Subiecte Ortopedie

● Fracturi
o Semne clinice de certitudine a unei fracturi
o Semne de probabilitate
o Particularitati morfo-func la copil
o Clasificarea Salter-Harris la decolarea epifizara
o FRACTURI PARTICULARE LA COPIL
o DIAGNOSTIC POZITIV FRACTURI
o COMPLICATII LOCALE IMEDIATE TARDIVE
● Scolioza
o Diagnostic Rx scolioza idiopatica
o 3 clasificari
o Tratament scolioze (schema lui Stagnara)
o Dg poz
● Luxatia congenitala sold
o Dg poz
o TEORII ETIOPATOGENICE
o Dg dx slide 24
● Dg poz displazia de sold + semne radiologice displazie luxanta de sold
● Osteomielita
o Dg acuta
o Trat acuta
o Etiologie
● PICIOR STRAMB

Subiecte Chirurgie

● Forme anatomo-clinice de cheiloschizis

● Forme anatomo-clinice de palatoschizis
● Diagnostic pozitiv chist de canal tireoglos
● Clasificarea malformatiilor vasculare (hemangioame) – dupa flux si tip
● Malformatii de arc branhial - fistule
● Diagnostic pozitiv, clasificare atrezie de esofag
● Diagnostic pozitiv Hernie diafragmatica stanga (prin orificiul Bochdalek)
● !!!!!! Diagnostic antenatal malformatii bronho-pulmonare (eco si RM cu sedare mama si
fat)
● CPAM – malformatii congenitale de cai aeriene cele mai frecvente
● Sechestratii bronhopulmonare (atentie la vascularizatie)
● Pneumotorax
● Chist bronhogenic
● Diagnostic imagistic emfizem
● Empiem (mai rar)
● Stenoza hipertrofica de pilor = SHP + poz + imagistic + dx
● Stenoza de duoden + dg poz + clasificare + imagistic
● Stenoza de jejuno-ileon
● Malformatii intestin subtire clasificare, diagnostic pozitiv

1
 ● Testiculul necoborat – forme
● Varicocel + factori favorizanti ai varicocelului primar
● Hidrocel
● Dg dx + poz scrot acut
● Patogenia canalului inghinal
● Dg poz hidronefroza ???
● Diagnostic pozitiv ureter ectopic
● Hipospadias – clasificarea noua + cea cu balanic
● Reflux vezico-ureteral – clasificare cistografica
● Sindrom de jonctiune pielo-ureterala – SJPU + dg poz + imagistic
● Diagnostic pozitiv Megaureter
● Diagnostic diferential hernie inghinala – hidrocel
● Dg tumora Wilms (imagistic) + poz
● Dg pozitiv rinichi in potcoava
● Investigatii ale aparatului renourinar
● (Diagnostic diferential gastroschizis – omfalocel)
● (Diagnostic invaginatie)
● (Diagnostic poz megacolon congenital)
● (Complicatii diverticul Meckel)
● (Dg poz omfalocel)
● (Dg dx laparoschizis – omfalocel)

Subiecte Ortopedie Pediatrica

Fracturi particulare la copil
● Fractura prin decolare a epifizei, cu sau fara fractura oblica a metafizei
● Fractura in lemn verde
● Fractura subperiostala
● Fractura prin tasare

Diagnostic pozitiv fracturi

● Anamneza
● Examen clinic
o Semne certitudine
▪ Mobilitate anormala
▪ Intreruperea continuitatii osoase
▪ Crepitatii osoase
▪ Netransmisiblitatea miscarii la segmentul distal
o Semne de probabilitate

2
 ▪ Echimoza
▪ Durere
▪ Deformarea regiunii
▪ Scurtarea membrului lezat
▪ Impotenta functionala
● Diagnostic imagistic
o Examen radiologic fata si profil

Complicatii locale imediate si tardive

ale fracturilor
● Imediate
o Fractura deschisa
o Leziuni nervoase
o Leziuni vasculare
o Delabrari musculare
● Tardive
o Calus vicios
o Retard in consolidare
o Pseudartroza
o Redoare articulara

Clasificarea Gustilo-Andersen
modificata a fracturilor deschise
● Tip I: plaga < 1 cm
o Plaga punctiforma relativ curata
o Perforarea tegumentului din interior spre exterior
o Leziuni minime ale partilor moi; fara leziuni de strivire
o Cominutie minima
● Tip II: plaga > 1 cm
o Leziuni moderate ale partilor moi
o Leziuni minime de strivire
o Cominutie si/sau contaminare minima
● Tip III: leziuni extensive ale tegumentului, muschilor si structurilor neurovasculare; grad inalt
de contaminare
o A. Fara defect de acoperire: traumatism sever, cominutie importanta
o B. Cu defect de acoperire
o C. Leziuni vasculare importante

3
Semne clinice de certitudine a unei
fracturi
● Mobilitate anormala
● Intreruperea continuitatii osoase
● Crepitatii osoase
● Netransmisibilitatea miscarilor in segmentul distal

Diagnosticul de certitudine se pune pe Rx fata + profil.

Semne de probabilitate a unei fracturi

● Durere
● Echimoza
● Deformarea regiunii
● Scurtarea membrului afectat
● Impotenta functionala

Particularitati morfo-functionale ale

aparatului locomotor la copii
● Prezenta cartilajului de crestere
● Elasticitatea mare a oaselor
● Talie si greutate redusa
● Masa musculara slab reprezentata
● Consolidare rapida a fracturilor
● Intarzieri de consolidare si pseudartroze rare
● Remodelarea calusului in urma unor imperfectiuni de reducere ortopedica

Clasificarea Salter-Harris a decolarilor

epifizare
1. Decolare epifizara
2. Decolare epifizara + fractura oblica metafizara
3. Decolare epifizara + fractura epifizara
4. Decolare epifizara + fractura epifizara + fractura oblica metafizara
5. Lezarea cartilajului de crestere prin compresie
6. Lezarea inelului pericondral
7. Fractura de stiloida

4
Diagnostic radiologic scolioza idiopatica
Examenul radiologic se efectueaza in picioare, cu bazinul echilibrat. Se repereaza vertebra limita
superioara, vertebra limita inferioara, vertebra varf. Se determina unghiul Cobb, gradul de rotatie
vertebrala, si se apreciaza maturitatea osoasa (testul Risser).

