Cifoza, scolioza:

biomecanica, clasificari, tratamente

– ortopedicfe, chirurgicale,
kinetoterapie

Dr. Gogulescu Bogdan

Adrian
 * Anatomie
• 33-34 vertebre: 7 cervicale,12 dorsale, 5
lombare, 5 sacrale, 4-5 cocigiene
• Vertebra:
– corp cilindric, spongios marginit de corticala
– arc posterior
• legat de corp cu doi pediculi si avand:
• doua lame osoase unite median prin apofiza spinoasa
• patru procese articulare (doua superioare si doua
inferioare)
• Intre vertebre se afla discul intervertebral
 * Radiografia normala
in planul frontal

• Devieri laterale mai mici de 100.

• Sageata curburii coloanei mai
mică de 2cm
• Umeri şi pelvis = paralele
 * Radiografia normală
în planul sagital

• Conturul spinal normal

– Cifoza intre 25-450
– Joncţiunea toraco-lombară -100 -
+100
– Lordoză 250 - 650
 Biomecanica coloanei
vertebrale
• Coloana vertebrala se situeaza in ortostatism
dorsal de verticala centrului de greutate
• Bratul de parghie este foarte mare ventral si
mic dorsal
• Vertebra este mai rezistenta dorsal
• Curbura normala a coloanei dorsale este de
25-45 0
 Biomecanica
• Mobilitatea se face prin Segmentul motor
(doua vertebre cu articulatiile si ligamentele
dintre ele)
• Directia si amplitudinea miscarii este data de:
– geometria corpului vertebral
– forma si orientarea articulatiilor intervertebrale
• Discul intervertebral cu nucleul pulpos asigura
miscarii trei axe si sase grade de libertate
• Elementele active sunt muschii, cele limitative
sunt ligamentele
 Clasificarea curburilor
Curburi Morfotipuri
• Cervicala – convexa • Coloana dreapta curburi
anterior putin accentuate farvorizeaza
miscarile rapide – persoane
• Toracala: convexa dinamice
dorsal • Curburi exagerate =
• Lombara: convexa supraadaptare la ortostatism –
tip functional static forta si
anterior
durata
• Sacru: convex dorsal • Curburi medii:
mediocritatea de aur
 * Specializarea regiunilor vertebrale
• Cervicala: flexie-extensie si inflexiune laterala
intre craniu si C1, rotatie axiala de 50 grade intre
C1 si C2, in rest mici miscari de flexie-extensie
si rotatie total 75 grade flexie-extensie si 50
grade inflexiune laterla)
• Toracala: adaptat protectiei si miscarilor costale
• Lombara: flexie-extensie 80 grade, inclinare 30
si rotatie 15 grade
 Evolutia curburilor
coloanei vertebrale
.
* Indicatori ai maturizării osoase
• Testul Risser = indicatorul maturării osoase (0 – 5)
– Risser 1 si 2 apar între 13-14 ani - fete şi 14-15 ani - băieţi
– Risser 2: riscul scoliotic scade => nul la o curbură de 200
– Risser 3 sau 4: copilul este pe versantul descendent al
creşterii pubertare şi creşterea se face pe seama cutiei
toracice putând decompensa/agrava o gibozitate
– Risser 5 greu de afirmat fără imaginea globală a bazinului
• testul Ring => aprecierea vârstei osoase a
vertebrelor (osificării platourilor vertebrale care iau
un aspect de “frunză” din faţă şi profil, apoi un traseu
mergând până la sudura completă anterioară)
 Definitia cifozei

