Hernii 2015 (Generalitati, Inghinala, Femurala, Ombilicala, Etc) PDF

Clinica de Chirurgie Coltea
HERNII
1
GENERALITĂŢI
2
Definiţie
■ Hernia
■ “ruptură, sfâşiere” (latină)
■ Ieşirea parţială sau totală a unui organ din învelişul său normal (cerebral,
muscular)
■ Hernia abdominală
■ Ieşirea parţială sau totală a unui organ din cavitatea abdominală, învelit în
peritoneu, la nivelul unor zone slabe a peretelui abdominal (regiune
herniară)
■ Entități distincte
■ Hernii diafragmatice - migrarea viscerelor abd. în cavitatea toracică
■ Hernii perineale - depășirea distală de către viscere a planșeului perineal
■ Hernii interne - pătrunderea viscerelor în orificii sau fosete peritoneale
preexistente sau dobândite chirurgical
3
Repere istorice
■ Prima înregistrare a termenului –

papirusul egiptean din Eber 1550 I.C.
■ Prima descriere a operaţiei - Celsus 50 D.C.
■ Galen – orhiectomie asociată (1000 ani, sec. 13)
■ 1814 – Scarpa descrie anatomia regiunii inghinale
■ 1889 – Bassini
■ 1950 – Shouldice
■ 1986 - Lichtenstein
4
Clasificare 1
■ Momentul apariţiei
■ Congenitale - prezente la naștere (ex: persistența de canal
peritoneo-vaginal)
■ Dobândite - ale adultului
■ Evoluţie
■ Simple (reductibile)
■ Complicate: încarcerare, strangulare, pierdere drept la
domiciliu
5
Clasificare 2 - Localizare
■ Perete abd. ventral:

■ inghinale, ■ linie albă (rare) - epigastrice
80%
■ femurale, ■ obturatorii
■ ombilicale - 15% ■ Spiegel (f.rare)
■ Perete abd. dorsal:

■ lombare (Petit, Greenfield),
■ ischiatice
6
Frecvenţă
■ 5B/1F, 6% din intervenţiile chirurgicale
Etiologie
■ Clasic:
■ Creşterea bruscă a presiunii intraabdominale
■ Reducere tonus muscular/slăbire perete abdominal - deficiență
a țesutului conjunctiv
■ Modern:
■ “shutter mechanism”: deplasarea în contracţie a arcului
aponevrotic al m.transvers peste O.I.P.
■ “sphincter mechanism”: tracţiunea, în contracţie, a fasciei
transversalis superior şi lateral – închide O.I.P.
7
Factori determinanți
■ Efortul fizic
■ crește presiunea intraabdominală peste un
nivel critic
■ Fumatul
■ nicotina induce reducerea sintezei de colagen
+ tuse
8
Factori favorizanţi 1
■ Comorbidităţi
■ Bronho-pneumopatii acute sau cronice
■ Malnutriţi
■ Hipotiroidii slăbire perete
■ Obezitate
■ Boli neoplazice
■ Constipaţie
■ Adenom periuretral presiune intraabdominală
■ Tuse
■ Ascită
8
Factori favorizanţi 2
■ Profesie
■ Suflători
■ Hamali
■ Sexul
■ Congenitali – persistenţa unor orificii/canale

parietale prezente în perioda fetală
■ Peritoneo-vaginal
■ Inel ombilical
9
Anatomie Patologică
■ Defect parietal - breșă musculo-aponevrotică

■ Inel musculo-aponevrotic: ombilic, femural, l.albă
■ Canal: inghinal
■ Punct herniar, interstiţială, completă
■ Sac herniar
■ Alunecare şi alungire peritoneu
■ Colet, corp, fund
■ Conţinut
■ Epiploon
■ Viscere
10
Clinică
■ Simptome
■ Durere: când se formează, complicaţie (strangulare)
■ Accentuată la efort
■ Examen clinic local - ortostatism + clinostatism
■ Inspecţie: formaţiune ovalară/piriformă apărută în zone slabe ale
peretelui
■ Reductibilă în clinostatism
■ Expansiune la tuse
■ Palpare:
■ Consistenţă: elastică, păstoasă, dură
■ Impulsiune la tuse
■ Reductibilă cu sau fără zg. hidroaerice
■ Orificiu: diametru, margini, rapoarte anatomice
■ Percuţie:
■ Matitate – epiploon
■ Sonoritate – tub digestiv
11
Imagistică
■ Ecografia abdominală
■ Diagnostic diferenţial
■ Comorbidităţi (ascită, tumori abdominale, ciroză, H.B.P.)
■ Radiologie + CT
■ Conţinut hidro-aeric în sac ireductibil
■ Ocluzie
■ Pt. depistarea comorbidităţiilor (H.B.P., stenoze colon)
12
Diagnostic pozitiv
■ Formaţiune tumorală parietală

