Patologie vasculara 1

Dr. Daha Claudiu

Sef Lucrari UMF

 metode de investigatie
 traumatismele arterelor
periferice
 traumatismele venoase
 fistule arterio-venoase
Metode de investigatie in patologia
vasculara:

 Non-invazive:  invazive
 oscilometria  arteriografia
 pletismografia  angiografia izotopica
 masurareaTA
 Echo Doppler
 RMN
 CT
 Index glezna brat (IGB)

 Metoda simpla si ieftina de confirmare a suspiciunii

clinice de boala vasculara periferica
 Metoda de screening
 Se masoara presiunea sistolica
 in repaus

 post efort

 Masuratori la nivelul brahialei, tibialei posterioare,

pedioaselor
Indexul glezna-brat (IGB)
Presiunea sistolica glezna
IGB = Presiunea sistolica brat

Sensibilitate 95%
Specificitate 98%
 Exemplu de calcul IGB
IGB drept IGB stang IGB
80/160 = 0.50 120/160 = 0.75 (normal >0.90)

TAS brat TAS brat TAS brat cea

150 mmHg 160 mmHg mai mare

Cea mai mare

TP TAS 40 mmHg TP TAS 120 mmHg
dintre TP sau
DP TAS 80 mmHg DP TAS 80 mmHg DP

TP = tibiala posterioara; DP = dorsalis pedis; TAS = presiunea arteriala sistolica.

 Interpretare IGB

 > 1,3 artere necompresibile

 > 0,9-1,3 valoare normala
 < 0,9 boala vasculara periferica (sensibilitate 95%)
 0,7-0,89 obstructie usoara

 0,4-0,69 obstructie moderata

 < 0,4 ischemie critica

 scadere > 20% dupa efort = patologica
 Limitarile IGB

 Artere necompresibile (pacienti varstnici, cu DZ, IRC, etc)

 IGB calculat in repaus are o sensibilitate mica pentru
detectia obstructiei aortoiliace usoare
 Nu este conceput pentru a caracteriza gradul de limitare
functionala
 Valori de repaus normale la pacienti simptomatici pot
deveni anormale postefort
 Nu face diagnosticul diferential intre stenoza si ocluzie
Traumatismele arterelor
periferice
Cauze:
 compresiuni directe sau indirecte,
 striviri,
 intepari,
 taieri,
 arme albe,
 arme de foc,
 leziuni iatrogene intraoperatorii
 Plaga arteriala
prin injunghiere
cu arma alba

 hemoragia externa, cu
sange rosu ce iese ritmic
din vas;

 se poate ajunge la colaps

Traumatism complex prin impuscare
 Contuzia arteriala

= afectarea partiala a structurilor parietale

 Contuzia arteriala
 contuzia endarterei - e cea mai frecventa;
 contuzia parietala:
a mediei si intimei; afecteaza si vasa vasorum;
 apare un hematom interstitial, ce poate diseca planurile
arterei (hematom disecant);
 se produce ischemie acuta a membrului respectiv;
 contuzia adventicei:
 se dezlipeste adventicea de medie;
 determina spasm al arterei.
Contuzia endarterei

 dezlipirea intimei

 tromboza secundara

 ischemie acuta perf.

Contuzia mediei

 lezarea vasa
vassorum

 hematom disecant

 ischemie acuta perf.

Contuzia adventicei

 iritatie terminatii
nervoase

 spasm

 ischemie acuta perf.

Plaga arteriala partiala:
= solutie de continuitate, partiala, cu pastrarea unei
continuitati a peretelui arterial;
 plaga poate fi:
 punctiforma,
 liniara,
 transversala;

 plaga uscata (nu sangereaza)

 apare in sectiuni totale ale arterelor de calibru submediu;
 capetele vasculare se retracta in teaca vasculara;
 calibrul se reduce prin spasm;
 apare o tromboza in forma de “CUI”, ce face sa nu existe
sangerare.
 Plaga
uscata

nu
sangereaza
Hematom pulsatil
 cand plaga e mai mica si laterala
 se poate ausculta un suflu.
Sectiunea arteriala
 prin retractia celor 2 capete si spasm se produce
sangerare;
 exista si leziuni venoase, nervoase, musculare
asociate celor arteriale.
 apare sindromul de ischemie acuta, cu durere
locala, paloare.
 uneori apare o fistula arterio-venoasa; se poate
palpa un tril la trecerea sangelui si se ausculta un
suflu sistolo-diastolic.
Fistula
arterio-
venoasa
Elementele agravante ale
traumatismelor arteriale
 Spasmul arterial insoteste leziunile traumatice arteriale,
agravand ischemia; persistenta lui este unul din elementele
de gravitate ale ischemiei acute periferice
 Tromboza secundara apare ca urmare a solutiei de
continuitate la nivelul endarterei se extinde cu rapiditate,
devine obstructiva agravand iscemia = factor de gravitate
 Leziuni asociate: venoase, nervoase, osteo-articulare,
musculare,
 Hemoragia apare in plagi si sectiuni arteriale. Ea depinde
de marimea plagii de aspectul ei, de calibrul arteri, de
retractia arterei de compresia viscerelor din jur.
Clinica:
 Sindromul de ischemie acuta periferica, cei 6 P
 Durere (Pain)
 Absenta pulsului (Pulsellessness)
 Paloare (Pallor)
 Racirea tegumentului (Polar sensation)
 Parestezii sau chiar anestezie (Paresthesias)
 impotenta functionala (Paralysis)