Accentuarea sau chiar inversarea curburilor

din planul sagital
 Clasificare
cifoze congenitale

Malformatii Sindroame congenitale

• Defecte in formarea • sindromul Marfan sau boala
vertebrelor Prader-Willi
 Clasificare etiologica postnatala
Adolescenti
• osteocondroza coloanei
vertebrale (Boala
Scheuerman) sau epifizita
vertebrala
– Cifoza inalta
– Apare in tulburari ale
colagenului
– Schmorl considera ca discul
intervertebral este afectat
primul si apoi apar nodulii
cartilaginosi intrasomatici.
Varstnici
• Discartroze legate de
varsta
• Osteoporoza coloanei
vertebrale complicata cu
fracturi vertebrale
• Spondilita anchilopoietica
(boala reumatismala) cu
debut dupa 25-30 de ani
• Tumori vertebrale
(primare sau metastaze)
urmate de fracturi
 * Semne si simptome
• Debut la 12 - 18 ani
• Postura necorespunzatoare si aparitia cifozei prin
cuneiformizarea vertebrelor
• Durere localizata in curburile de compensare (catre
sfarsitul evolutiei sau in sechele)
• Oboseala musculara
• Rigiditate localizata
• Simptome neurologice prin comprimarea maduvei
spinarii:
– Slabiciune
– pierderea controlului intestinului si vezicii urinare
• Dispnee si probleme cardiace si pulmonare in cazurile
grave
 * Examinarea clinica a pacientului

• Inspectia = observarea spatelui

• Palparea coloanei vertebrale:
– Simte anomalii
– testeaza tonusul muscular
– mobilitatea coloanei vertebrale
– Se verifica inaltimea pacientului
– Se verifica coloana vertebrala din lateral cand
rotunjirea spatelui devine mai evidenta
 * Imagistica
• Radiografii din diferite unghiuri
– arata modificarile vertebrelor sau anomalii
osoase.
– permit masurarea gradului curbei cifotice
• scanare cu rezonanta magnetica (RMN) 
 * Diagnostic
• Este pus tardiv cand apar modificarile
radiologice (hernii Schmorl) sau cele
neurologice (sechele)
– Amorteala sau slabiciune musculara
– Se verifica reflexele si forta musculara
• La pacientii cu cifoza congenitala pot exista simptome
de comprimare a maduvei spinarii, incluzand durere,
furnicaturi, amorteala sau slabiciune regiunea distala a
corpului
 Clasificare
• Sugar: Congenitala ca urmare a
malformatiilor
• Adolescent: Cifoza dorsala inalta
urmarea osteocondritei vertebrale
• Varstnic: Cifoza dorsala inferioara sau
dorso-lombara (apare de obicei la femeile cu
osteoporoza si are la baza microfracturile din
portiunile anterioare ale vertebrelor)
• Cifoza este prezenta in scolioze
 Cifoza congenitală
Malformaţii vertebrale Rezolvarea chirurgicală
• Agenezie de corp • Rahisinteza posterioară
vertebral nu dă rezultate bune din
• Sinostoza de corpi cauza sărăciei de părţi
vertebrali moi
• Microspondilie • Rahisinteza anterioara
• Platispondilie (caracter sau artrodeza
familial) se asociază cu proceselor articulare
