PATOLOGIA

CHIRURGICALĂ A
SPLINEI
Dr. F. Iordache

1
“Anatomischer Atlas” by an Austrian anatomist Carl Toldt (1840–1920), (Berlin–Vienna 1906)
Obiective

• Să înțelegem:
• Funcțiile splinei
• Bolile care interesează splina implicând chirurgia
• Indicațiile splenectomiei
• Riscurile și complicațiile splenectomiei
• Profilaxia infecțiilor postsplenectomie

2
Istoric

• Zacarello în 1549 realizează prima splenectomie - ?

• Péan a descris prima splenectomie cu succes - 1865
• În 1916, Kaznelson (Praga) utilizează cu succes splenectomia în PTI
• M. Campos Cristo – 8 cazuri de splenectomie parţială - 1962

3
ANATOMIE

•G:125-150 g; D:15/8/3 cm
•0,1% din greutatea corporală, 5-6% (300
ml/min) din DC
•Conţine 25% dintre macrofagele fixe

După L. Greenfield ş.a. 4

Anatomie

Gray’s anatomy 5
Poulin EC s.a. - Suspensory ligaments of
the spleen

6
 ANATOMIE

După L. Greenfield ş.a. 7

RR. arterei splenice

•Poulin EC s.a.

8
 MORFOLOGIE

Pulpa roşie 77%

Pulpa albă 19%

Circulaţie:
-Închisă (10%)
-Deschisă (90%)

După L. Greenfield ş.a. 9

Bailey & Love's
Short Practice
of Surgery

10
FIZIOLOGIA SPLINEI

• Funcţia hemodinamică (8% din MER)

• Reglator al circulaţiei portale
• Rezervor volemic (nesemnificativ la om)
• Devine semnificativ în cazul splenomegaliilor din unele boli
hematologice eritrocitare
• Depozit pt. plachete

11
FIZIOLOGIA SPLINEI

Funcţia hematopoietică
• Din luna a 3-a a vieţii intrauterine până în luna a 7-a
• După naştere numai limfopoieză şi monocitopoieză

Funcţia hemolitică
• Eritroliza se desfăşoară în mai multe etape:
• Sechestrare
• Fagocitoză sau distrugere extracelulară
12
FIZIOLOGIA SPLINEI

• Funcţia de filtrare
• Filtrarea propriu-zisă a sângelui (hemosiderina, particule străine,
bacterii)
• Pitting (înlăturarea particulelor din citoplasma eritrocitară)
• Culling (filtrarea celulelor senescente, periculoase sau modificate)

13
FIZIOLOGIA SPLINEI

• Funcţie antixenică
• Prin filtrare
• Opsonizare si distrucţia germenilor prin fagocitoză
• Producţia de tuftsină (Nishioka, 1972), opsonina, properdina, interferon,
fibronectina
• Răspuns imunitar
• Răspuns imun cu producere de Ig M şi, ulterior de Ig G
• Reţinerea limfocitelor T si B si reglarea răspunsului imunitar
(apariţia celulelor cu memorie, maturarea limfocitelor T)

14
FIZIOLOGIA SPLINEI

• Funcţie endocrină ??
• Corelaţii cu celelalte glande endocrine (în splenomegalii – efect
inhibitor) – ex. sd. infantilo-nanic din hipersplenism
• Hormoni proprii (insuficient cunoscuţi)

15
FIZIOLOGIA SPLINEI

• Funcţie metabolică
• Schimburi şi intermedieri
• Eliberare de substanţe prin hemodistrucţie
• Depozit pentru anumite componente

16
 • Splina normală este doar percutabilă
CLINICA, • LABORATOR:
INVESTIGATII • Hemogramă, frotiu etc.
• IMAGISTICA:
• Radiologie clasică, ecografie, CT, RMN,
angiografie, splenoportografie,
scintigrafie

17
ANOMALII SPLENICE (de poziție)

• Ectopică (prin relaţie cu gonada stângă)

