Sunteți pe pagina 1din 84

ALGORITM CLINIC SI TERAPEUTIC IN SCOLIOZELE IDIOPATICE LA COPIL SI ADOLESCENT

PROF. DR. MIHAI JIANU

Definitie
Scolioza structural este o deformare a coloanei vertebrale pe o ntindere mai mic sau mai mare, n cele trei planuri spaiale: frontal, sagital i axial, ceea ce o difereniaz de deformrile ntr-un singur plan cum este n cifoz. Este o afeciune incomplet reductibil care se nsoete de rotaia vertebrelor i implicit de apariia gibozitii costale, fapt ce o difereniaz de atitudinea scoliotic.

Hipercifoza

Hiperlordoza

FORME GRAVE DIAGNOSTICATE TARDIV

ETIOLOGIE
Cu toate c exist foarte multe studii referitoare la etiologia scoliozei, cauza acestei boli rmne incerta. Doi factori sunt unanimi recunoscuti : Factorul genetic Studii credibile arat c 25 pn la 30% din pacienii cu scolioz au rude pn la gradul 3, bolnave de scolioz idiopatic; unii cercettori avanseaz chiar o cifr de 50%. Factorul endocrin a. Hormonii de cretere Rolul hormonilor de cretere este frecvent amintit n cele mai multe din studii. De asemenea, s-a constatat pe serii mari c bolnavii cu scolioz au o talie mai mare dect copiii fr deviaii ale rahisului. b. Melatonina Studii experimentale pe animale au demonstrat c distrugerea glandei pineale antreneaz o scolioz

CLASIFICAREA SCOLIOZELOR
Dup majoritatea autorilor, scoliozele se mpart n structurale i nestructurale. Scoliozele nestructurale se mai numesc i scolioze funcionale sau atitudine scoliotic. Ele sunt reprezentate de o deviaie simpl lateral a coloanei vertebrale, reductibil i fr rotaia vertebrelor. Scoliozele structurale se caracterizeaz prin persistena curburilor, a rotaiei vertebrelor i a deformrilor vertebrale i costale la flexia anterioar a coloanei vertebrale, n clinostatism sau la suspendare.

Scolioze nestructurale
Cauze: inegalitatea membrelor inferioare contractura muchilor trunchiului (n traumatisme vertebrale, fracturi) asimetria articulaiei lombosacrate retracia muchiului sternocleidomastoidian torticolis atrofia unilateral a membrelor superioare amputaia membrului superior atitudine scoliotic fr cauze aparente copii de vrst colar ce adopt o poziie defectuoas atitudinea scoliotic a tinerelor fete

Scolioze structurale
A. Scolioze idiopatice infantil juvenil a adolescentului B. Scolioze congenitale malformaii vertebrale multiple vertebre cuneiforme hemivertebre bloc vertebral (vertebre sudate parial sau total) spin bifid agenezie de disc sacralizare L5

C. Scolioze osteogene sindrom Larsen D. Scolioze neuropatice paralitic (poliomielit) boal Freidreich boal Charcot-Marie siringomielie mielomeningocel neurofibromatoz amiotrofie spinal infantil( Werdnig-Hoffman, Kugelberg-Welander)

E. Scolioze miopatice distrofie muscular ( Duchenne, Becker) miopatie facio-scapulo-humeral ( Landouzy-Dejerine) artrogripoz F. Scolioze dismetabolice rahitism osteogenez imperfect G. Scolioze de cauze infecioase spondilit morb Pott spondilo-artrit anchilozant

H. Scolioze toracogene deformaii toracice congenitale traumatisme toracoplastii cicatrici mari postarsuri I. Scolioze ntlnite n boli de sistem boal Morquio sindrom Ehlers-Danlos

Alte principii de clasificare ale scoliozelor


Orientarea concavitii curburii: - dextroconvex - dextroconcav Proba firului de plumb: - scolioze echilibrate (firul cade n pliul interfesier) - scolioze neechilibrate Reductibilitatea scoliozei: - reductibil - nereductibil Numrul de curburi: - scolioz unic (o singur curbur) - scolioz dubl - scolioza tripl