rahischizis (Putti, 1910; rezultate bune
Lance, 1927) sau
somatoschizis.
 * Cifoza adolescenţilor
Scheuerman – caractere
• Evoluează între 11- 17 ani
• Dureroasă în diverse perioade
• Suplă la început sau în perioadele de creştere
bruscă.
• Se fixează o dată cu sclerozarea discurilor
intervertebrale.
• Vârful situat, de obicei, între T6 – T8
 Boala Scheuerman
apofizita vertebrala
Simptome Tratament
• varsta de 13-l6 ani • Simptomatic
• afecteaza osificarea normala a • Corset gipsat pentru 6-8
vertebrelor toracice saptamani, in cazurile
• fortele deformante maxime la severe
marginea anterioara a • Fizioterapie
vertebrelor => ingustare
anterioara => cifoza. • Centurile spinale sunt
• vertebrele sensibile la rareori necesare
palparea ferma in faza acuta a
bolii,
• incizuri profunde pe marginile
anterioare ale vertebrelor
• ingustarea spatiului discal
anterior
 Cifozele distrofice
Insuficienţa vertebrală Boala Calvi
(boala Schanz -Denuce) • Osteocondrita vertebrală
• Specifică fetelor inferioară sau vertebra plana)
• Debutează la 10-15 ani cu o • Simptomatologie ca morbul
tendinţă de scolioză Pott dar evolutie îndelungata
posturală accentuată în (până la 10 ani) şi discurile
perioadele de astenie din intervertebrale sunt intacte.
convalescenţa unor boli • Tratamentul se adresează în
infectocontagioase special durerii (aparate
gipsate, calciterapie,
psihoterapie, antalgice);
 Cifoza senilă
• Apare la persoane în vârstă (60-80 ani)
• Debutează toracal superior accentuand
cifoza fiziologica
• Poate determina scolioze prin tasări
laterale ale corpilor vertebrali şi prin
alterarea structurii discului intervertebral;
 Cifoscoliozele posttraumatice
• Apar după fracturi (tasări de corpi vertebrali)
survenite în cursul unor accidente sau
contracţii
• In Hy (isterie), tetanos sau epilepsie care nu
prezintă modificări vizibile radiologie la nivelul
vertebrelor (aşa-zisele sindroame Kummell
-Verneuil şi Bechterew);
 Cifoscoliozele inflamatorii
• în cursul evoluţiei • Antecedentele şi
morbului Pott (cel mai examenul radiologie sunt
frecvent) edificatoare
• Spondilartrita • Ca tratament sunt
anchilozanta (Pierre- singurele cifoscolize
Marie) care pun cel mai serios
• sau după spondilite problema osteotomiilor
infecţioase (tifice etc) vertebrale;
 Cifoscoliozele neuropatice
• Neurofibromatoza
• Mielomeningocel
• Tumori medulare
• Siringomielie
• Laminectomii uni sau bilaterale efectuate
pentru diferite afecţiuni
 Evolutie
• Boala este benigna in perioada de stare.
• Evolueaza cat dureaza cresterea osoasa
• Tulburarile neurologice sunt de tip mielic
evoluand de la hipoestezie la parapareza
spastica
• Cifoza posturala este atribuita posturii
proaste si rareori cauzeaza durere.
 Tratament
Ortopedic Chirurgie
(conservator)