• Dislocată (flotantă, mobilă)
• Se poate angaja chiar în orificii herniare! – excepţional
• Poate contacta aderenţe (splina fals ectopică)
• Complicaţii:
• Torsiunea pediculului splenic de la stânga la dreapta (legea
Kustner) conduce spre tulburări circulatorii (stază, tromboză
venoasă, infarct, gangrenă) sau chiar rupturi splenice

18
Splina mobilă (dislocată, “wanderer” spleen)

• Clinica:
• Dureri abdominale
• Examenul clinic găseşte “tumora”
• Asocierea altor malformaţii poate ridica suspiciunea
• Durerea apare frecvent prin torsiunea pediculului

19
 • Splenopexii • Splenectomie
Splina mobilă
• Rydiygier (buzunar din
(dislocată) peritoneu
Tratament • Bardenhauer (fixare la
coasta a X-a)

20
Computerised tomography (CT) scan of the abdomen and pelvis showing a solid pelvic Ultrasound scan of the abdomen and pelvis showing a mass with a vascular pedicle in
tumour the lower abdomen

Splina flotantă

21
 Spleen in left iliac fossa. Torsion of the pedicle.

Palanivelu C et al. JSLS (2007)11:246 –251

22
 Replacing the spleen in the left hypochondrium

Palanivelu C et al. JSLS (2007)11:246 –251

23
Palanivelu C et al. JSLS (2007)11:246 –251 24
Alte anomalii splenice

• Anomalii de număr:
• Spline supranumerare (accesorii,
aberante, splenunculi, “în miniatură” -
Patel) – sunt mici
• 10-30% în populație
• Pot prelua funcţia după splenectomie
(în hipersplenism are semnificaţie)
• Anomalii de formă – cele mai rare anomalii –
fără semnificaţie

Landmann et al. Accessory spleen presenting as

acute abdomen: A case report and operative
management 25
LOCALIZAREA SPLINELOR ACCESORII

Lehtinen SJ et al. JGO. 2013 Unver Dogan et al. Clinical Anatomy 2011
26
Asplenia

• Agenezie splenică unică

• Agenezie splenică asociat la situs inversus simplu, fie cu anomalii cardiace
– Ivemark – autozomal recesiv
• Dg:
• Rx
• Eco
• CT

27
Asplenia

• Sindromul Pearson (insuficienţă pancreatică, anemie sideroblastică)

• Sindrom Stormorken (trombocitopenie şi mioză)
• Sindrom Smith-Fineman-Myers (retard mental, nanism, criptorhidism)

28
Hipersplenism

• Chauffard, Dameshek (1947)

• Splenomegalie
• Citopenie
• Hiperplazie medulară
• Amendarea fenomenelor după splenectomie?
• Mecanismul hipersplenismului este sechestrarea crescută în splină

29
Splenomegalia - corelația cu hipersplenismul

2 cm sub rebord
Hipersplenismul
pentru fiecare g
primar este rar
sub normal de Hb
30
 • Primar - Cauza nu este clară. Exemple sunt
hiperplazia splenică primară, splenomegalia
Clasificarea idiopatică non-tropical.
hipersplenismului • Secundar – cauza cunoscută
• Ocult – hipertrofia măduvei osoase
compensează pierderile. Odată ce funcția
hematopoietică a măduvei osoase este
suprimată de factori precum infecția sau
medicamentele, apare citopenia periferică

31
Cauze hipersplenism

› Prin presiune venoasă crescută:

● Hipertensiune portală
● Tromboză splenică
● Congestie cardiacă
› Neoplazii (leucemii etc.)
› Boli inflamatorii cronice (ex. lupus)
› Infecţii (mononucleoză, paraziţi etc.)
› Metabolice (ex. boala Gaucher, amiloidoza)
› Altele (policitemia vera, mielofibroza cu metaplazie mieloidă)