Scolioza congenitala

Scolioza in cadrul bolii Marfan

Scolioza in maladia Recklinghausen

Scolioza traumatica

DEPISTAREA SCOLIOZEI

In maternitate - formele congenitale In primii ani de viata - formele precoce (foarte rare) In perioada pubertatii - prin screening scolar Se apreciaza : a) rectitudinea sau deformarea axului coloanei vertebrale b) rotatia vertebrala reprezentata de gibozitatea costala c) echilibrul umerilor d) echilibrul bazinului e) simetria soldurilor

EXAMENUL CLINIC
n mod normal coloana vertebral este perfect rectilinie n plan frontal, iar n plan sagital prezint trei curburi fiziologice: lordoza cervical cu concavitatea spre posterior, cifoza toracal cu convexitatea spre posterior (35-40) i lordoza lombar (50). Prima examinare a unui pacient care prezint o deformare vertebral trebuie s cuprind mai multe etape: - recunoaterea deviaiei coloanei vertebrale - aprecierea caracterului su structural - atribuirea unei etiologii - prognostic de evoluie - alegerea conduitei terapeutice

Examinarea in picioare - se apreciaza:


a) b) c) d) e) echilibrul umerilor echilibrul bazinului balansul sagital eventuala inegalitate a membrelor inferioare starea tegumentelor

Examinarea in flexie anterioara se apreciaza prezenta gibozitatii costale

FORME TOPOGRAFICE A.Scolioze cu curbur principal unic


Scolioze cervico-toracale

Scolioze toracale

Scolioze toraco-lombare

Scolioze lombare

B. Scolioze cu dou curburi principale (scolioze duble majore) - Scolioze duble toraco-lombare - Scolioze duble toracale C. Scolioze cu trei curburi majore (triple majore)

EXAMEN RADIOLOGIC
Radiografia de fa trebuie fcut n poziia n picioare, cu bazinul echilibrat, pe un clieu de 30X90 cm, de la o distan de 1,5m pentru a vizualiza n ntregime rahisul, de la baza craniului la sacru. Se repereaza : Vertebra limita superioara Vertebra limita inferioara Vertebra varf (sommet)

DETERMINAREA UNGHIULUI COBB

APRECIEREA MATURITATII OSOASETESTUL RISSER

DETRMINAREA ROTATIEI VERTEBRALE

EVOLUTIVITATE
Din punct de vedere al evolutivitii, scoliozele sunt de dou feluri: evolutive i neevolutive. Se consider n mod clasic c, scoliozele neevolutive sunt acelea care la vrsta de 15-16 ani nu depesc 30. Dimpotriva, scoliozele evolutive care sunt de altfel i cele mai numeroase, trec de 30 la vrste chiar mai mici, ajungnd la 80-90, uneori chiar la valori ce depasesc 140. O scolioz evolutiv se agraveaz treptat n timp pn la vrste foarte naintate, pierznd ntre 1-2 anual. De altfel, o scolioz evolutiv netratat, va evolua pn la o limit ce pare programat genetic.

TRATAMENTUL SCOLIOZELOR IDIOPATICE

TRATAMENTUL KINETOTERAPIC
Kinetoterapia este utila in toate etapele Stagnara dar rolul ei nu trebuie intotdeauna fetisizat. Dac kinetoterapia nu poate mpiedica evoluia unei scolioze, ea poate totui permite ncetinirea evoluiei acesteia. Orice forma de activitate fizica trebuie incurajata inclusiv sportul de performanta. Este o greseala interzicerea orelor de educatie fizica din programul scolar.

Kinetoterapia nu are nicio eficacitate in scoliozele evolutive (cele peste 30 Cobb)

Inotul utilizat ca unica metoda de tratament este total ineficient si chiar daunator deoarece intarzie cu luni sau ani de zile aplicarea unei terapii corecte.

