DISPLAZIA DE

DEZVOLTARE A
SOLDULUI

Stefan Gavriliu
 BACKGROUND

 DDS –dezvoltare anormala a soldului rezultand

displazie si posibila luxatie/subluxatie a articlulatiei
coxofemurale secundara laxitatii capsulare si a unor
factori mecanici
 Anomalia de dezvoltare – structuri osoase (femur
proximal si acetabul), labrum, capsula articulara si parti
moi
 Termeni specifici in functie de spectrul afectiunii
 Subluxatie
 Luxatie
 Instabilitate
2
 Luxatie teratologica
 BACKGROUND

 Crucial – diagnosticul precoce

 Ultrasonografie, alte metode imagistice de diagnostic
 Programe educationale si de screening
 Dezvoltarea de tehnici chirurgicale minim invazive
pentru a scadea morbiditatea si a facilita o recuperare
cat mai rapida

3
 ANATOMIE
 Dezvoltarea normala a soldului – dependenta de
 Cresterea normala a cartilajului triradiat
 A nucleilor de osificare acetabulara (ilion, ischion si pube)
 Prezenta unui cap femural sferic si congruent cu
acetabulul (centrare)
La naştere – structuri
cartilaginoase:
• Acetabulul în totalitate
• CF în totalitate
• Colul femural parţial
• Trohanterul mare în
totalitate

La marginea acetabulului se află o structură fibrocartilaginoasă = labrum

 FIZIOPATOLOGIE

 DDS – dezvoltare anormala a soldului

 Cauza exacta – necunoscuta
 Presiune ↑↑ pe CF cartilaginos
► ↓ perfuzia vasculară ►
necroza condrocitelor
 Afectează CF şi cartilajul de creştere
 NU afectează marele trohanter
(dimensiuni normale)

 Dezechilibrul muscular
 Poate afecta creşterea şi morfologia
femurului proximal
 Contractura mm adductori ► coxa valga
 Funcţia inadecvată a mm abductori 5
 ETIOLOGIE

 Multifactoriala
 Laxitate ligamentara
 Rasa – alba - un acetabul mai ingust, neagra –
incidenta scazuta
 Pozitia in utero (20%)
 Oligohidramnios
 Sexul (80% - feminin)

 Predispozitie genetica
 AHC - x 10 la copii cu parinti cu DDS
- gemeni monozigoti – 34%, dizigoti – 3%
6
 EPIDEMIOLOGIE

 Incidenta
 Cea mai frecventa problema ortopedica la nou-

nascut
 displazia - 1:60-100

 luxatia - 1:1000

 Barlow – instabilitate 1 din 60 n.n.

 60% devin stabile in prima saptamana, 80% pana la
varsta de 2 luni (raman 0,2% cu instabilitate
reziduala de sold)
7
 EPIDEMIOLOGIE
 Localizare
 Cel mai frecvent soldul stang la sexul feminin

 Bilateral in 20%

 Demografie
 Frecvent la Amer-indieni, Laponi, Balcani
(Romania – incidenta inca necunoscuta, dar cu
regiuni endemice)
 Rar la rasa neagra

8
 PROGNOSTIC DDS
 Depistata precoce si corect – prognostic foarte bun
 Tratamentul prin reducere inchisa - prognostic bun
 Esecul tratamentului conservator – reducere deschisa –
prognostic incert, dar bun cel putin pe termen scurt

 Conform R. Graf - depistarea DDS in primele 14 zile de

viata prin eco sold si un tratament adecvat – vindecare
la varsta de 3 luni

9
 TABLOU CLINIC
Semnul Ortolani (Le Damany,1912)
 Ortolani îl considera constant şi patognomonic
 După vârsta de 3 luni este semn de laxitate articulară
 Din 3 cazuri cu Ortolani +, numai unul dezvoltă luxaţie

Timpul 1 :
• abducţia coapsei la 45-60°,
cu presiune pe marele
trohanter → CF centrat
Timpul 2 :
• adducţia coapsei, presând cu
policele plasat în plica inghinală
10
→
CF trece peste marginea
posterioară a acetabulului
 TABLOU CLINIC
Semnul Barlow
 Primul timp ADDUCŢIE
 Al doilea timp ABDUCŢIE