32
Hiposplenism

• Suprimarea/reducerea filtrării si funcţiei imunologice splenice

• Cauze:
• Congenitale (asplenia – sd. Ivemark)
• Hematologice (siclemia, trombocitopenia esenţială, limfoame, sd.
Fanconi)
• Autoimune (LES, AR, sd. Sjogren, hepatită cronică activă) etc.
• Dg – frotiu (corpii Howell-Jolly, corpii Heinz, acantocite), creşte
vâscozitatea sângelui, apar tromboze

33
 Corpii
M. Kumar, F. Gross
Howell-Jolly

34
Splenopatii vasculare

35
Anevrismul splenic

• Cel mai frecvent anevrism visceral

• 0.04-1% postmortem
• Raport B:F = 1:2
• Localizat în 80% cazuri pe trunchiul arterial
• În 25% sunt multiple

36
Anevrismul splenic

Etipatogenie:
• Ateroscleroza + htp, leziuni parietale arteriale congenitale, infecţii, micoze,
traumatisme
• Necroza pancreatică

Clinica: necaracteristică sau absentă (în absenţa complicaţiilor)

Ex. – radiologie, ecografie, CT, arteriografie selectivă

3 37
7
Anevrismul splenic

• De obicei asimptomatic
• Ruptura – aspect de hemoragie acută similară rupturii splenice
• ½ din rupturi apar la pacienți sub 45 de ani
• 25% sunt femei gravide!

38
Anevrismul splenic

• Complicaţii;
• Fisura
• Ruptura
• Tratament: chirurgical
• Splenectomia
• Ligatura pre- și postanevrism + splenectomie parțială
• Embolizarea poate fi o opţiune

39
Infarctul splenic

• Etiopatogenie:
• Afecţiuni emboligene CV (endocardita, valvulopatii etc.)
• Afecţiuni hematologice (sd. mieloproliferative, policitemia vera,
hemoglobinopatii)
• Afecţiuni inflamatorii, infecţioase (paludism)
• Vasculopatii splenice (volvulus, anevrisme, htp)
• Afecţiuni de vecinătate (pancreatită cu tromboză de venă splenică)

40
Morfopatologia infarctului splenic

• Localizare centrală sau subcapsulară

• Poate fi “alb” – arterial sau “roşu” – venos
• Dimensiuni în raport de segmentaţia arterială
• Zonă de infiltraţie hemoragică, necroză urmată de fibrozare
• Se pot suprainfecta (apar abcese splenice)

41
Infarctul
splenic

42
Clinica

• Latent sau nu
• Dureri în hipocondrul stâng
• Iradiere spre torace şi epigastru si umărul stâng
• Apărare musculară
• Revarsat pleural stâng
• Splenomegalie

43
Infarctul splenic

• Tratament:
• Profilactic
• În cele asimptomatice – fără tratament
• Chirurgical (splenectomia)

44
Fistula arterio-venoasă splenică

• Este rară
• Poate fi:
• Congenitală, familială (sd. Alport)
• Dobândită (posttraumatică, pancreatită, ateromatoasă, infecţioasă,
postsplenectomie)
• Răsunet hemodinamic asupra sistemului portal şi asupra circulaţiei
sistemice

45
Fistula arterio-venoasă splenică

Dg: • Ecografia şi varianta Doppler, CT

Tratament • rezecţie cu refacerea axelor arteriale

(rar posibilă),
chirurgical: • splenectomie

46
CAUZE DE SPLENOMEGALIE
⦿ Infecţii: ⦿ Boli hematologice:
› Acute (mononucleoză etc.) › Boli hemolitice
› Subacute şi cronice (TBC, › Boli mieloproliferative
endocardita subacută)
› Diverse
⦿ Proliferari imune şi
granulomatoze: ⦿ Neoplasme:
› Artrită reumatoidă, LES etc. › Hematologice (ex. leucemii)
⦿ Vasculite: › Intrinseci (sarcoame)
› Poliarterită nodoasă etc. › Metastatice
⦿ Splenomegalii congestive: › Benigne
› Intrahepatice ⦿ Diverse:
› Obstr. de v. portă, splenică › De acumulare
› Obstr. de vv. hepatice › Chiste
› De cauză cardiacă