• Rahisinteza
• Terapia fizica
– Posterioara
• Antiinflamatorii – Anterioara
• Corset • Kifoplastie in colapsul dureros
al vertebrelor osteoporotice
• In cifozele congenitale
interventiile chirurgicale se fac
in copilarie
Tratament ortopedic
• Este dificil
• Se utilizeaza:
– Gimnastica vertebrala
– Decubit prelungit
– Corset Satgnara (produce o lordoza exagerata
mutand solicitarile pe "zidul" vertebral dorsal)
– Se renunta la corset dupa terminarea cresterii
vertebrale.
– Reeducare musculara
 Corsetul
• Folosit in cifoza • Ajuta la controlul
structurala durerii
Scheuermann • Intarzie sau opreste
• Nu este folosit pentru progresia curbei
cifoza posturala • Poate ajuta sa evite o
• Util pentru unele interventie
fracturi de coloana chirurgicala
vertebrala • Mentine coloana
vertebrala si elimina
presiunea de pe
vertebre
 Tratmentul chirurgical
Obiectivele Indicatiile
• Ameliorarea durerii • o curba mai mare de 70
• Corectarea partiala a de grade
deformatiei • durere necontrolata
• Imbunatateste alinierea • probleme neurologice,
coloanei vertebrale cardiace sau pulmonare
 Kinetoterapia
• Importanta si utila pentru cifoza
• Deosebit de utila pentru cazurile de cifoza posturala
• Scopuri:
– Invatarea corecta a posturii si miscarilor corpului
– contracarea efectele cifozei
– mentine un nivel ridicat de activitate
– tonifierea muschilor paravertebrali
• Un program de reabilitare ajuta la:
– calmarea durerii si inflamatiei
– imbunatatirea mobilitatii si a fortei
– desfasurarea activitatilor zilnice
• Sedinte de 2-3 ori pe saptamana, timp de sase saptamani.
 Tratamentul in Boala
Scheuermann
• 4-8% au cifoza Scheuermann usoara - netratata
• Obisnuit se foloseste:
• Corsteul
– indicat in cifoza moderata si severa
– la adulti controleaza durerea, fara a corecta cifoza.
• Exercitii specifice
– intarirea muschilor abdominali si paravertebrali
– cresc flexibilitatea coloanei vertebrale.
• Chirurgia poate fi necesara in cifoze dureroase
peste 70 grade sau progresive.
Exercitii pentru coloana
Cifoza la adult
.

