt mai lungi decat cordonul – sunt mai sinuoase; din loc in loc are ingrosari
(noduri) care sunt false (uneori se pot transforma in adevarate, mai ales in travaliu- cca
1%; daca se formeaza in timpul dezv – duc la amputatii sau moartea fetusului)
- insertia CO pe placenta este in functie de modul de implantatie:
a) daca se ataseaza cu polul embrionar – insertie centrala
b) daca se ataseaza cu alta regiune – insertie marginala
c) insertie velamentoasa – pe mebranele fetale
- daca in s10 intestinele nu intra in abdomen – se va forma omfalocel

PLACENTA
- la sf s4 are 2 portiuni separate prin spatiile pline cu sg matern interviloase
a) fetala – placa coriala dezvoltata din corion
b) materna – placa deciduala dezv din endometru
- rol de nutritie, respiratie, excretie, protectie si glanda cu secretie interna
Edometrul sufera reactia deciduala (se incarca cu glicogen si lipide – rol de hrana, produc
hormoni si protejeaza mucoasa limitand eroziunea produsa de embrion). Sunt 4 regiuni
ale deciduei: parietala,capsulara, bazala, marginala (trecerea dintre zone).
Initial sacul amniotic vine in contact cu corionul si formeaza memnbrana amniocorionica
de grosime cca 2 mm, Aceasta fuzioneaza cu decidua capsulara si dupa disp ei (s22) cu
decidua parietala, situatie prezenta la sf sarcinii.
Dupa s8, vilozitatile coriale acopera toata suprafata sacului corionic; pe masura
dezvoltarii, vilozitatile opuse sacului embrionar dispar (corion neted), in timp ce cele din
dreptul placii bazale cresc in volum, nr si ramificatii (corion vilos).
-pana in s20- placemta are 4 straturi: sincitiotrofoblast, citotrofoblast, axul mezodermal al
vilozitatilor si endoteliul capilar fetal
-dupa s20, se subtiaza - citotrofoblastul devine discontinuu, creste nr capilarelor.
Circulatia fetala si cea materna sunt separate doar prin sincitiotrofoblast si peretele
endoteliului vaselor sg (placenta de tip hemocorial)

Placenta este viloasa, discoidala si are 3 faze de dezv:

a) lacunara - neteda
b) cu vilozitati primare
c) cu vilozitati secundare, tertiare

- capacitatea vasculara: 5ml/min- s10,la termen – 500-600ml/min

- sg arterial matern este adus de 80 -100 artere endometriale ce se deschid spre centrul
placentei, cu presiune de 70-80 mmhg, mai mare decat cea din sp interviloase. Pentru ca
 la acest nivel sunt vilozitati, sg curge mai incet si sunt facilitate astfel schimburile
maternofetale.
- Suprafata de schimb variaza de la 4-14 mp datorita vilozitatilor (o reducere a ei=
suferinta placentara = hipoxie fetala, moarte). Contractiile uterine din timpul sarcinii scad
debitul sg uter-placenta - scade o2, deci =suferinta fetala
- Caracteristici:
a) Greutate: in L1 – de 6 x mai grea decat embrionul; in L4 -greutate egala cu cea a
fetusului; la nastere =1/7 din G fetus.
b) forma de disc, cu margini periferice mai subtiri, diam 10-25 cm, Greutate de 0.5kg
c) Fata pe care se insera CO este neteda, fata dinspre uter este spongioasa, separata prin
santuri adanci in 0-38 lobi (cotiledoane)
d) Dupa nastere, este expulzata in 1/2h.

Functiile placentei:
a) De bariera - (grosime = 0.002mm!!!) - doar pt moleculele mari, cu o anumita
forma si incarcare electrica; in rest trece orice.
b) Metabolica -produce glicogen, colesterol- rol de hrana
c) De schimb – substantele trec prin difuziune simpla sau facilitata, transfer activ;
trec si bacterii, protozoare; trece oxigen, co2, apa, vitamine, glucoza, hormoni,
electroliti, anticorpi,droguri, sange fetal, sange matern (reactii de imunizare): fat
rh+ si mama rh- = boala hemolitica a nn sau eritroblastoma fetala.
d) Endocrin – sincitiotrofoblastul produce hcg(gonadotropina corionica umana) in
s3-s8,apoi scade; somatotropina(lactogen placentar asemenea LH), progesteron (
necesar mentinerii sarcinii si vine din colesterol) si estrogen(scaderea conc lor-
declansare nastere)

Gemelaritatea
Sunt 2 categ de gemeni:
a) Falsi (dizigoti)- rezultati din fecundarea simultana a 2 ovocite (aici exista o predispozitie
materna ereditara)- fiecare geaman are sac amniotic, corionic si placenta proprie; se poate
ca uneori, cand locul lor de nidatie este f apropiat, placentele sau chiar sacii corionici sa
fuzioneze.
- Daca exista o anastomoza vasculara intre ei, la unul din gemeni apare mozaicismul
ereditar, prin trecerea eritrocitelor de la o circulatie la alta.
- Daca sunt de sexe diferite si circulatia este echilibrata, fetusul feminin nu se
masculinizeaza, dar elementele figurate apartin celor 2 genotipuri 44xx si 44xy(himere);
nu se aseamana fizic si pot avea gr sg diferit.
b) Adevarati(monozigoti)- rezulta dintr-un singur ovul fecundat urmat de clivajul zigotului;
mai frecv la femeile peste 35 ani; fetusii sunt de acelasi sex, infatisare si gr sg;
- Membranele lor depind de perioada in care a avut loc clivajul:
 a) Daca a avut loc in faza de blastomere, vor fi complet separate si diferentierea lor de
gemenii dizigoti(in special daca au acelasi sex) se face prin cercetarea gr sg, a
infatisarii si a amprentelor digitale
b) Daca are loc in faza de blastocist(cel mai frecvent) au un singur sac corionic, o
singura placenta, dar 2 saci amniotici
c) Daca are loc in faza de disc didermic, cu putin inainte de aparitia liniei primitive, au
toate membranele comune si placenta comuna; acesti gemeni se nasc rar pt ca au CO
infasurate intre ele si stranguleaza circulatia; moare cel putin unul.
d) Daca intre sistemele lor circulatorii se stabilesc anastomoze mari apar tulb de
circulatie care duc la diferente de talie- sindromul de transfuzie fetala; nu exista
predispozitie in astfel de cazuri
e) Daca divizarea are loc in stadiul tardiv poate duce la aparitia de monstrii dubli; daca
sunt uniti prin punte cutanata sau ficat(siamezi) se pot separa chg. Acestia pot fi:
- Teratopagi( toracopagi)- fuziune la nivelul toracelui cu cap si pelvis libere
- Teratodimi- cand capetele si o parte a trupului sunt fuzionate( cefalotoracopagi)
- Teratodelfi – dedublarea reg cefalice, corp unic
- Dimedelfi – trunchiunic cu 2 col vertebrale fuzionate mai mult sau mai putin
- Ischiopagi – fuzionare dorsala in reg sacrala
Cand monstrii dubli nu sunt egali ca marime, cel mic este parazit si se hraneste pe seama
purtatorului.Alteori, un gemen relativ complet poate fi continut in trupul celuilat fetus,
dar in afara peritoneului – endocimie (fetus in fetus)