47
 • Hemoleucograma
• Citopenie sau proliferări
• Anemie
Teste
• Frotiu sanguin
• Fosfatază alcalină
• Acid uric
• Electroforeza
• Puncție medulară

48
 Ecografie

CT
Imagistică
RMN

Scintigrafie
49
Splenomegali
e

50
Evaluare • Clinică
• Laborator
• Imagistică

51
Tratament • Se adresează cauzei
• Splenectomia este indicată doar în anumite
situații

52
Indicațiile splenectomiei sau terapiei prin iradiere

Indicații Exemple
Sindroame hemolitice în care Sferocitoză
splenomegalia mărește anemia în situația Talazemie
unor eritrocite deja modificate
Pancitopenie severă cu splenomegalie Boli de depozit (Gaucher, Niemann-Pick
mare etc.)
Leziuni vasculare Infarct recurent
Unele forme de hipertensiune protală
radiculară
Sângerări severe PTI
53
 Anemiile congenitale (anomalii eritrocitare,
ale hemoglobinei sau ale metabolismului):
• Anomalii de structură
• Sferocitoza, eliptocitoza
• Anomalii de metabolism

Indicațiile • Deficit de G-6PD – x-linked (rareori se indică

splenectomia)

splenectomiei • Hemoglobinopatii:
• Talasemia (splenectomia - la cei cu splenomegalie şi
anemii marcate)

Anemii dobândite
• Anemia hemolitică autoimună

54
 Hipertensiunea portală:
• Caracteristic – trombocitopenia
Indicațiile • Splenectomia are indicaţii
splenectomiei relative!
Tromboza de venă
splenică

55
 Trombocitopenia:
• Cea mai frecventă indicaţie
• PTI – trombocitopenie,
megakariocitoza fără splenomegalie
Indicațiile (la copil se face tratament medical)
splenectomiei • Trombocitopenia refractară asociată
LES beneficiază de splenectomie
• La fel la cei cu etiologie SIDA

Hipersplenismul secundar

56
 Boli mieloproliferative:
• În cele cu citopenie

Infecţii (abcese)
Indicațiile Afecţiuni vasculare:
splenectomiei • Infarct splenic
• Torsiune de pedicul
• Ruptura de vase splenice (rar)
• Anevrism de vase splenice (rar)
• Fistula arterio-venoasa splenică

57
Indicațiile splenectomiei

• În Hodgkin pentru
stadializare (controversat
azi)
• În 10% sediul primar al
bolii este splina
• În unele limfoame
non-Hodgkiniene (rar este
necesară splenectomia)

După L. Greenfield ş.a.

58
 • Tumorile splenice:
• Chiste neparazitare (adevarate şi false)
• Tumori benigne (hamartoame,
hemangioame)
Indicațiile • Tumori maligne (primare, secundare)
• Cele mai frecvente tumori splenice sunt
splenectomiei hemangioamele

59
 • Bolile parazitare:
• Echinococoza splenică (rară)
• Paludismul (în complicaţii, profilactic
în corectarea hipersplenismului)
Indicațiile • Leishmanioza
splenectomiei • Schistostomiaza

60
61

Chist hidatic
splenic
•Colecţie dr. F. Iordache
 Boala Gaucher
Colecţia Karoly Balogh

62
 • Criterii:
• absenţa oricărui traumatism anterior
în antecedente
• absenţa unor aderenţe sugestive
pentru un traumatism recent
Ruptură spontană • splină de aspect macroscopic normal
a splinei • histologie splenică normală
• absența anticorpilor antivirali din ser