Scolioza
 Definiţia scoliozei
• boală evolutivă strans legată de creştere
• triplă deformare:
– o curbură laterală în plan frontal
– o rotaţie vertebrală în plan orizontal
– o cifoza si lordoză în plan sagital
• tendinţa la compensare superioară şi inferioară
a curburilor
• fară tendinţa la reducere completă a curburilor
prin suspendare sau decubit
• răsunet asupra morfologiei trunchiului.
 Definiţie
• Rotaţie vertebrală
permanentă +
deformare frontală
şi sagitală.
• Deplasări simultane
în cele trei plane ale
spaţiului după o axă
helicoidală
• Atitudinile scoliotice
sunt reductibile
• 80% sunt scolioze
idiopatice
 Biomecanica scoliozei idiopatice

Mecanica rahisului scoliotic

• În curbura scoliotică, toate vertebrele se află în
extensie unele în raport cu celelalte
• rotaţie vertebrală peste 900 => coloana vertebrală
pseudocifozată cu vertebre în extensie unele fată de
celelalte.
• Deformările toracice şi costale ( gibozitatea pe
convexitatea curburii, verticalizarea de partea convexă
şi orizontalizare de partea concavă) sunt consecinţa
deplasărilor specifice vertebrale.
 Etilogia scoliozelor
• Hemivertebre
• Sechele
poliomielite
• Boala Marfan
• Iatrogenie
• Iradiere
 Prevalenţa scoliozelor
• Se face prin Screening şcolar:
– Examenul clinic => 8-10% suspiciuni
– Confirmări radiologice: 1,1% - 4, 1%
• Raportul între sexe: 5-6F:1B
 Clasificarea scoliozelor
• Structurale
• idiopatice
• neuromusculare
• congenitale
• metabolice
• tumorale
• posttraumatice
• Alte cauze
• Nonstructurale
• posturale: inegalităţi de membre
• inflamatorii - infecţii
• tumori
• alte cauze
Clasificare si risc evolutiv
Rolul vârstei de debut
• Cotrel a propus o clasificare în 5 grupe (1962):
– scolioze infantile diagnosticate înainte de 3 ani –
depaşesc frecvent 1000 la maturizarea osoasă.
– scolioze juvenile care evoluează spre un unghi
mai mare de 500
– scolioza adolescentului apare intre pubertate si
maturitatea osoasă – depăşesc rareori unghiul de
500
 Căi evolutive
• Evoluţie, în funcţie de tipul scoliozei:
– scoliozele infantile:
• se agravează imediat, brutal, ajung la 900
– curburile juvenile
• Angulaţie precoce (înainte de 6 ani) => stabilă şi < 300
• Agravarea între 6 ani şi pubertate, cîştigul angulaţiei
poate fi intre 250 si 300 pe an .
– scoliozele pubertare
• evantai evolutiv mare => angulaţia la sfarşitul creşterii
între 100 si 900
 * Istoria naturală şi evolutivă a
scoliozei idiopatice
• Agravare pubertară (Ponseti, Friedman – 1950) prin:
– la10 ani => stabilă/lent evolutivă ani => agravare bruscă
– înainte de 10 ani:
• agravarea lentă => prognostic bun
• agravare rapidă => prognostic rezervat
• Curburile > 100,(RISSER=0 => agravare = 68%, RISSER=3-4 => agravare < 18%)
• Scolioză idiopatică 5-290 => care sunt factorii de risc identificabili (1984
Lonstein).
• Riscul de progresie scolioza:
– topografia curburii
– vîrsta la care a fost descoperită
– gradul iniţial de angulaţie
– stadiul RISSER
– data primei menstruaţii.
• Riscul de agravare mai mic la valoare mare test RISSER
• Magnitudine unghi: ( RISSER 0 + curbura < 200 => 22%, curbura > 200 =>
66%)
• Coeficientul de risc = (unghiul COBB-3)×testul RISSER /vîrsta cronologica
 * Progresia scoliozei
• Factori mecanici
– Pînă la 25-300, deformări structurale vertebrale, ligamentare
şi musculare moderate şi curburile pot regresa (frecvent
datorită tratamentului)
– Unghiul de 300 reprezintă un prag mecanic peste care
deformarea progresează
• Factori de creştere
– progresivă până la atingerea maturitaţii osoase, apoi se
stabilizează.
– În realitate, lucrările lui Ponsetti au arătat că dacă curbura
depaşeşte 30-400, la sfârşitul creşterii, poate fi posibilă o
agravare la adult de aproximativ 10 pe an.
 Factorii etiologici ai scoliozelor