■ În zonă slabă a peretelui abdominal
■ Prezintă expansiune şi impulsiune la tuse
■ În forma necomplicată este reductibilă
13
Diagnostic diferenţial
■ Eventraţii, evisceraţii – dezvoltate pe cicatrici

postoperatorii sau posttraumatice
■ Între diferitele tipuri de hernii
■ Al ocluziei – strangulări în orificii intraabdominale
■ Cu alte formaţiuni tumorale parietale
14
Complicaţii - Încarcerarea
■ = aderenţa conţinutului la sac şi a sacului la ţesuturile

din jur
■ Cauze: inflamaţie, orteze de contenţie
■ Clinic: jenă, ireductibilitate progresivă
■ Nu este afectată viabilitatea viscerelor herniate
15
Complicaţii – Strangularea 1
■ = ireductibilitate brusc instalată + durere vie +/- ocluzie
■ Frecvent cele femurale şi ombilicale (inel fibros)
■ Cauză: creşterea masivă şi brutală a presiunii

intraabdominale
■ Forme
■ Supraacută: durere vie, vomă, alterare st. gen. (36-48h)
■ Subacute: hernii mari, pot retroceda, apare subocluzie
■ Latente: la bătrâni; nu ştiu de existenţa herniei
16
■ Leziuni intestinale:
■ În sac: congestie venoasă; edem; hipersecreţie în
lumen şi sac; ischemie arterială; gangrenă; perforaţie
■ În abdomen: ansă aferentă - dilataţie şi stază
vasculară/ ansă eferentă – normală
■ Leziuni mezenter:
■ A.P.: edem, tromboză, sfacel, retracţie
17
■ Forme:
ciupire laterală (Richter) strangulare Ω strangulare W
19
Complicații - Pierderea dreptului la domiciliu
■ Imposibilitatea de reducere în cavitatea peritoneală a

masei viscerale voluminoase herniate - >25%
■ Dezechilibru presional abdominal
■ Apare la hernii cu evoluție îndelungată, în special la marii

tușitori
20
Complicaţii – Peritonita herniară
■ Propagarea inflamaţiei unui organ bolnav (apendice,

diverticol) la sacul herniar
■ Perforarea intestinului intrasacular (strangulare, corp străin)
■ Asociere semnelor inflamatorii de la nivelul sacului (durere +

edem + roşeaţă teg.) cu peritonita generalizată (durere +
apărare + contractură + ileus) – flegmon piostercoral al
peretelui!
■ Tratament urgent: incizii, debridare, drenaj, lavaj, AB
18
Complicaţii rare
■ Tuberculoza herniară – evoluţia TBC peritoneal în

sac de hernie
■ Corpi străini intrasaculari

■ Prin perforaţie intestinală în sac
■ Prin perforaţia unui viscer cavitar în peritoneu
■ Tumori herniare
■ Benigne: înveliş, conţinut
■ Maligne: coexistă şi evoluează independent
19
Complicaţii – Recidiva herniei
■ Menţinerea factorilor deteminanţi – efort, perete

slab
■ Comorbidităţi netratate
■ Nici o tehnică chirurgicală nu este perfectă – rate

diverse de recidivă
20
Tratament
■ Profilactic
■ Tonifiere musculatură abdominală
■ Tratare comorbidităţi
■ Ortopedic
■ H. ombilicale la sugari;
■ H. inghinale congenitale până la 6 ani
■ Contraindicat trat. chirurgical
■ Se folosesc orteze de contenţie
21
Tratament chirurgical
■ Indicat la orice hernie (fără c.i.) complicată sau nu