63
 • Cazuri raportate – 71
• Riscul este extrem pentru mamă
Ruptura spontană cât şi pentru făt
de splină la femeia
gravidă

64
 • 1842 (Bodichon) la un fost soldat
din legiunea franceză care la
necropsie prezenta modificări de
tip patologic
Rupturi de splină • Infecţii, neoplazii, boli de depozit,
pe fond patologic cumarinice

65
Splenectomia

•Townsend Atlas of
General Surgical
Techniques

66
•Townsend Atlas of
General Surgical
Techniques

67
•Townsend Atlas of
General Surgical
Techniques

68
•Townsend Atlas of
General Surgical
Techniques

69
Splenectomia
laparoscopică
•Online laparoscopic
technical manual -
http://www.laparoscopy.net/

70
 Splenectomia
laparoscopică

Online laparoscopic technical manual - http://www.laparoscopy.net/

71
Splenectomia
laparoscopică
•Online laparoscopic
technical manual -
http://www.laparoscopy.net/

72
Splenectomia
laparoscopică
•Online laparoscopic
technical manual -
http://www.laparoscopy.net/

73
Splenectomia
laparoscopică
•Online laparoscopic
technical manual -
http://www.laparoscopy.net/

74
Splenectomia
laparoscopică
•Online laparoscopic
technical manual -
http://www.laparoscopy.net/

75
 • Complicaţii caracteristice aspleniei:
• Abces subfrenic stâng
• Risc trombo-embolic
• Febra splenectomizaţilor
Complicațiile • Pleuro-pulmonare
• OPSI
splenectomiei • Splenozis

76
 King si Shumacker - 1952

Diamond 1969 – OPSI

Overwhelming
Postsplenectomy Definiţie:
Infection (OPSI) • Septicemie gravă, cu debut brutal
(frecvent pneumococică) adesea fără
punct de plecare identificabil
• Deces până în 24 de ore
• Mortalitate 50%

77
 Infecţia se datorează bacteriilor încapsulate

50% Streptococcus pneumoniae

Overwhelming Alte microorganisme implicate:

Postsplenectomy • Haemophilus influenzae

• Neisseria meningitidis
Infection (OPSI)
Apare în 4% din cazuri fără profilaxie

Risc max în primii 2 ani posoperator

78
 Se însoţeşte de sd.
Waterhouse-Friderichsen-Marchand

Clinic: cefalee, hiperpirexie, vărsături, convulsii, sd.

meningeal

Overwhelming Apare la zile-săptămâni-luni-ani (frecvent în primii 2

Postsplenectomy ani)

Infection (OPSI)
Tratament profilactic

Tratament curativ (antibiotice cu spectru larg si

susţinere)

79
 vaccin polivalent
pneumococic
(Pneumovax 23) –
Cu 2 săptămâni înainte repetă la 5 ani
sau la două săptămâni
după splenectomie –
vaccinare
vaccin Haemophilus

Schema de Vaccinuri:
influenzae b (Hib)

vaccinare Vaccin meningococic

(groups A, C, Y, W-135)
toxoid difteric conjugat
(Menactra) – 16-55 ani

Vaccin meningococic
polizaharidic
((Menomune-A/C/Y/W-
135) - >55 ani

80
 • Leziune a țesuturilor vii cauzată de un
Ce este traumatismul? agent extern (dicționar
Mirriam-Webster)

81
 • Trauma este deteriorarea mecanică a
corpului cauzată de o forță externă.
Pacientul traumatizat a fost definit ca o
Definiții persoană rănită care necesită diagnosticarea
în timp util și tratamentul leziunilor reale
sau potențiale de către o echipă
multidisciplinară de profesioniști din
domeniul sănătății, susținută de resursele
corespunzătoare, pentru a diminua sau
elimina riscul de deces sau invaliditate
permanentă.