Clasificarile scolioze
● Structurale – persistenta curburilor, a rotatie vertebrelor si a deformarilor vertebrale si
costale, la flexia anterioara a coloanei, in clinostatism sau la suspendare
o Idiopatice
o Congenitale
o Osteogene
o Neuropatice
o Miopatice
o Dismetabolice
o De cauza infectioase
o Toracogene
o Intalnite in boli de sistem
● Nestructurale – deviatie simpla, laterala, reductibila, fara rotatia vertebrelor

Alte clasificari:

● In functie de orientare
o Dextroconvexa
o Dextroconcava
● In functie de testul cu fir de plumb
o Echilibrate
o Ne-echilibrate
● In functie de reductibilitate
o Reductibila
o Nereductibila
● In functie de numarul de curburi
o Unica
o Dublu
o Tripla
● In functie de gradul de evolutie
o Evolutive
o Ne-evolutive

Tratamentul scoliozelor
In functie de unghiul lui Cobb, atitudinea terapeutica se imparte in:

1. Unghiul lui Cobb sub 30 grade - Tratament kineto-terapeutic

5
 2. Unghiul lui Cobb intre 30 si 50 de grade – Tratamentul kineto-terapie + corset
3. Unghiul lui Cobb peste 50 de grade – tratamentul chirurgical

Tratamentul kineto-terapic este util in toate etapele, insa nu are nicio eficacitate in scoliozele
evolutive (cele peste 30 de grade Cobb). Daca kinetoterapia nu poate impiedica evolutia scoliozei, ea
poate totusi permite incetinirea evolutiei acesteia.

In cazul recomandarii corsetului, acesta este inutil la copii a caror angulatie este sub 30 de grade
(Deoarece scolioza poate fi ne-evolutiva). Corsetul nu corecteaza curbura, ci numai previne agravarea
acesteia. Tratamentul ortotic este considerat eficient atunci cand la sfarsitul cresterii osoase valoarea
curburii este +- 5 grade din valoarea initiala a angulatiei. Pentru eficacitate corsetul trebuie purtat
20-22 de ore pe zi, utilizarea este inutila la fete la mai mult de 3 ani de la menarha si la baieti peste
17-18 ani.

Tratamentul chirurgical este propus cand valoarea angulatiei depaseste 40 de grade. Momentul optim
de interventie este in jurul varstei osoase de 13 ani la fete, si 15 ani la baieti (stadiul Risser 1). In
aceasta perioada, coloana prezinta maxim de flexibilitate iar corectia poate fi aproape completa.

Diagnostic pozitiv scolioza

Prima examinare a unui pacient cu deformare vertenbrala trebuie sa cuprinda urmatoarele etape:

o Recunoasterea deviatiei coloanei vertebrale

o Aprecierea caracterului sau structural
o Atribuirea unei etiologii

6
 o Prognostic de evolutie
o Alegerea unei conduite terapeutice

Examinarea se face in picioare si se apreciaza:

o Echilibrul umerilor
o Echilibrul bazinului
o Balansul sagital
o Eventual inegalitate a membrelor inferioare
o Starea tegumentelor
o La examinarea in flexie anterioara se apreciaza prezenta sau absenta gibozitatii
costale.

Examenul radiologic se efectueaza in picioare, cu bazinul echilibrat. Se repereaza vertebra limita

superioara, vertebra limita inferioara, vertebra varf. Se determina unghiul Cobb, gradul de rotatie
vertebrala, si se apreciaza maturitatea osoasa (testul Risser).

Diagnostic pozitiv luxatia de sold

Anamneza

Semne clinice în luxaţia congenitală de şold

• Scurtarea membrului afectat (semnul Galeazzi)

• Devierea fantei vulvare de partea luxată

• Semne de ascensiune trohanteriană :

a) capul femural nu poate fi palpat la baza triunghiului lui Scarpa

b) trohanterul mare depăşeşte în sus linia Nelaton- Roser

c) liniile lui Shoemaker

d) triunghiul lui Briant

e) semnul lui Trendelenburg- insuficienţa fesierului mijlociu datorită scurtării distanţei dintre
orgine şi inserţie; copilul îşi înclină toracele de partea afectată, pentru a compensa insuficienţa
fesierului mijlociu

• Hiperlordoză în ortostatism, în luxaţia bilaterală, cu mare spaţiu între feţele interne ale
coapselor

Ecografie

Semne Rx luxatie congenitala de sold

● Capul femural nu se afla in cotil

● Capul femural e deformat, cel mai adesea conic
● Cotilul e aplazic, adesea lipsit de profunzime
● Prezenta neocotilului

7
 ● Colul femural e anteversat

Diagnostic diferential

● luxaţiile patologice ale şoldului: osteomielită, poliomielită

● coxa vara congenitală
● luxaţia traumatică de şold
● fracturi de col femural (sechele)
● epifizioliza capului femural (sechele)
● luxaţiile din artrogripoză
● luxaţiile din IMOC = infirmitate motorie de origine cerebrala
● luxaţiile din unele mucopolizaharidoze (pseudo Morquio)

Teorii etiopatogenice luxatie de sold

● Teoria traumatica
● Teoria inflamatorie
● Teoria infectiei poliomielitice
● Teoria musculara
● Teoria antropologica
● Teoria rahitismului
● Teoria endocrina

Diagnostic radiologic la displazia

luxanta de sold
Semne Rx displazie congenitala de sold

● Oblicitatea tavanului cotiloidian (unghiul Faber-Hilgenreiner)

● Ascensiunea metafizei proximale a femurului
● Deplasarea laterala a metafizei proximale a femurului
● Ruperea arcului cervico-obturator
● Semnul Putti (aparitia nucleului epifizar proximal al femului dupa varsta de 6-8 luni)
● Semnul lui von Rossen
● Inegalitatea de dezvoltare a ramurilor ischio-pubiene
● *nucleul epifizar proximal al femurului este situat in mod normal in cadranul infero-intern al
patrulaterelor Ombredanne