■ Strangularea – urgenţă chirurgicală
■ Cerințele herniorafiei corecte:
■ rată redusă de recidivă
■ complicații postoperatorii minime (durere, supurație, afectare testiculară)
■ reluarea precoce a activității
■ Evoluția tehnicii
■ sutura în tensiune a structurilor anatomice - recidivă 3-21%
■ suprapunerea unui material protetic în raport cu defectul herniar -
procedeu tension-free - recidivă 2% (Lichtenstein)
■ Abord: clasic/ laparoscopic
22
Abord clasic - principii tehnice
■ Anestezie: locală, spinală, generală

■ Incizia stratigrafică a peretelui abdominal
■ Disecţia şi deschiderea sacului +/- rezecție
■ Tratarea conţinutului
■ evaluare viabilitate viscere herniate
■ reintroducere în cavitatea abdominală sau
■ rezecție viscerală în cazul pierderii dreptului la domiciliu
■ Refacerea peretelui (defectului)
■ procedee tisulare
■ procedee alloplastice - tension free/ standard chirurgical
26
HERNIA INGHINALĂ
23
Anatomie canal inghinal

■ Pereţi
■ Anterior – aponevroză m.oblic ext + int.
■ Posterior
■ m. transvers + fascia transversalis
■ conţine zonele “slabe”: O.I.P., f.t. neîntărită
■ Infero-lateral
■ lig. inghinal: reflexie ce înconjoară funiculul/lig.rotund dezv. din
aponevroza m. oblici
■ Supero-medial
■ marginile mm. transvers şi oblic int. – tendon
conjunct
24
■ Rezistenţă
■ Tendon conjunct
■ Lig. Inghinal (Poupart)
■ Lig. Cooper – periostul ramurii superioare a pubelui + f.t.
■ Tractul ilio-pubic: de la spina iliacă A.S. până la tuberozitatea ilio-
pectineală (inserţie pe Cooper)
25

■ Orificii
■ Intern: în fantă, având
■ Superior marg. internă a m. orificiul profund
transvers – arc aponevrotic; fascia transversalis
■ Medial vasele epigastrice inf. plan mijlociu
■ Lateral lig. Inghinal musculo-aponevrotic
■ Inferior fascia transversalis + plan aponevrotic

m. Transvers superficial O.E
■ Extern:
■ Între pilieri (îngroşări ale orificiu superficial
aponevrozei m.O.E.)
■ La 1,5 superior şi lateral de
spina pubelui
cordon
lig. rotund
26
■ Conţinut (4-5 cm lungime)

■ Nervi: ilio-inghinal, hipogastric
■ M: funicul spermatic
■ F: ligament rotund
27
■ Triunghiul Hesselbach - zonă

pe peretele posterior
■ Lateral: vasele epigastrice
inferioare
■ Medial: marginea laterală a tecii
m. drept abdominal
■ Inferior: ligamentul inghinal
28
1. Pectineal (Cooper’s) ligament

2. Internal oblique muscle
3. Transversus abdominus muscle
4. Psoas muscle
5. Lateral border of the rectus
muscle
6. Inguinal ligament
7. Transversalis fascia
29
Clasificare Anatomică
■ După locul pe unde se formează

■ Oblică internă: prin foseta medială (uracă-a. ombilicală)
■ Directă: prin foseta mijlocie (a. ombilicală-a. epig.inf.);
superpozabilă cu O.I.S.
în interiorul triunghiului Hesselbach
■ Oblică externă: prin foseta laterală (lat. de a. epig.inf.);

superpozabilă cu O.I.P. – în exteriorul triunghiului
Hesselbach
30
Clasificare Nyhus
■ Tip I – oblica externa cu OIP

normal
■ Tip II – HI oblica externa cu OIP

largit si planseu inghinal normal
■ Tip IIIa – Hernia directa
■ Tip IIIb – Hernia mixta (directa +

indirecta)
■ Tip IIIc – Hernia femurala
■ Tip IV – Hernia recidivata
31
Anatomie Patologică
■ Traiectul
■ Oblic:
■ în herniile O.E. (indirecte)
■ Prin canalul inghinal pornind de la O.I.P. către O.I.S.
■ Perpendicular:
■ În herniile directe
■ Foseta mijlocie la acelaşi nivel cu O.I.S.
■ Sacul (uneori lipseşte: hernii prin alunecare, vezică urinară)
■ Piriform (h. O.E.) sau globulos (h. directă)
■ Poziţie
■ Printre elementele funiculului – congenitale (canal peritoneo-vaginal)
■ Lateral de elemnte dar în interiorul fasciei cremasterice
■ În afara fasciei cremasterice – h.directe
■ Conţinut: viscere, epiploon, vezică urinară
32
Forme anatomo-clinice
■ Hernii O.E. – locul unde ajunge fundul sacului