idiopatice
• Transmitere dominanta sau multifactoriala (1968 – Wynne-Davies)
• Exprimarea este influenţată de factori de mediu înconjurător
• Creşterea este cunoscută din secolul XIX
– Constituirea scoliozei
– Progresia este netă in puseul de creştere pubertară
– Scoliozele cu unghi mic râmin stabile la sfirşitul maturării osoase
• Creşterea asimetrică a coloanei vertebrale (creşterea corpului
vertebral mai mare decît cea a arcului vertebral => apariţia
scoliozei)
• Afecţiuni ale colagenului şi a proteoglicanilor
– boala Marfan, Ehlers-Dunlos, homocistinurie, osteogeneza
imperfectă
– Dificil de demonstrat modificarile cantitative şi calitative
– Dificil de separat anomaliile preexistente si de cele dobîndite după
deformarea coloanei vertebrale
 Factorii neurologici
• Reglarea nervoasă a echilibrului postural intervine în geneza scoliozei
idiopatice.
• Scopul sistemului de echilibru:
– sa reziste forţelor gravitaţiei aplicate asupra corpului
– controlul miscarii şi poziţia ochilor.
• Componenta:
– sistem de aferente:
• de la proprioceptorii din tendoane, ligamente, capsule articulare şi muşchi
• de la sistemul ocular şi vestibular
– Caile aferente prin cordoanele posterioare ale maduvei spinării
– Centri de integrare în trunchiul cerebral şi cerebel
– Cai eferente (vestibulo-spinale si reticulo-spinale)
– Elementele scheletului
• Leziuni nervoase (Maladia Friedreich, siringomielia) => scolioze (79% din
scoliozele idiopatice au alterare a echilibrului, propriocepţiei şi reflexelor
oculomotorii-Yamada)
• intirziere a maturării sistemului nervos
• Perturbarea funcţiei vestibulare evidentă în scoliozelor idiopatice, dar greu
de definit nivelul neurologic la care se gaseste anomalia.
 Caracteristicile scoliozei
idiopatice
• Apanajul bipedului
• Originea endocrină probabilă: relaţie cu
hormonul de creştere, glanda pineala
(situată la baza craniului) care lezată
(experimental) determina o scolioză în
toate cazurile
 Caracteristicile scoliozei
idiopatice
• Origine neurologică:
– secreţia de melatonină este strâns legată de
prezenţa unei scolioze evolutive (procent mic)
• Origine mecanică:
– autoântreţinerea diformităţii după pinealectomie
 Clasificare (vârstă)
• Scolioza infantilă
– Înainte de 3 ani (regresivă sau malignă)
• Scolioza juvenilă
– între 3 ani şi pubertate
• Scolioza pubertară (cele mai frecvente)
• Scolioza degenerativă a adultului
– prin degenerescenţă disco-ligamentară
 Mecanismul gibozitatii
• Rotaţia vertebrală care
antrenează o deformaţie
costală
 Clasificare (localizare)
• Diferenţe evolutive legate de
tipul de curbură (1950: Ponseti
si Friedman):
– Toracică
– Lombară
– Toraco-lombară (vârful D12)
– Curbură dublă majoră
(echilibrată)
– Intermediare
 Caractere după localizare
• Scoliozele toracice (Stagnara):
– mare evolutivitate
– cele mai deformante la vîrsta adultă
– apar precoce
– Redutabile dacă depaşesc 900 => deformare toracică => sindrom restrictiv respirator =>
prognosticul vital grav la vîrsta adultă.
• Scoliozele toraco-lombare:
– prognostic mai bun
– au prejudiciu estetic important
– produc dezechilibru rahidian cu decompensare la adult (la curburi peste 30 0 )
• Scoliozele duble majore:
– cel mai adesea dorsale si lombare
– produc prejudiciu estetic relativ mic pentru angulaţiile ce depasesc 40 0
• Scoliozele lombare:
– puţin evolutive în perioada de crestere
– angulaţia şi prejudiciul estetic ramîn moderate
– riscul de degradare la varsta adultă = destul de important
– segmentul rahidian este mai mobil:
– Prin efectul de degenerescenţa discala => evolutie în cele trei planuri ale spaţiului
– deformarile drepte sunt de doua ori mai evolutive decît cele stangi, fară explicaţie
satisfacătoare
Diferite forme de scolioză
.
Fetele sunt frecvent atinse