Semne Rx luxatie congenitala de sold

● Capul femural nu se afla in cotil

● Capul femural e deformat, cel mai adesea conic
● Cotilul e aplazic, adesea lipsit de profunzime

8
 ● Prezenta neocotilului
● Colul femural e anteversat

Diagnostic diferential

● luxaţiile patologice ale şoldului: osteomielită, poliomielită

● coxa vara congenitală
● luxaţia traumatică de şold
● fracturi de col femural (sechele)
● epifizioliza capului femural (sechele)
● luxaţiile din artrogripoză
● luxaţiile din IMOC = infirmitate motorie de origine cerebrala
● luxaţiile din unele mucopolizaharidoze (pseudo Morquio)

Diagnostic pozitiv displazie luxanta de

sold
● Semne clinice
o Semnul lui Ortolani (manevra) – soldul este luxat si se pune loc
o Semnul lui Barlow – soldul este dislocabil
o Semnul limitarii abductiei coapselor
o Exagerarea miscarilor de rotatie in articulatia soldului
o Semnul ramurii ischio-pubiene
o Asociere frecventa cu piciorul talus valgus
o Asimetria pliurilor de pe fata interna a coapselor
● Imagistica
o Ecografie
o Examen Rx vezi sus

Diagnostic pozitiv osteomielita acuta

Semne clinice:

● Debut – poate fi uneori precedat de o stare de oboseala, insa cel mai adesea apare brutal si in
plina stare de sanatate
o Semne generale
▪ Febra 39-40 C
▪ Frison
▪ Delir, agitatie sau adinamie
▪ Inapetenta, greturi, uneori varsaturi
▪ Facies toxic, ochi incercanati
▪ Oligurie si urini hipercrome
o Semne locale
▪ Durere vie, localizata la nivelul unui segment de membru

9
 ▪ Pozitie antalgica a membrului afectat
▪ Tumefactie locala
▪ Tegumente hiperemice, edematiate, cu circulatie venoasa aparenta
▪ Temperatura locala mai ridicata
▪ Impotenta functionala partiala sau totala a membrului
● Perioada de stare – la 3-4 zile de la debut
o Semnele generale persista
o Modificarea semnelor locale – durerea se intensifica, tumefactia devine mai evidenta
si apare fluctuenta

Diagnostic paraclinic:

● Examen de laborator:
o Leucocitoza
o Alfa2-globuline crescute
o Proteina C reactiva prezenta
o VSH mult crescut
● Diagnostic imagistic:
o Examen radiologic:
▪ 1-14 zile examenul radiologic este necaracteristic: cel mult o crestere a
opacitatii partilor moi
▪ 14-16 zile in zona centrala metafizara apar zonele de demineralizare;
imaginea capata aspect neomogen cu numeroase zone de osteoliza,
neregulat delimitate ce ofera aspectul de os patat
▪ 21 zile – apare osificarea periostului -> lizereu opac ce contureaza osul la
periferice = dedublarea corticalei
o Scintigrafia osoasa:
▪ Cu Tehnetiu-99, apare o hiperfixatie la locul afectiunii
▪ In formele fulminante apare o hipofixatie care este semn de gravitate si
impune tratamentul chirurgical
▪ Este utila mai ales la localizarile vertebrale si pelvine, si cele multiple
o Ecografie:
▪ Pentru depistarea abceselor subperiostice si stabilirea oportunitatii unui
abord chirurgical.
o IRM:
▪ Orienteaza diagnosticul diferential intre leziune tumorala si infectie osoasa.
▪ Permite diagnosticul diferential intre infarct osos si osteomielita la copii cu
drepanocitoza.

Tratamentul osteomielitei acute

● Obiectivele tratamentului
o Combaterea infectiei
o Marirea reactivitatii organismului
o Imobilizarea segmentului afectat
o Interventia chirurgicala in focar
● Mijloace terapeutice:
o Tratamentul medical

10
 ▪ Tratament de urgenta adm. pev. (perfuzie endo-venoasa)
▪ Tratament Ab trebuie sa fie precoce, cu o asociere de 2/3 anti-stafilococice in
doze suficient de ridicate, el este de lunga durata conform Abgrama si pana la
normalizarea VSHului; dupa 10-15 zile, odata cu ameliorarea starii generale,
se poate trece la administrarea de Ab pe cale orala
▪ Terapie medicala coplementara:
● Vitamine, transfuzii de sange, leucotrofin, gama-globuline,
gamavenin in stari foarte grave
o Tratamentul ortopedic
▪ Presupune imobilizarea in aparat gipsat + art. Supra- si subiacente
▪ Imobilizarea este precoce, prelungita pe parcursul fazei acute a bolii si ca
efecte reduce activitatea musculara, diminueaza pericolul diseminarii,
creeaza conditii favorabile actionarii Ab adm., diminua procesul inflamator
local, suprima durerea, evita complicatiile: fracturi, luxatii
o Tratamentul chirurgical
▪ Are ca scop evacuarea si drenarea colectiei purulente
▪ Cand abcesul prezinta fluctuenta se practica incizie larga si evacuarea
puroiului si sfacelele, se trepaneaza osul pe toata lungimea diafizei si se
poate lasa dren intraosos cu dublu curent
▪ Se face lavaj abundent cu ser fiziologic, H2O2 sau betadina
▪ Se face sutura cu fire rare direct la tegument

Etiologia osteomielitei acute

Osteomielita este consecinta unei bacteriemii sau septicemii, germenele este vehiculat prin torentul
circulator (osteita = infectie prin contaminare directa, osteomielita prin torent circulator).