Timpul 1 : Timpul 2 :
• adducţie şi presiune pe • abducţie şi presiune cu
genunchi şi interiorul coapsei → indexul şi mediusul pe marele
CF părăseşte acetabulul trohanter → reducerea CF luxat11
 TABLOUL CLINIC
 Alte semne
 Galeazzi
 Limitarea abductiei
 Semnul pistonului
 Hiperlordoza lombara
 Asimetria plicilor gluteale
 Semn si mers Trendelenburg
(insuficienta mm.
pelvitrohanteriene)

12
 IMAGISTIC

 Ecografia de sold – dupa metoda Graf (cea

mai cunoscuta), Harcke
 Recomandare – SCREENING (coroborat cu
examenul clinic)

13
CLASIFICAREA DUPĂ GRAF
ŞOLD CENTRAT TIP I α

NORMAL
β
Tip I : • unghi  ≥ 60º, β < 77º
• stabilã dinamic
( semn Ortolani negativ)

supraveghere
ŞOLD CU RISC CRESCUT medicalã

Tip I : • unghi  ≥60º

• antecedente heredo-colaterale prezente
• concordanţã mono- sau dizigotã 14
 ŞOLD CENTRAT TIP II – ß < 77º

Tip II a : • displazie acetabularã (0 – 3 luni)

• unghi  = 50º - 59º
supraveghere medicalã

Tip II b : • displazie acetabularã (3 – 12 luni)

• unghi  = 50º - 59º
ham Pavlik

Tip II c : • displazie arhitecturalã acetabularã (0 – 12 luni)

• unghi  = 43º - 49º
imobilizare gipsata in poz. umana
15
 ŞOLD DESCENTRAT TIP D, III ŞI IV
Tip D • unghi  = 43º - 49º
• unghi ß > 77º
• labrumul este eversat
Tip III a şi b • unghi  < 43º
Tip IV • unghi  < 43º
• acoperiş cartilaginos împins caudal

 Relaxare musculara mediala

 Reducere deschisã prin abord Ludloff /Smith

Petersen si imobilizare

16
RADIOLOGIC

17
 ALTE INVESTIGATII IMAGISTICE

 Artrografia

 IRM

 CT/CT-3D – mai putin util 18

EVOLUTIA NATURALA A DDS
Cazuri netratate de DDS pot
↓
Instabilitate
↓
Modificări degenerative
aparente la vârsta adolescenţei
↓ de obicei, în câţiva ani
Degenerare severă
↓
Artroză coxo-femurală 19
(necesită tratament chirurgical în stadiile incipiente)
 LUXATIA DE SOLD
REPREZINTA O COMPLICATIE A
DISPLAZIEI DE DEZVOLTARE A
SOLDULUI !!!

20
 TRATAMENT DDS
 Conservator (conform R. Graf)

21
PERNA FREJKA

22
HAMUL PAVLIK

23
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL

 Chirurgical
 Relaxare musculara mediala
 Reducere deschisă
 Osteotomii de derotare (centrare-scurtare)
 Acetabuloplastii
 Artroplastii

24
 Reducere deschisa si osteotomii de bazin
Salter, Pemberton, Dega, Steel, Ganz, Chiari,
Dial, Shelf, etc.)

25
 CONCLUZII

 Diagnostic precoce, tratament precoce

 Screening ecografic + clinic

 Vindecare pana la varsta de 3 luni

 Netratata – inegalitate membre pelvine, mers

dificil, durere si artroza precoce

 Chiar si cu tratament corect coxartroza nu

este exclusa (mai ales daca tratamentul este
inceput dupa varsta de 2 ani) 26
REZULTATE UNDE SE APLICA DEJA
SCREENINGUL (GRAF, APRILIE 2008)
 rata tratamentului conservator al DDS a scăzut de la
12% (1983) la 8%, (1991) si la 4% (2004).

 costurile de tratament al DDS 0/00 au scăzut de la

23.000 euro, (1991) la 4.000 euro (2004).

 evita supradiagnosticarea şi instituirea unui

tratament inutil, costisitor, poate chiar agresiv.

 scadere dramatica a cazurilor diagnosticate tardiv

care ulterior ar fi necesitat tratament chirurgical la
momentul diagnosticării de la 3,5‰ (1991) la 0,13‰
(2004). 27
VA MULTUMESC!

28