Peitzman - Manual of trauma 82

Trauma reprezintă o problemă grea

83
...și cu impact

84
Moore EE, Staged
laparotomy for the
hypothermia, acidosis, and
coagulopathy syndrome - Am
J Surg 1996, 172, 405-410

85
 • 1/3 durere în hipocondrul stâng
• Iradiere în umărul stâng
• Masă palpabilă/percutabilă în
Traumatismele hipocondrul stâng
splenice

86
Organ injury score - AAST

Grad Descriere
Grade I hematom subcapsular nonexpansiv <10%, laceraţie sub 1cm
Grade II hematom subcapsular nonexpansiv 10-50%, hematom intraparenchimatos
nonexpansiv < 2cm, laceraţie 1-3 cm
Grade III hematom expansiv, hematom subcapsular cu sângerare activa sau > 50%, hematom
intraparenchimatos >2 cm, laceraţie > 3 cm cu interesare de vase
Grade IV hematom intraparenchimatos rupt cu hemoragie activa, laceraţie cu interesare
de vase splenice segmentare sau hilare
Grade V zdrobire sau avulsie splenică

Până la gradul III se adaugă un punct dacă există mai multe organe lezate asociate 87
 Grade III - Subcapsular hematoma of greater than 50% of surface area or
Grade I - Subcapsular hematoma of less than 10% of surface area. Capsular expanding and ruptured subcapsular or parenchymal hematoma.
tear of less than 1 cm in depth Intraparenchymal hematoma of greater than 5 cm or expanding. Laceration
of greater than 3 cm in depth or involving trabecular vessels.

Johnson J, Splenic Injury AAST Grading System. UVMRads. UVMRads 88

Grad II Grad IV
89
 Grade V - Shattered spleen or hilar vascular
injury

Johnson J, Splenic Injury AAST Grading System. UVMRads. 90

91
TRAUMATISMELE
SPLENICE
• În contuzii:
• Ecografie
• CT
• Puncţie-lavaj
• Laparoscopie
diagnostică

92
93
 Evaluare şi tratament în funcţie de
leziunile asociate

Opţiuni chirurgicale:
TRAUMATISMELE • Splenectomie
SPLENICE • Splenectomie parţială
• Splenorafie
• Hemostatice locale (Tachocomb etc.)

Tratament conservator
(nonoperator)
94
 • Pacienții adulți hemodinamic stabili cu
leziuni de grad I-II, pot fi cel mai frecvent
Management tratați nonoperator
nonoperator • Pacienții cu leziuni de gradul IV or V sunt
frecvent instabili
• Leziunile splenice de grad III (mai ales la
copii dar și la unii adulți) pot fi tratate
nonoperator în raport cu stabilitatea și
examenul clinic repetat.

95
 • Repaus la pat. Dacă pacientul rămâne stabil
Management se poate transfera în secție obișnuită după
24/48 h de observație.
nonoperator
• Restricția activităților între 4-6 săptămâni și
evitarea sporturilor de contact până la 6
luni.

96
Management - 65%-75% rata de
succes la adult (până la
nonoperator 90% la copii).

97
 Rata de insucces:
• grad I, 5%;
• grad II, 10%;
Management • grad III, 20%;
nonoperator • grad IV, 33%;
• grad V, 75%.

Nereușita survine cel mai

frecvent în primele 72 de ore
98
 • La adulți (nu și la copii), risul de nereușită a
managementului nonoperator se corelează cu
gradul leziunii și cu cantitatea de sânge
Managemen (hemoperitoneul)
t
nonoperator

99
Criterii de selecție pentru tratamentul
nonoperator
Stabilitatea hemodinamică a bolnavului
Absența semnelor de iritație peritoneală
Absența altor leziuni
intraperitoneale/retroperitoneale
Transfuzii sanguine necesare sub 2 unități