Reteaua vasculara de la nivel metafizar prezinta sinusoide largi si este foarte lenta, de aceea
favorizeaza cantonarea germenilor si dezvoltarea lor la acest nivel. Embolia septica dezvolta un edem
intraosos ce dezlipeste periostului si intrerupe irigatia osului prin reteaua periostica. Edemul
inflamator se transforma in puroi care se propaga de-a lungul canalelor Havers. Ca etiologie:

● Stafilococul auriu
● Streptococul de grup A

Factori predispozanti:

● Oboseala si efortul muscular prelungit

● Stari carentiale
● Stari toxice
● Scaderea rezistentei organismului

Subiecte chirurgie pediatrica

11
Forme anatomo-clinice de cheiloschizis
● Fisura buzei superioare simpla
o Intereseaza buza alba si buza rosie
● Fisura buzei superioare complete
o Intereseaza buza alba, buza rosie si pragul narinar
● Fisura buzei superioare complicate = cheilognatopalatoschizis
o Intereseaza buza rosie, buza alba, pragul narinar, arcada dentara, valul palatin si
palatal

Forme anatomo-clinice de palatoschizis

● Fisura palatina incompleta
o O solutie de continuitate la nivelul palatului moale si al luetei (uneori e interesat
numai valul palatin)
● Fisura palatina completa
o Se intinde de la arcada dentara la lueta inclusiv

Diagnostic chist tireoglos

● Semne clinice:
o Formatiune tumorala nedureroasa de consistenta moale, situata pe linia mediana a
gatului, in regiunea cervicala anterioara (66% din cazuri fiind adiacente osului hioid)
o Datorita legaturii cu foramen cecum, chistul de canal tireoglos este mobil cu protruzia
limbii si deglutitia
o Chistele infectate formeaza o formatiune tumoarala cu tegumente congestionate si
dureroasa pe linia mediana a regiunii cervicale
● Imagistica
o Ecografie de parti moi
▪ Deceleaza o formatiune tumoarala cu structura chistica
▪ Daca la ecografie se deceleaza o structura solida, iar lobii laterali tiroidieni nu
se afla in pozitie normala, aceea este o glanda tiroida ectopica
o Scintigrafia tiroidiana
▪ Se face pentru excluderea ectopiei de tesut tiroidian, pentru a evita
hipotiroidismul dupa rezectie

Clasificare anomalii vasculare

● Tumori vasculare - adevarate neoplasme cu punct de plecare hiperplazia endoteliala
o Hemangiomul infantil
o Hemangiom congenital
o Hemangioendoteliomul kaposiform

12
 o Angioblastomul
● Malformatii vasculare - leziuni congenitale ce apar din cauza erorilor de dezvoltare
embrionara, aceste leziuni prezinta un turnover endotelial normal
o Pe baza tipului de vas: capilare, venoase, arteriale, limfatice, combinate
o Pe baza fluxului: cu flux scazut (malformatii capilare limfatice si venoase), cu flux
crescut (malformatii arterio-venoase si fistule arterio-venoase)

Diagnostic pozitiv chistul, sinusul si

fistula de arc branhial
Clinic:

● Fistulele complete sunt mai frecvente decat sinusurile externe

● Sinusurile, fistulele si resturile cartilaginoase sunt diagnosticate de obicei la nastere insa mai
frecvent sunt diagnosticate la 4-5 ani
● Sinusurile sunt caracterizate de persistenta doar a deschiderii externe in timp ce fistulele
presupun persistenta santului branhial, cu ruperea membranei branhiale
● Chistul de arc branhial este mai frecvent la adulti si reprezinta o formatiune tumoarala bine
delimitate situata de-a lungul marginii anterioare a SCM
● Orificul extern al fistuleleor si sinusurilor externe trec neobservate
● Motivul prezentarii la doctor este reprezentat de drenajul spontan mucoid la acest nivel pe
marginea anterioara a SCMului
● Prima prezentare clinica este reprezentata de o formatiune tumoarala infectata (mai putin
frecvent in cazul fistulelor si sinusurilor externe, si mai frecvent in cazul chisturilor).
● Orificiile la exterior sunt marcate uneori de prezenta unor semne cutanate sau resturi
cartilaginoase

Diagnostic imagistic:

● Injectare de substanta de contrast pentru delimitarea tractului (De obicei nu e necesara)

● Endoscopia digestiva superioara pentru identificarea deschiderii faringiene; este necesara
pentru examinarea sinusului piriform si foselor amigdaliene
● Eco/CT/IRM pentru identificare leziune si diagnostic diferential
● Tranzit baritat esofagian – are sensibilitate de 50-80% in cazul arcurilor III si IV

Diagnostic pozitiv atrezie de esofag

Clasificare:

● Tip 3 – atrezie esofagiana cu fistula esotraheala distala reprezinta 80% din totalul atreziilor.
Capatul proximal este inchis in deget de manusa, dilatat. Capatul distal formeaza o fistula cu
traheea -> abdomen aerat. Distanta intre capete permite in general anastomoza si repararea
primara.
● Tip 1 – atrezie esofagiana fara fistule. Abdomenul este neaerat si distanta dintre capete nu
permite anastomoza.

13
 ● Tip 2 – atrezie cu fistula pe capatul proximal. Abdomen neaerat si distanta intre capete
variabila.
● Tip 4 – Atrezie cu fistule la ambele capete. Abdomen hiper-aerat, si distanta intre capete care
permite anastomoza.
● Tip 5 – fistula traheo-esofagiana izolata.

Diagnostic antenatal:

● Dupa saptamana 18, ecografie morfo-fetala, polihidramnios, bula gastrica redusa sau
absenta, esofag proximal dilatat.

Clinic:

● Nou-nascut de obicei prematur, prezinta hiper-salivatie (imposibilitatea de a inghiti), se

exteriorizeaza ca o sputa aerata, saliva se intoarce in faringe de unde e aspirata.
● La introducerea sondei nazo-gastrice ea se opreste la 8-10 cm de arcada gingivala si se poate
incolaci si intoarce in gura.
● Acumularea de saliva sau tentativa de alimentare provoaca sugarului tuse si cianoza care
cedeaza la aspirarea secretiilor.
● La auscultatie se aud ronchusuri pulmonare.