■ Punct herniar – O.I.P.
■ Inghino-interstiţială – în interiorul canalului inghinal
■ Inghino-pubiană – bubonocel – O.I.S.
■ Inghino-funiculară – la rădăcina bursei scrotale
■ Inghino-scrotală
■ Hernii directe
■ Inghino-properitoneală – între peritoneu şi transvers
■ Inghino-interstiţială – între micul şi marele oblic
■ Inghino-superficială – sub piele
33
■ Clinica – aceeaşi la toate herniile
■ Diagnostig pozitiv
■ Formaţiune tumorală în zona inghinală
■ Impulsiune şi expansiune la tuse
■ Reductibilitate
34
Diagnostic diferenţial
Chist de cordon (Nuck la F)

Adenopatie inghinală
– obliterare incompletă peritoneo-vag.
Dilataţie crosă v. safenă internă

Hidrocel: închistat, comunicant
35
Diagnostic diferenţial 
■ Testicol ectopic cu/fără hernie

■ Varicocel voluminos
■ Tumori testiculare
■ Lipom al labiei mari
■ Hernii femurale – linia Malgaigne (Astley-Cooper)
36
Diagnostic diferenţial între formele de hernie

inghinală
■ Oblică externă
■ Tumefacţie ovoidă, oblică supero-inferior şi latero-medial
■ Poate coborâ în hemiscrot
■ A. epigastrică inf. – medial
■ Directă
■ Tumefacţie ovalară, globuloasă, cu bază largă
■ Nu ajunge în scrot
■ Se reduce şi reapare uşor
■ A. epigastrică inf. – lateral
■ Oblică internă
■ Foarte rară (bătrâni)
■ În aplazii, atrofii musculare
37
Tratament
■ Profilactic
■ Ortopedic
■ Chirurgical – aceleaşi obiective ca la orice hernie
■ Abord clasic
■ Întărirea zonei slabe prin sutura între ele a structurilor de
rezistenţă
■ Poziţionarea unei meşe sintetice peste defect, fixată la
structurile de rezistenţă din jur
■ Abord laparoscopic
38
Întărirea zonei slabe prin sutura între ele a

structurilor de rezistenţă (proc. tisulare)
■ Anatomic, păstreză funiculul în canal

■ Bassini 1887, recidivă 0,2 – 2,7%
■ Fruchaud
■ Nyhus: abord preperitoneal, recidivă 3,2 – 32%
■ Shouldice: fir metalic, continuu, 4 straturi, recidivă 0,2 - 2,7%
■ Prefunicular, totul peste funicul, desfiinţare O.I.P.
■ McVay 1942, recidivă 1,5 - 15,5%
■ Forgue
■ Retrofunicular, totul sub funicul, desfiinţare O.I.S.
■ Postemsky
39
Poziţionarea unei meşe sintetice peste defect, fixată

la structurile de rezistenţă din jur (proc. alloplastice) 
■ Tension-free repair – gold standard

■ Lichtenstein 1994
■ Recidivă 0 – 1,7%
■ Mesh plug
■ Rutkow-Robins 1998
■ Recidivă 0 – 1,6%
40
Abord laparoscopic
■ TAPP – transabdominal preperitoneal approach
■ TEP – total extraperitoneal approach
∆
Hesselba
Lacuna
■ Indicată în: Fosa
■ recidiva herniară după chirurgie clasică
■ hernia bilaterală
■ Tehnicile laparoscopice permit acoperirea cu material

protetic a întregii regiuni inghino-femurale
41
HERNIA FEMURALĂ
42
Anatomie - Inel femural 
■ Limite
■ Anterior: ligamentul inghinal
■ Posterior: creasta pectineală
■ Medial: ligament Gimbernat
■ Lateral: marginea medială a venei femurale
■ Conţinut: gg. Cloquet
43
Etiologie
■ Frecvenţă mai mare la F – formă bazin
■ Numai dobândită
■ Factori favorizanţi:
■ Efort
■ Obezitate
■ Sarcini repetate
■ vârstă
44
Anatomie patologică
■ Sac
■ Globulos, cu pedicul individualizat
■ Evidenţiat sub linia Malgaigne
■ Peritoneu, ţes. conjunctivo-adipos properitoneal, fascia
septului femural (transversalis)
■ Conţinut: intestin, vezică, rar epiploon
■ Evoluţie sac în traiect