.
 Aspect
• Aspecte inestetice
ale celor 4 forme de
scolioză la 70°
 Scolioza dorsală
deformează toracele

• coastele sunt adunate în

concavitate şi încurbate în
convexitate
• Corpurile vertebrale sunt
deformate în trapez
 Examenul clinic
• Descoperire întâmplătoare
• Se impune un bilanţ complet, repetat (boală evolutivă)
• Bilantul general + antecedente
• Examenul general:
– Pete de cafea cu lapte (Maladie Recklinghausen)
– laxitate ligamentară
– anomalii ale membrelor
• Examen neurologic:
– Forţă
– Reflexe
– asimetrie de tonus
 Examenul spatelui în plan
frontal
• Bazin echilibrat
• Ortostatism:
– alinierea spinoaselor
– indepartarea bratelor de trunchi
– crestele determinate de scapula
– echilibrul umerilor
• Flexia înainte: distanţa degete-sol,
masurarea gibozitaţii
• Flexia laterală: supleţea
 Gibozitatea
• Gibozitatea unei
scolioze se
măsoară pe
subiectul în flexie
Examenul spatelui în plan
sagital
• In ortostatism:
– căutarea cifozei sau a
scobiturii,
– măsurarea săgeţii
curburii
• Supleţea coloanei
 Evalualuarea maturitaţii
osoase
• Sânul (mărimea)
• Pilozitatea pubiană si axilară
• Indicele Risser (Rgf
bazinului de faţă):
– Osificarea cartilajului iliac (5
stadii)
– Osificarea cartilajului în “Y”
• Indicele Greulich şi Pyle:
– Rgf de pumn şi cot (clasificarea
nucleilor de osificare din 3 luni
în 3 luni)
 Bilanţ
• Bilanţ general: Coloana în întregime de faţă şi profil
• Bilanţul specializat:
– Inclinare stânga – dr
– Clisee în suspensie
– C.T.
– Mielografie
– I.R.M.
 Masurarea curburilor
• Trasarea axelor
vertebrelor
neutre
 Măsurători
• Unghiul lui Cobb
– Vertebre limită
– Vertebra din varf
• Ritaţia vertebrală
– Indicele Cotrel
– Rigla Perdriolle
• Anomalii segmentare:
• Agenezia arcului
posterior
• Hemivertebra
• Disjuncţie rotaţională
 Scolioza idiopatică
• Infantilă: 0-3 ani
• barbaţi > femei
• Curbura stanga
• Malformaţii asociate
• Risc de afectare cardiopulmonară: 10-20%
• 80-90% rezolvare
• non-progresivă
• Juvenilă: 4-9 ani
• Adolescent: 10-maturitate
• femei > barbaţi 6:1 (chirurgie 10:1)
• Toracală dreapta
• Progresie legată de sex, maturitate şi dimensiunile curburii
• Puţine curbe reclamă chirurgie
 Clasificare etiologica
• Genetic – prevalenţă familială, gemeni
• Hormonal – forme progresive (femei,
melatonina, calmodulin)
• Tesuturile conective – schimbări histologice la
ţesuturile din vârf
• S.N.C.: disfuncţia proprioceptorilor
 Evaluarea scoliozelor
– Un umăr mai ridicat
– Coloana:
• Palparea defectelor
• Gradul de mobilitate
• Flexibilitate
• Rotaţie
• Gibozitatea costală
– Pelvis (rotaţie, o parte ridicată)
– Extremitatea inferioară:
• Membre inferioare deformate
– Neurologic
• Tensiuni, senzatii, reflexe, clonus
 * Radiografii
• Planul radiografiei
– Cuprinde toată coloana
– In ortostatism AP si LL
– Serii pe diformitate
• Analiza diformitătii:
– Anomalii
– Defecte
– Leziuni osoase
– Cuantificarea scoliozei,
cifozei sau lordozei
(unghiul Cobb)
 * Indicatii C.T.
• Leziuni osoase
• Anomalii
congenitale
– Evaluarea riscului
de progresiune
– Planning-ul pre-
operator
• Tunori osoase
 * Indicatii I.R.M.
• Suspectarea unei patologii
locale a tesuturilor moi
– tumori, infectii...
• Curburi obisnuite pe:
– Torace stang
– Dimensiunea unghiului

– Curbe dezechilibrate

• Tipurile neuromusculare ale

curbelor:
– Fara Chiari
– Diastomatomyelia
 * Evoluţie
• Progresia scoliozei şi angulaţia iniţială (1985,
Weinstein) este dependenta de:
– Gibozitate
– Rotaţia vertebrală
– Curburile supra şi subiacente
– Reductibilitatea angulaţiei
– Creşterea restantă (Curba lui Duval-Beaupre: la
menarha curbura scoliozei este egala cu curbura
deja prezentă)
• Dupa 300 toate scoliozele evoluează (Stagnara)
=> scolioza de 300 => 600 la pubertate
 * Evoluţia scoliozei dupa
maturarea osoasă
• 80% au rahialgii (Weinstein)
• Rahialgiile din scoliozele lombare sau dorso-lombare:
– frecvenţă mare
– dislocări laterale la extremitatea inferioară a curburii
– apare şi la nivelul curburilor compensatorii.
– survin la sfîrsitul unei zile de muncă
– sunt calmate de repaus
– topografie variabilă necorelată cu localizarea sau amplitudinea
deformării
• Cauzele acestor dureri sunt reprezentate de:
– distensiile ligamentare
– discopatii cu instalare recentă.
– compresiuni medulare în scoliozele idiopatice toracice accentuate,
localizate în partea superioară a blocului apical (dislocare cifozantă)
• Paraplegiile de natură scoliotică sunt rare si ele sunt
 Insuficienţa cardio-respiratorie
• Apare exclusiv în cazul scoliozelor dorsale.
• Scoliozele toracice majore jenează circulaţia de
întoarcere şi pot antrena apariţia unui cord
pulmonar cronic şi insuficienţa cardiacă dreaptă
* Curbura toracică mai mare de 90 0