Imagistic:

● Rx toraco-abdominala se observa sonda care se opreste la nivelul mediastinului superior

o Pe sonda se poate introduce aer si se observa capatul proximal hipertransparent sau
contrast
o Cavitatea abdominala poate fi aerata sau nu, in functie de prezenta sau absenta
fistulei cu capatul distal

Diagnostic pozitiv hernie diafragmatica

stanga
Diagnostic antenatal:

● Este posibil la ecografia morfologica fetala in 15% din cazuri dupa saptamana 16
● Polihidramnios
● Masa toracica ecogena, cu prezenta anselor intestinale in torace
● Deplasare contralaterala a mediastinului
● Absenta bulei gastrice din abdomen si +- prezenta in torace
● Ficat situat in torace, greu de diferentiat de plaman datorita ecogenitatii asemanatoare
o IRM poate aduce precizari asupra pozitiei ficatului

Herniaza prin orificiul Bochdalek:

● Stomac
● Intestin subtire si gros (fara colon descendent si duoden)
● Splina
● Eventual rinichiul stang

14
 ● Lobul hepatic stang

Diagnostic clinic:

● Nou-nascutul prezinta detresa respiratorie la nastere (primele 24 ore), cu dispnee, tahipnee,

cianoza, afebrilitate !!!
● La inspectie -> hemitorace stang marit de volum cu abdomen excavat si tiraj intercostal
● La percutie -> matitate cardiaca impinsa spre dreapta, alternanta de matitate si
hipersonoritate la toracele stang
● La auscultatie -> deplasarea zgomotelor cardiace in dreapta si zgomote hidro-aerice in stanga

Diagnostic imagistic:

● Rx toraco-abdominala in picioare:
o Se observa orizontalizarea coastelor pe stanga (partea leziunii)
o Imagini hidro-aerice in torace
o Cord impins retro-sternal pana in dreapta si abdomen cu aerare redusa
o Daca se face irigografie se poate demonstra prezenta colonului in torace

Diagnostic pozitiv sechestratia

bronho-pulmonara
Reprezinta un teritoriu pulmonar ne-aerat care nu comunica cu arborele bronsic si prezinta
vascularizatie prin vase aberante direct din circulatia sistemica (direct din aorta).

Clasificare:

● Intra-lobulara
o 75-90% din cazuri, leziunea este inconjurata de parenchim normal
o Cel mai frecvent sunt afectate segmentul posterior si bazal al lobului inferior stang
● Extra-lobara
o Situata mai frecvent pe stanga

Tablou clinic:

● Pneumonii recurente
● Dureri toracice
● Hemoptizie
● Dispnee

Diagnostic pozitiv pneumotorax

Reprezinta acumulare de aer in cavitatea pleurala, spontan sau traumatic.

Pneumotorax traumatic

15
Reprezinta 50% din cazurile de traumatisme toracice si are ca mecanisme plaga penetranta toracica,
laceratia pulmoara sau leziuni de cai aeriene.

Semne clinice:

● Tahipnee
● Detresa respiratorie
● Dureri toracice
● Hipoxemie
● Diminuare MV = murmur vezicular
● Hipersonoritate la percutie
● semne traumatice

In cazul pneumotoraxului in tensiune se asociaza devierea traheei contralateral si distensia vv

jugulare.

Diagnostic imagistic:

● Rx pulmonar
o Aer anterior, posterior si superior de plaman
● CT sensibilitate crescuta in pneumotorax de mici dimensiuni
● Eco pleurala – sensib asemanatoare cu Ctul

Pneumotoraxul spontan

Se realizeaza prin ruperea bulelor apicale (bleps). Prezinta predispozitie pacientii cu astm, fibroza
chistica si colagenoze. Tablou clinic:

● Durere toracica
● Dispnee
● Tahipnee
● Cianoza
● Diminuarea MV
● Hipersonoritate la percutie

Diagnostic imagistic:

● Rx pulmonar
● CT diag. Bleps

Diagnostic pozitiv chist bronhogenic

Reprezinta o malformatie pulmonara chistica uniloculara cu origine la diferite nivele ale arborelui
respirator, de la trahee la bronhiole.

Tablou clinic:

● Pacient asimptomatic – diagnostic incidental

● Tablou de suferinta respiratorie – secundar compresiei structurilor adiacente chistului
o Dispness cu tahipnee, wheezing, tuse

16
 o Complicatii: infectia chistului, ruptura trahee-pericard-pleura

Diagnostic antenatal:

● Ecografie – 60% din cazuri se diagnosticheaza

● IRM fetal pentru completare diagnostic

Diagostic imagistic:

● Rx pulmonar – imagine sferica, de dimensiuni variabile, in general in mediastinul mijlociu

● CT/RM pentru completare diagnostic.

Diagnostic pozitiv emfizem lobar

congenital
● Reprezinta o malformatie de tract respirator inferior cu hiperinflatia unuia sau mai multor lobi
(LSS – lob superior stang)
● Are loc hernierea lobului afectat in mediastin
● Semne clinice:
o La 25-30% din pacienti este prezent tabloul clinic din perioada neonatal
o 50% simptomatici prima luna de viata
o 100% simptomatici pana la 6 luni
o Severitatea depinde de dimensiune lobului afectat, gradului de compresie a
parenchimului adiacent si gradul de deplasare mediastinala
o Dispnee cu tahipnee
o Tuse
o Cianoza
o Asimetrie toracica
o Wheezing
o Efort respirator crescut
o Hipersonoritate la percutie

Diagostic imagistic:

● Rx pulmonar
o Distensie lob afectat, deplasare mediastin, compresie parenchim adiacent, aplatizare
diafragm, atelectazie plaman ipsi/contralateral
● CT/RM completare diagnostic si diagnostic diferential

Diagostic pozitiv empiem

Reprezinta acumularea de puroi in cavitatea pleurala.