■ Punct herniar – trecut de inelul femural
■ Interstiţială – sub fascia cribriformă
■ Completă – dincolo de fascia cribriformă
45
Clinică
■ Simptome
■ Durere!
■ Tulburări digestive
■ Obiectiv
■ Inspecţie: formaţiune tumorală în partea internă a
triunghiului Scarpe, sub linia Malgaigne; Manevra
Astley Cooper
■ Palpare: consistenţă moale, păstoasă; pedicol gros
medial de arteră; uşor reductibilă, se palpează inelul;
expansiune
46
Diagnostic
■ Pozitiv
■ Poziţia sacului
■ Celelalte semne clasice
■ Diferenţial
■ Hernie inghinală
■ Dilataţie crosă v. safenă mare
■ Adenopatie inghinală/ gg. Cloquet
■ Lipom
■ Testicol în ectopie femurală
■ Abces rece fuzat
47
Tratament
■ Principii – ca la orice hernie
■ Abord
■ Inghinal
■ Femural
■ Tehnică
■ Sutură tendon conjuct la lig. Cooper – închidere inel
■ “plug” în traiectul herniei
48
HERNIA OMBILICALĂ
49
Anatomie regiunea ombilicală
■ Limite
■ Superior/ inferior: 2 cm de la cicatricea ombilicală
■ Lateral: marginile interne ale mm. drepţi abdominali
■ Corespunzător L4 – bifurcaţie aortă
■ Stratigrafie
■ Piele – cicatrice
■ Ţesut sc. – gros la burelet, subţire în cicatrice
■ Aponevroza – inel ombilical ø 2 cm, converg cordoane
fibroase
■ Fascia ombilicală (Richet): fibre transversale pe faţa int.
a liniei albe mediane – canal Richet
■ Peritoneu
52
Anatomie descriptivă Clinica de Chirurgie Coltea
lig. rotund
Peritoneu- Inel ombilical

vedere din
interior
lig.ombilical medial drept
lig.ombilical median
lig.rotund
Inel ombilical
lig.ombilical median
Secţiune sagitală
53
Clasificare – după momentul apariţiei
■ Congenitale (omfalocel, exomfalocel)

■ Embrionară – înainte de formare inel ombilical (<3l)
■ Fetală – inel format dar larg
■ Dobândite
■ Copil: defect de consolidare cicatrice ombilicală (5-6l)
■ Adult
54
Etiopatogenie
■ Frecventă la copii şi femei (sarcină)
■ Aceleaşi cauze ca la orice hernie
55
■ Anatomie patologică – h. fetale

■ Aplazii parietale periombilical – inel larg (traiect)
■ Sac: membrană avasculară + peritoneu
■ Conţinut neaderent – reductibile
■ Anatomie patologică – h. copilului

■ Traiect – fosetă avasculară (can. Richet)
■ Sac – peritoneu aderent la cicatrice
■ Conţinut – epiploon, anse
■ Anatomie patologică – h. adultului

■ Traiect – inel destins sau can. Richet
■ Sac – peritoneu aderent la cicatrice
■ Conţinut – epiploon, anse, colon, stomac
57
Clinică
■ Congenitale
■ Tumori pediculate sau nu, cu înveliş transparent
■ Nu se reduc datorită coalescenţei viscerelor la sac
■ Copil mic
■ Simptomatologie minimă
■ Tumoretă cu teg. supraiacente telangiectatice supero-lateral
stâng faţă de cicatricea ombilicală
■ Uşor reductibile
■ Adult
■ Simptome: greţuri, jenă - durere,colici, tulb. Tranzit
■ Obiectiv: toate caracterele unei hernii
■ + clinica comorbidităţiilor
58
Diagnostic
■ Pozitiv
■ În funcţie de forma clinică
■ Expansiune şi impulsiune la copil şi adult
■ Diferenţial
■ Extrofie de v.u. – urină în plagă
■ Granulom după ligatura cordonului ombilical: nu creşte
la efort, supuraţie
■ Tumoră chistică de uracă
■ Între diversele forme de hernii ombilicale
59
Tratament
■ Congenitale
■ Chirurgie – din z2 de viaţă
■ Contraindicaţii: aplazii parietale întinse, prematuri
■ Copil mic
■ Trat. ortopedic până la 3 ani
■ Chirurgical: după 3 ani, în strangulare
■ Adult
■ Aceleaşi principii
■ Omfalectomie – îndepărtarea zonei slabe
■ Procedee de întărire a regiunii cu materiale alloplastice sau
heteroplastice
60
Hernia ombilicală la cirotic
■ Factori favorizanți:
■ denutriție
■ hipoproteinemie
■ presiune intraabdominală crescută (ascită)
■ Complicații specifice:
■ strangulare
■ erodare tegumente supraiacente
■ fistula peritoneo-cutanată
■ Pregătire preop.:
■ reducerea ascitei
■ corectarea tulb. de coagulare
■ corectarea hipoproteinemiei
■ Chirurgia - riscantă, morbiditate și mortalitate crescută 62
HERNIILE LINIEI ALBE
61
Localizare
■ Apar prin orificii normale/ anormale ale liniei albe
■ Supraombilical – hernii epigastrice
■ Juxtaombilical – 2 cm periombilical; dg. ≠ h.