 la care se adauga:
 hemoragia
 hematomul
 hipotensiune
 semnele celorlate leziuni asociate
Tratamentul leziunilor arteriale
 Hemostaza provizorie (compresie digitala, garou,
pansament compresiv mesaj, pense etc)
 trebuie sa se intervina de urgenta in primele 6 ore;
 se restabileste fluxul arterial in axul principal si
intoarcerea venoasa;
 se evacueaza hematomul si se sutureaza plaga
arteriala;(tratamentul sindromului de compartiment)
 se pot face rezectii arteriale, urmate de protezare cu
vena sau Gortex (sintetica);
 daca se instaleaza ischemia acuta cu leziuni
irversibile, se face amputatie.
Sutura plagii arteriale
Plaga arteriala anfractuasa -
interpunerea de grefon venos
Folosirea unei proteze sintetice
Sutura arteriala T -T
Folosirea unui patch venos prea
mare
Traumatisme venoase
Traumatisme venoase

 Se asociaza cu cele arteriale; afecteaza venele

superficiale si profunde.
 Cauze:
 compresii (in fracturi, luxatii, striviri),
 arme albe,

 iatrogen (prin perfuzii, angiografie),

 varice
Traumatisme venoase
 Contuzia venoasa
 apar leziuni parietale la nivelul peretelui, mai ales a
endoteliului;
 Sectiunea venoasa
 apare in plagi lineare, oblice, unice sau multiple.
 retractia capetelor e mai scazuta decat la artere;
 hemoragia de tip venos e cu sange inchis la culoare;
 in varice, hemoragiile pot fi abundente;

 pot sa apara hematoame compresive pe artere, dand

ischemie.
Tratament:

 indepartarea cauzei (compresia, luxatia);

 anticoagulante, hemostaza venoasa (prin compresie
venoasa, ligatura celor 2 capete);
 in caz de sectiune de vena importanta se fac operatii
restauratoare:
 sutura venei cu petece de vena sau sintetice;
 by-pass venos.
 Traumatisme vasculare specifice
 Vasele gatului
 lezare frecventa v. jugulara interna, rar a. carotida
 clinica: hemoragie externa, hematom cervical compresiv pe
cai respiratorii, deficit neurologic
 urgent IOT, hemostaza, restabilire de flux (v. poate fi
ligaturata)
 Vasele toracice
 hemotorax masiv / hematom

 Vasele abdominale
 plagi impuscate / injunghiate
 hemaragie intraperitoneala / hematom retroperitoneal
 VCI, v. mzenterica sup./inf., v. renala
Anevrismul arteriovenos
(fistula)

= dilatatia anormala a unei comunicatii

arterio-venoase (fistula arterio-venoasa);
aceasta fistula poate fi congenitala
Etiopatogenia fistulelor:

 congenitale:
 sindromul Parks - Weber;
 dobandite:
 dupa plagi de artera si vena simultane; apare o
comunicare (fistula) ce poate evolua la anevrism;
 dupa punctii ale organelor parenhimatoase; cand e o
hemoragie interstitiala, se formeaza un hematom; apare
anevrism.
Fiziopatogenie:

 sangele trece din artera in vena, scurtcircuitand patul

distal; apare sindromul de ischemie cu tulburari trofice;
 proximal, artera se dilata, se alungeste si se
supraincarca sistemului venos; apar staza venoasa,
varice secundare;
 apare o circulatie colaterala bogata;
 se produce supraincarcarea cordului drept, cu
insuficienta cardiaca dreapta, apoi globala.
Anevrismul
arteriovenos
 Clinic:

 inspectie: dilatarea sistemului venos superficial, tulburari

trofice distale, tegumente cu aspect violaceu;
 palpare: tumora pulsatila, cu pulsatii sincrone cu sistola;
apare tril sau freamat vibrator;
 auscultatie: suflu continuu, ce se accentueaza in sistola;
 patognomonic: compresia arterei deasupra anevrismului,
duce la disparitia semnelor;
 in anevrismele de calibru mare apar semne de insuficienta
cardiaca, cu dispnee, cianoza
Anevrismul arteriovenos

 Diagnosticul:
 se pune pe angiografie + ecografie + oximetria sangelui
in artera si vena

 Tratament:
 chirurgical - sutura laterala a orificiilor; rezectia
anevrismului, urmata de sutura vaselor cu interpozitii de
grefe (operatii reconstructive).