100
INDICAȚII PENTRU INTERVENȚIA CHIRURGICALĂ DE URGENȚĂ ÎN CAZUL TENTATIVEI DE
TRATAMENT NONOPERATOR

Instabilitatea hemodinamică

Hemoragie splenică activă

Asocieri lezionale ce necesită intervenție chirurgicală

Necesar de transfuzii peste două unități de sânge sau derivate

101
102
 • Leziunile în contuzii sunt produse
prin compresie sau decelerare
bruscă (ex. accidente, precipitări
Traumatismele sau lovituri directe).
• Leziunile penetrante sunt mai rare.
splenice

103
 • Hipovolemie:
• tahicardie și/sau hipotensiune, and
complain of
• Durere în hipocondrul stâng (+
Diagnostic semnul Kehr)
• Examenul clinic poate nespecific

104
 • Semne de iritație peritoneală sau
matitate percutabilă
• Dintre pcienții cu fracturi costale
Diagnostic stângi (coastele 9 -12), 25% au o
leziune splenică

105
 • Ecografie (FAST)
• Lavaj peritoneal diagnostic
Pacientul instabil
hemodinamic

106
 • CT permite evaluarea leziunii
splenice
• Cea mai frecventă imagine asociată
Pacient stabil leziunilor splenice este
hemoperitoneul
hemodinamic

107
Rolul angiografiei
La pacienți foarte bine selectați se
poate realiza embolizarea cu
stoparea hemoragiei

108
 • Contrast blush la ex. CT scan indică
sângerare activă.
• Atunci se poate recurge la
embolizare sau se indică
Radiologia intervenția chirurgicală de urgență.

109
 • Se face în departamentul de
urgență concomitent cu
resuscitarea.
• Focused abdominal sonography for
trauma (FAST) poate arată prezența
Ultrasonografia sângelui.
• Ecografie poate fi repetată de câte
ori este nevoie.

110
FAST

111
Traumatismele
splenice
• Contuzii abdominale
• US
• CT
• DPL
• Laparoscopie

112
Grad Leziune capsulară care nu
I: sângerează
Leziune
Grad capsulară/parenchimală
II: care necesită doar

Grad
hemostatice topice locale
Leziune parenchimală –
Intraoperator
III: sutură + hemostază
Grad
Rezecții parțiale
IV:
Grad
Splenectomie
V:
113
TRAUMATISMELE
SPLENICE

114
W.G. Cioffi. Atlas of Trauma/Emergency Surgical Techniques
115
Splenectomia

W.G. Cioffi. Atlas of Trauma/Emergency Surgical Techniques

116
Splenectomia

W.G. Cioffi. Atlas of Trauma/Emergency Surgical Techniques

117
Splenectomia

W.G. Cioffi. Atlas of Trauma/Emergency Surgical Techniques

118
Splenectomia

W.G. Cioffi. Atlas of Trauma/Emergency Surgical Techniques

119
Splenectomie
parțială

L. Greenfield
120
Chirurgia
conservatoare

121
Chirurgia
conservatoare

122
Chirurgia
conservatoare

123
Chirurgia
conservatoare

124
Autotransplantu
l

125
Caz clinic
• Pacient (muzician) de 42 de ani cu mașina se rotește pe gheață și are
un impact lateral într-un stâlp (mașina prezinta înfundare la nivelul
ușii blocând victima.
• Este descarcerat la 40 de minute.
• Pacientule este tranzitoriu confuz apoi conștient, alert și orientat.

126
Caz clinic
• În departamentul de urgență:
• TA 80/60 mm Hg, Puls 120, and RR 23.
• Acuză dureri toracice și abdominale

127
Ce facem?
1. Resuscitare inițială și evaluare primară
2. Hematurie
3. Rx torace: fractura posterioară coaste 9-10

128
CT sau lavaj peritoneal?

129
CT scan
• Leziune splenică gradul 4
• Contuzie renală
• Contuzie pancreatică
• Lichid în pelvis

130
Opțiuni terapeutice
• Splenectomie/tratament nonoperator?

131