ombilicale
■ Subombilicale – rare, până la 4 cm sub ombilic
62
■ Traiect:
■ orificiu pe linia albă mediană
■ Sac:
■ frecvent lipseşte
■ Conţinut:
■ grăsime properitoneală
■ epiploon (are sac)
63
Clinică - Tratament
■ Nedureroase - frecvente
■ Caractere tipice
■ În ortostatism se simte/ vede tumora
■ În clinostatism se palpează orificiul
■ Dureroase
■ Senzaţie de greutate
■ Durere epigastrică (dg. ≠ ulcer)
■ Se strangulează frecvent
■ Tratament chirurgical
64
HERNII VENTRALE LATERALE 

(SPIEGEL)
65
Anatomie
Linia albă
■ Linia Spiegel:
■ limita între porţiunea musculară Linia albă
laterală
şi cea tendinoasă a m.
transvers linia
■ La 2 cm lateral de spina pubelui, semi-lunară
la vârful C IX
■ Hernia se formează în locul hernia

SPIEGEL
unde linia Spiegel întretaie
marginea inf. a arcadei
Douglas (reflexia tunicii
posterioare)
66
■ Anatomie patologică
■ Traiect: inel larg
■ Sac: peritoneu
■ Conţinut: viscere mobile
■ Clinică
■ Durere: în zona de proiecţie, dispare în repaus
■ Sindrom dispeptic
■ Palpare: lateral de mm. drepţi, subombilical
■ Dg. ≠:
■ Tumori de perete abdominal
■ Hematom parietal
■ H. Inghinală
■ Tratament: chirurgical
67
HERNIA OBTURATORIE
68
Anatomie
■ Se formează prin canalul obturator
■ Limite
■ Superior: jgheabul osos subpubian
■ Inferior muşchii obturatori
(intern, extern)
Etiologie
■ Mai frecventă la femeie – de slăbiciune
■ Cauze: slăbire mm. pelvini + efort
Varietăţi anatomice
■ Interstiţială: sac în canalul subpubian
■ Antepectineală: sac între m. pectineu şi m. adductor mic
69
Clinică
■ Semiologie: necaracteristică, frecvent dg. intraoperator
■ Forme voluminoase
■ Dureri pe faţa antero-internă a coapsei (Howship-Romberg)
■ Tumora herniară
■ Durere la extensie + abducţie + rotaţie externă a mb. Pelvin
■ Strangulare (frecvent)
■ Creşte intensitatea durerii mai ales la manevre
■ TV/ TR – coardă în tensiune, foarte dureroasă la atingere pubian sau pe
faţa profundă a peretelui pelvin
Radiologie
■ Imagine hidro-aerică rotundă în canalul obturator (Réné)
■ Convergenţa unor anse subţiri, dilatate, în regiunea

obturatorie, rămân fixe la mişcarea bolnavului
Tratament - chirurgical
70
HERNIILE LOMBARE
71
Anatomie
■ Triunghiul J.L.Petit
■ Marele dorsal
■ Oblicul extern
■ Creasta iliacă
■ Patrulaterul Grynfeld
■ C XII
■ Micul dinţat postero-inf.
(acoperit de marele dorsal)
■ Pătratul lombelor
■ Micul oblic
72
■ Congenitale sau postraumatice
■ Traiect: inel musculo-osos lung
■ Sac: forte rar prezent
■ Conţinut: grăsime
retroperitoneală, colon ...
Clinică
■ Dureri lombare
■ Tumoră herniară în regiunea
lombară
Tratament - chirurgical
73
HERNII INTERNE
91
Cadru
■ Angajare anse intestinale prin fosete peritoneale