TRATAMENTUL ORTOTIC

n cazul recomandrii corsetului, trebuiesc fcute dou remarci: corsetul este inutil la copiii a cror angulaie este sub 30, deoarece scolioza poate fi neevolutiv, iar purtarea lui nu este lipsit de inconveniente funcionale i psihice. Tratamentul ortotic este considerat eficient atunci cnd la sfritul creterii osoase valoarea curburii este de +/- 5 din valoarea iniial a angulaiei.

Corsetul nu corecteaz curbura scoliotic ci numai previne agravarea ei.

Pentru a fi eficace corsetul trebuie purtat 2022 ore pe zi. Utilizarea corsetului este inutila la fete la mai mult de trei ani de la menarha si la baieti peste varsta de 17-18 ani.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Tratamentul chirurgical trebuie propus cand valoarea angulatiei depaseste 40. Momentul optim de interventie chirurgicala se situeaz n jurul vrstei osoase de 13 ani la fete i 15 ani la biei, corespunznd stadiului Risser 1. n aceast perioad, coloana prezint maximum de flexibilitate, iar corecia obinut poate fi aproape complet; n plus nu exist riscurile unei deformri prin creterea rezidual a rahisului (efectul vibrochen).

Banca de os

Potential evocat

Cell-saver

Rezultate postoperatorii

Flexie anterioara postoperatorie

Implantele metalice, tije, uruburi etc. rmn pe loc toat viaa i nu modific semnificativ mobilitatea trunchiului.

STUDIU PERSONAL PE 10 ANI 31.12.2009

01.01.1999

Bolnavi cu scolioza consultati........14.000 Total operatii pe coloana vertebrala....602 Total scolioze operate.....452

Clasificarea in functie de sex


Fete = 82% Baieti 18%
baieti 18%

fete baieti

fete 82%

Clasificarea in functie de formele topografice


Scolioze cervico-toracale = 1 Scolioze toracale = 156 Scolioze toraco-lombare=69 Scolioze lombare=26 Scolioze duble toracale si lombare=170 Scolioze triple=2
2 1

156 170

cervico-toracale toracale toracolombare lombare duble toracale si lombare triple

26

69

Clasificarea in functie de tipul interventiei chirurgicale

Rahisinteza posterioara SCS (Spinal Clip System)... 274 (64,85%) Rahisinteza posterioara Moss-Miami........................45 (10, 6%) Rahisinteza posterioara CD-Legacy.........................44 (10,46%) Rahisinteza posterioara XIA.....................................3 (0,70%) Rahisinteza posterioara Harrington..........................11 (2,59%) Abord anterior...........................................................4 (0,94%) Toracoplastie...........................................................18 (4,24%) Artrodeza vertebrala posterioara................................25 (5,89%)

Clasificarea in functie de etiologia scoliozei


Scolioze idiopatice........................................................392 (92,45%). Scolioze congenitale.......................................................14 (3,30%) Scolioze in cadrul maladiei Recklinghausen....................4 (0,94%) Scolioze traumatice...........................................................4 (0,94%) Scolioze in cadrul IMOC.................................................. 2 (0,47%) Scolioze in cadrul amiotrofiilor spinale............................3 (0,70%) Scolioze in distrofii musculare..........................................3 (0,70%) Scolioze in cadrul maladiei Marfan...................................2 (0,47%)

PREJUDECATI LEGATE DE SCOLIOZA


SCOLIOZA ESTE PRODUSA DE POZITIA VICIOASA !!!!!

SCOLIOZA SE INSOTESTE FRECVENT DE DURERE

PACIENTUL CU SCOLIOZA TREBUIE SA DOARMA PE UN PLAN DUR

INOTUL ESTE UN REMEDIU EFICACE AL SCOLIOZEI

SUNT INTERZISE SPORTURILE CARE UTILIZEAZA UN SINGUR MEMBRU TORACIC

BOLNAVII CU SCOLIOZA TREBUIE SA FIE SCUTITI DE EDUCATIA FIZICA DIN PROGRAMUL SCOLAR