Tablou clinic:

● Specific pneumoniei (tuse, febra)

17
 ● Detresa respiratorie
● Durere toracica
● Diminuare MV
● Matitate la percutie

Diagnostic imagistic:

● Rx pulmonar
● Eco pleural – sensibilitate crescuta in diagnosticul loculatiilor; ghidaj in punctia percutana
● CT

Diagnostic pozitiv + diferential de

Stenoza Hipertrofica de Pilor = SHP
Tablou clinic:

● Varsaturi alimentare nebilioase in jet

● Apar de la 14-21 de zile de la nastere
● Postprandiale
● Agitatie intre mese
● Pot aparea varsaturi in zat de cafea
● Stagnare in greutate apoi scadere
● Constipatie – scaune rare sub forma de scibale
● Urini hipercrome concentrate
● Examen fizic:
o Apar semne de deshidratare: pliu cutanat lenes, deprimare fontanelei, mucoase
uscate, disparitia bulei lui Bichat, fata de batran
o Abdomen suplu, nedureros, unde persitaltice gastrice vizibile; in perioadele de
acalmie se poate palpa oliva pilorica (formatiune ferma, dura, mobila de aprox. 2 cm
in epigastru)

Diagnostic paraclinic:

● Analize de laborator (alcaloza metabolica, hipocloremie, hiponatremie si hipopotasemie)

● Imagistica:
o Eco abdominala: hipertrofia pilorului (grosimea muscularei mai mare de 4 mm,
lungimea canalului piloric mai mare de 16 mm, diametru pilor mai mare de 14 mm)
o Tranzit esogastric – canal piloric ingustat, filiform, alungit, situat central, dilatatie
gastrica, lichid de staza si evacuare intarziata

Diagnostic diferential:

● Cauze anatomice:
o Duplicatie de pilor, atrezie de pilor, diafragm prepiloric, stenoza de duoden
supra-Vateriana, malpozitia cardiotuberozitara
● Cauze medicale:

18
 o Reflux gastro-esofagian, gastro-enterita, tulburari metabolice, intolerante la
proteinele din lapte de vaca, greseli de alimentatie, spasm piloric, cresterea presiunii
intra-craniene

Diagnostic pozitiv stenoza si atrezie de

duoden
Clasificare:

● Obstructie incompleta = stenoza, de obicei implica D3 si D4

● Obstructie completa = atrezie
o Tip 1 = 90%, diafragm complet
o Tip 2 – cordon fibros
o Tip 3 – absenta cordon duodenal
● In functie de nivelul obstructiei sunt:
o Supra-ampulare
o Sub-ampulare

Diagnostic antenatal:

● Eco fetala luna 7 de gestatie, se observa 2 structuri cu continut lichidian, aspect de double
bubble

Diagnostic clinic:

● Obstacol supraampular – varsaturi alimentare nebilioase

● Obstacol sub-ampular – varsaturi bilioase
● Obstacol complet – varsaturi din prima zi de viata
● Obstacol incomplet – varsaturi tardive

Examen fizic:

● Semne de deshidratare (pliu cutanat lenes, fontanela deprimata)

● Abdomen excavat (lipsa aerarii distale in cazul obstructiilor complete)
● Nu elimina meconiu, elimina glere
● Scadere in greutate

Diagnostic imagistic:

● Rx abdominala simpla
o Semn patognomonic – double bubble, taler de balanta
o Absenta pneumatizarii intestinale distale (obstacol complet)
● Tranzit eso-gastro-duodenal pentru diagnosticul formelor incomplete
● Eco abdominala utila in diagnosticul diferential

Diagnostic pozitiv atrezii jejunoileale

19
Clasificare:

● Stenoza jejuno-ileala
o Obstructie incompleta
o Fara defect mezenteric
o Intestin de lungime normala
● Tip 1 – diafragm complet
o Continuitate aparenta a intestinului
o Intestin de lungime normala
● Tip 2 – cordon fibros
o Fara defect mezenteric
o Intestin de lungime normala
● Tip 3 – absenta unui segment intestinal
o 3A – Discontinuitate intestinala cu defect mezenteric si lungime intestinala redusa
o 3B – Aspect apple peel sau christmas tree, cu defect mezenteric mare, ax vascular
unic si lungime intestinala mult redusa
● Tip 4 – Atrezii multiple

Diagnostic antenatal:

● Eco fetala – se observa anse intestinale dilatate si polihidramnios

● RM fetal

Tablou clinic:

● Forme jejunale – ocluzie inalta

o Varsaturi bilioase precoce
o Nu elimina meconiu in primele 24 de ore
o Abdomen normal sau usoara distensie in etajul abd superior
● Forme ileale – ocluzie joasa
o Distensie abdominala importanta, asimetrie
o Contur de ansa peristaltica vizibila
o Varsaturi bilioase, ulterior cu continut intestinal
o Nu elimina meconiu

Diagnostic imagistic:

● Radiografie abdominala simpla

o Nivele hidroaerice
o Obstructie inalta – aspect triple bubble
o Absenta pneumatizarii distale (obstacol complet)
● Tranzit eso-gastro-duodenal (pentru diagnosticul formelor incomplete)
● Irigografie – aspect de microcolon

Testiculul necoborat
20
Forme de testicul necoborat:

● Testicul necoborat
o Absenta permanente a testicului din scrot
o Situat pe traiectul normal de coborare
● Testicul flotant
o Testicul coborat
o Ascensioneaza in canalul inghinal prin declansarea reflexului cremasteric
● Testicul retractil
o Testicul ce poate fi adus in scrot prin manipulare
o Isi reia pozitia finala
● Testicul ectopic
o Situat in alta pozitie fata de traiectul normal de coborare
o Subcutanat, perineal, pubian, la baza coapse, hemiscrotul contralateral
● Criptorhidia
o Testicul nepalpabil
o Include agenezia si testiculul intraabdominal
● Clinic poate fi
o Palpabil
o Nepalpabil

Diagnostic clinic:

● Absenta testiculului din scrot

● Hemiscrotul nelocuit – hipoplazic, retractat asimetric
● Hipertrofia testiculului contralateral – semn de monorhidie
● Poate fi palpat in canalul inghinal sau ectopic (regiunea femurala, prepubian, hemiscrotul
contralateral, etc.)
● Caractere sexuale secundare – neinfluentate

Diagnostic imagistic:

● Ecografie scrotala, canal inghinal si abdominala

● CT/IRM

Se mai poate face laparoscopia exploratorie in cazul testicului situat intra-abdominal unde are rol
diagnostic si terapeutic.