■ Paraduodenal
■ Pericecal
■ Juxtasigmoidian
■ Hiatus Winslow
92
■ Cauze:
■ Presiune intraabdominală brutal instalată
■ Prezenţa inelului (fosete)
■ Clinică:
■ Dureri abdominale nespecifice
■ Sindrom ocluziv – în raport cu segmentul herniat
■ Rö: imagini hidroaerice
■ Tratament: chirurgical de urgenţă
93

Hernii 2015 (Generalitati, Inghinala, Femurala, Ombilicala, Etc) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hernii 2015 (Generalitati, Inghinala, Femurala, Ombilicala, Etc) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clinica de Chirurgie Coltea

■ Prima înregistrare a termenului –

■ Perete abd. ventral:

■ Perete abd. dorsal:

■ Congenitali – persistenţa unor orificii/canale

■ Defect parietal - breșă musculo-aponevrotică

■ Formaţiune tumorală parietală

■ Eventraţii, evisceraţii – dezvoltate pe cicatrici

■ Între diferitele tipuri de hernii

■ Al ocluziei – strangulări în orificii intraabdominale

■ Cu alte formaţiuni tumorale parietale

■ = aderenţa conţinutului la sac şi a sacului la ţesuturile

■ Cauze: inflamaţie, orteze de contenţie

■ Clinic: jenă, ireductibilitate progresivă

■ Nu este afectată viabilitatea viscerelor herniate

■ Frecvent cele femurale şi ombilicale (inel fibros)

■ Cauză: creşterea masivă şi brutală a presiunii

ciupire laterală (Richter) strangulare Ω strangulare W

■ Imposibilitatea de reducere în cavitatea peritoneală a

■ Dezechilibru presional abdominal

■ Apare la hernii cu evoluție îndelungată, în special la marii

Complicaţii – Peritonita herniară

■ Propagarea inflamaţiei unui organ bolnav (apendice,

■ Perforarea intestinului intrasacular (strangulare, corp străin)

■ Asociere semnelor inflamatorii de la nivelul sacului (durere +

■ Tratament urgent: incizii, debridare, drenaj, lavaj, AB

■ Tuberculoza herniară – evoluţia TBC peritoneal în

■ Corpi străini intrasaculari

Complicaţii – Recidiva herniei

■ Menţinerea factorilor deteminanţi – efort, perete

■ Nici o tehnică chirurgicală nu este perfectă – rate

■ Indicat la orice hernie (fără c.i.) complicată sau nu

■ Anestezie: locală, spinală, generală

Anatomie canal inghinal

Anatomie canal inghinal

Anatomie canal inghinal

■ Inferior fascia transversalis + plan aponevrotic

Anatomie canal inghinal

■ Conţinut (4-5 cm lungime)

Anatomie canal inghinal

■ Triunghiul Hesselbach - zonă

1. Pectineal (Cooper’s) ligament

■ După locul pe unde se formează

în interiorul triunghiului Hesselbach

■ Oblică externă: prin foseta laterală (lat. de a. epig.inf.);

■ Tip I – oblica externa cu OIP

■ Tip II – HI oblica externa cu OIP

■ Tip IIIa – Hernia directa

■ Tip IIIb – Hernia mixta (directa +

■ Tip IIIc – Hernia femurala

■ Tip IV – Hernia recidivata

■ Hernii O.E. – locul unde ajunge fundul sacului

■ Clinica – aceeaşi la toate herniile

Chist de cordon (Nuck la F)

Dilataţie crosă v. safenă internă

■ Testicol ectopic cu/fără hernie

Diagnostic diferenţial între formele de hernie

Întărirea zonei slabe prin sutura între ele a

■ Anatomic, păstreză funiculul în canal

Poziţionarea unei meşe sintetice peste defect, fixată

■ Tension-free repair – gold standard

■ Indicată în: Fosa

■ recidiva herniară după chirurgie clasică

Anatomie - Inel femural 

HERNII VENTRALE LATERALE 