Diagnostic pozitiv in varicocel

Varicocelul este dilatatia venelor spermatice din plexul pampiniform, cel mai frecvent pe partea
stanga (90%) deoarece vena spermatica stanga se implanteaza in unghi drept in vena renala.

Cauze favorizante ale varicocelului primar:

● Incompetenta valvulara a venelor spermatice interne

● Compresia venei renale stangi (pensa aorto-mezenterica)

21
Secundar, varicocelul poate fi favoritzat de tumori renale, tumori abdominale, hidronefroza, etc.

Diagnostic clinic:

● Majoritatea – asimptomatice
● Simptomatologie
o Senzatie de greutate, disconfort la nivel scrotal
o Aspect clinic e ghem de rame la polul superior al testiculului

Diagnostic imagistic:

● Eco scrotala + Doppler

Clasificare varicocel:

● Grad 0 (subclinic)
o Nepalpabil
o Identificabil doar ecografic
● Grad 1
o Palpabil doar la manevra Valsalva, cu pacientul in picioare
● Grad 2
o Palpabil cu pacientul in picioare
● Grad 3
o Vizibil

Diagnostic pozitiv in Hipospadias

Hipospadiasul este una dintre cele mai frecvente anomalii congenitale.

Clasificare:

● Distal – glandular, balanic

● Penian
● Proximal – penoscrotal, scrotal, perineal

Diagnostic clinic:

● Deschiderea anormala a meatului urinar

o Poate fi oriunde pe fata ventrala a penisului
o Oriunde de la perineu pana la gland
● Penis incurbat
● Anomalii preputiale si/sau scrotale

Diagnosticul malformatiilor asociate:

● Testicul necoborat
● Malformatii renale

22
 ● Tulburari de diferentiere sexuala

Diagnostic pozitiv in Hidrocel

Hidrocelul este o acumulare lichidiana intre foitele parietala si viscerala ale tunicii vaginale.

Diagnostic clinic:

● Formatiune pseudotumorala
o Consistenta lichidiana
o Nedureroasa
o Transparenta la manevra de transiluminare
o Tegumente supraiecente indemne
o Dimensiuni variabile
▪ Mai mare seara
▪ Dupa efort
▪ Dupa infectii
o Palpare dificila a testiculului

Diagnostic imagistic:

● Ecografie de canal inghinal si testiculara bilateral

o Cantitatea normala de lichid peritesticular este de 2-3 mm

Diagnostic pozitiv si imagistic in

Sindrom de jonctiune pielo-ureterala =
SJPU
Este o malformatie de tip obstructiv si este cea mai frecventa malformatie obstructiva renala.
Evacuarea urinii din bazinet in ureter este inadecvata, ingreunata, apare distensia hidrostatica a
bazinetului si a calicelor si afectarea progresiva a functiei renale.

Clasificare:

● Intrinseca – forma cea mai frecventa

o Se datoreaza lipsei repermebilizarii ureterului proximal in viata intrauterina
o Alte cauze pot fi:
▪ Valva ureterala
▪ Polip ureteral
▪ Leiomiom ureteral
● Extrinseca
o Malrotatia renala – angulare ureter pe bazinet
o Vas polar inferior de jonctiunea pielo-ureterala

23
Clinica:

● Infectii de tract urinar

● Dureri abdominale
● Greata
● Varsaturi
● Hematurie (la copii mai mari)

Diagnostic antenatal:

● Se poate diagnostica antenatal prin eco morfo fetala

Diagnostic imagistic:

● Ecografie reno-vezicala
● Scintigrafia renala – da informatii privind functia renala (si stabilieste indirect indicatia
chirurgcala)
● Cistografia renala

Clasificarea ecografica a SJPU = Sindrom de jonctiune pielo-ureterala:

● Grad 0 – fără dilatație bazinetală

● Grad 1 – dilatarea bazinetului
● Grad 2 – dilatarea accentuată a bazinetului, fără dilatarea calicelor
● Grad 3 – dilatarea bazinetului și a calicelor; parenchim renal normal
● Grad 4 – dilatarea bazinetului și a calicelor; afectarea parenchimului

Diagnostic pozitiv in refluxul

vezico-ureteral
Este o afectiune caracterizata de flux anormal/retrograd al urinii vezicale in ureter si cai excretoare
superioare ducand la suferinta renala.

Se clasifica folosind gradul de reflux determinat folosind cistografia mictionala:

1. Reflux in ureterul distal care e nedilatat

2. Reflux la nivel intra-renal, fara dilatatie
3. Dilatare moderata a ureterului, calicele isi mentin forma de cupa
4. Dilatarea ureterului, bazinetului si calicelor, cu aplatizarea acestora
5. Dilatatie mare si tortuozitate ureterala, dilatatie mare de bazinet si calice; calicele bombeaza

Diagnostic imagistic:

● Ecografie renala: demonstreaza dilatatii renale si pielice

● Ecocistografia – diagnostic calitativ al refluxului vezico-ureteral
● Scintigrafia evidentiaza afectarea functiei renale,
● Uro-CT evidentiaza cicatricele renale

Clasificarea refluxului vezico-ureteral:

● Dupa momentul aparitiei

24
 o Pasiv – apare in perioada de umplere a vezicii
o Activ – apare in perioada de evacuare a vezicii
● Dupa cauza
o Primar – datorita anomaliilor congenitale ale jonctiunii-pielo ureterale
o Secundar unui obstacol sub-vezical sau in vezica neurogena

Diagnostic pozitiv in Megaureter

Reprezinta dilatatia si alungirea ureterului. Este o afectare intrinseca structurala a ureterului cu
pierderea peristalticii.

Semnele clinice:

● necaracteristice datorita infectiei urinare asociate.

● Specific: emisii de urina purulenta, tulbure (aspect ce poate fi dat de sarurile existente in
urina si nu neaparat de germeni) alternand cu emisii de urina normala

Diagnostic imagistic:

● Ecografie
● Urografie
● Cistografie mictionala
● Uro-CT
● Uro-RMN
● Scintigrafie

Clasificare megaureter:

● Obstructiv
● Refluant
● Mixt

Diagostic pozitiv in tumora Wilms =

nefroblastomul
Nefroblastomul sau tumora Wilms este a doua cea mai frecventa tumora embrionara dupa
neuroblastom. Ea se dezvolta in plin parenchim renal (extrem de rar extra-renal). Are originea
embrionara in precursorii nefrogenici, celulele metanefrice, blastemale.

50% din pacienti prezinta o formatiune tumorala abdominala asimptomatica cu caracter neted,
globulos, remitent, nedureros, mobilitate relativa

Semne clinice:

● Hematurie

25
 ● Anemie
● Scadere ponderala
● Inapetenta
● Durere, febra – semne de ruptura tumorala

Diagnostic imagistic:

● Ecografie abdominala – stabileste localizarea, originea, extensia vasculara

● CT/IRM – confirma diagnosticul ecografic si da stadializarea tumorii

Markeri tumorali:

● Nu exista markeri tumorali specifici pentru nefroblastom

● Deoarece nefroblastomul si neuroblastomul sunt cele mai frecvent tumori la copii si pot avea
simptomatologie similara, este utila dozarea markerilor tumorali de neuroblastom, pentru
excluderea acestuia.

Diagnostic pozitiv ureter ectopic

Reprezinta deschiderea anormala a ureterului intra- sau extra-vezicala. La baieti se deschide in uretra
posterioara, in canalele ejaculatorii, veziculele seminale sau duct deferent. La fete, se deschide in
uretra, in fundul de sac vaginal sau in uter.

Diagnostic clinic:

● Semnul primordial este prezenta de mictiuni normale pe fond de incontinenta urinara, care
are 3 caractere:
o Congenitala
o Permanenta (diurna si nocturna)
o Incompleta (prezenta si a mictiunii normale)
● Diagnosticul pozitiv se bazeaza mai ales pe anamneza

Imagistic:

● Urografie
● Uro-CT, Uro-RM

Diagnostic pozitiv rinichi in potcoava

Rinichiul in potcoava reprezinta 2 versanti uniti printr-un istm (in 90% din cazuri situat la polul
inferior).

2/3 din cazuri asociaza:

● Reflux vezico-ureteral
● Duplicatie ureterala
● Sindrom de jonctiune pielo-ureterala
● Rinichi displazic multichistic

Rinichiul in potcoava prezinta risc crescut de tumori maligne (nefroblastom si carcinom renal).

26
Diagnostic imagistic:

● CT
● Scintigrafie renala
● Uro-RM

Investigatii imagistice ale aparatului

reno-urinar
● Ecografie reno-vezicala
o Non-invaziva, costuri reduse, disponiblitate crescuta, subiectiva (Dependenta de
operator) si confera informatii anatomice ale aparatului reno-urinar
● Urografia
o Are utilitate limitata
o Presupune injectarea intravenoasa de substanta de contrast eliminata renal
o Este iradianta
o Confera informatii anatomice si functionale ale aparatului reno-urinar
● Cistografia mictionala
o Presupune montarea unei sonde uretro-vezicale si instilarea de substanta de contrast
in vezica
o Este iradianta
o Confera informatii anatomice in legatura cu vezica urinara, uretere (in caz de reflux
vezico-ureteral) si uretra
● Scintigrafia renala
o Presupune injectarea intravenoasa a unui radiotrasor eliminat renal
o Este iradianta
o Poate necesita sedare si prezinta costuri ridicate
o Confera informatii functionale in legatura cu: RFG = rata filtrarii glomerulae si functia
diferentiala renala (poate stabilit indicatia chirurgicala)
● Uro-RM
o Presupune injectarea iv de substanta de contrast eliminata renal
o Este ne-iradianta
o Necesita sedare si prezinta costuri ridicate
o Confera informatii anatomice si functionale
● Uro-CT
o Presupune injectarea iv de substanta de contrast eliminata renal
o Este iradianta
o Necesita sedare si prezinta costuri ridicate
o Confera informatii anatomice

Diagnostic antenatal al malformatiilor

bronho-pulmonare - ??????
27
 ● RM
o Permite diagnosticul diferential
● Ecografie

Diagnostic pozitiv CPAM = congenital

pulmonary airway malformation (CCAM
= chist adenomatoid)
Este un grup rar de leziuni pulmonare determinat de proliferarea excesiva a bronhiolelor primare
imature; este situata in oricare din cei 2 pulmoni, de obicei limita la nivelul unui singur lob pulmonar
si prezinta vascularizatie din sistemul pulmonar.

Diagnostic antenatal:

● RM – ajuta la diagnosticul diferential al malformatiilor congenitale bronho-pulmonare =

MCBP
● Eco antenatala imparte CPAM in 2 categorii:
o Leziuni macrochistice (mai mari de 5 mm)
o Leziuni microchistice (mai mici de 5 mm)
o Se calculeaza indicele ecografic CVR = CPAM Volume Ratio pentru evaluarea fetusilor
cu risc de hidrops si pentru a evalua necesitatea interventiei in utero

Diagnostic clinic:

● 75% din pacienti sunt asimptomatici si sunt descoperiti incidental la Rx pulmonar

● 25% sunt simptomatici si prezinta:
o Efort respirator crescut (Tahipnee si tiraj)
o Cianoza
o Pneumotorax
● La examen clinic:
o Abolire murmur vezicular
o Hipersonoritate la percutie
o Asimetrie toracica

Diagnostic imagistic:

● La nou-nascutii diagnosticati antenatal, simptomatici sau asimptomatici:

o Rx toracic
● La nou-nascutul simptomatic:
o CT nativ + substanta de contrast
o IRM
● La nou-nascutul asimptomatic:
o Re-evaluare la 6 luni

28