• Longevitatea pacienţilor scoliotici redusa (1968,

Nachemson)
• Reducerea capacităţii vitale (50% la 50 de ani)
• Mortalitate de trei ori mai mare (la 50 de ani )
 Sarcina
• Sarcina nu creşte riscul progresiei scoliozei.
Acest risc nu se corelează nici cu vârsta
pacientei la prima sarcină şi nici cu numărul de
sarcini.
 * Prognosticul dupa primul
examen clinic
• Înainte ca scolioza să atingă 300
• Agravările redutabile apar in curburile toracice scurte
• Examenul clinic:
– primordial
– dezechilibru lombar, antepulsie, dezechilibrul umerilor => prognostic prost
– Gibozitate + dezechilibru + crestere restantă => risc cel mai redutabil
– Unghiul lui Cobb:
• nu are valoare predictivă singur
• trebuie confruntat cu deformarea în cele trei planuri ale spaţiului si cresterea restantă.
• Reductibilitatea curburii:
– semnalează laxitatea (copii mici)
– nu este sinonimă cu un prognostic bun
– ascunde o patologie tisulară
– În cazul curburilor juvenile tip 1 si 2 rigiditatea apexului este un element nefavorabil
– În cazul adolescenţilor, rigiditatea curburii este un factor de stabilitate.
• Cel mai important lucru = evaluarea cresterii restante care agraveaza factorii de risc
 Scopurile tratamentului
• Terminarea cresterii cu cea mai mica deformare
• Scoliozele toracice > 450 si cele lombare > 350
=> la varsta adulta cu 0,5-10/an
• La pubertate scolioza atinge dublul marimii
initiale (Curba Duval Beapere)
 Corectie Ortopedica
• Util in 95% din cazuri
• Echipa pluridisciplinară
(medic, kinetoterapeut,
chirurg)
• Corsetele sunt in functie de
tipul de curbură, importantă
si varstă
• Se caută:
– intarirea musculaturii
– asuplizarea curburilor
• Nu se opreste practicarea
sportului
• Tratamentul chirurgical 5%
– Necesită o echipă antrenată
 Tratament ortopedic
• Gimnastica: sport simetrică
• Tractiuni vertebrale nocturne,
• Corsete
– Cochilie nocturnă
– corset ghipsat permanent
– Corset de plastic amovibil:
• Milwaukee
• Lyonez
• Boston
 Corsete
Corset Lyonese
.

Corset din
material plastic
Curburile importante se
corecteaza succesiv
Cadru de tractiune
Corset ghipsat urmat de corset
 Corset din material plastic
.
 Auto-elongatie activa

Corset Milwaukee
 Tratament chirurgical pe cale
posterioara
• Abordul arcului
vertebral posterior
• Fixarea carligelor
lamelare sau pediculare
• Fixarea tijei
• Tractiune vertebrală pe
tija
• Reconstituirea
curburilor fiziologice
Rezultate tratament chirurgical
 Tratament chirurgical pe cale
anterioara
• Abordul corpilor
vertebrali pe cale
toracofreno-lombotomie
• Fixarea cu suruburi sau
modul de placă
insurubată lateral pe
fiecare corp
• Punerea unei tije
• Rotarea tijei
• Reducerea tensiunii pe
tijă prin refacerea
curburilor fiziologice
 Tratament chirurgical
endoscopic
• Calea anterioară
• Pentru efectuarea
unei grefe
• Pentru eliberarea
grefei si sinteză
Sistem de instrumentatie
“ECLIPSE DUAL ROD”
 Tratament chirurgical
• Indicatiile dupa:
– Tipul curburii
– Importanta curburii
– Varstă
• Abord anterior:
– In spina bifidă. IMC
– prin endoscopie limitează
agresivitatea
• Abord posterior
= standard de aur
Interventii in scolioze
 Alegerea tratamentului
• Criterii radiografice
– Unghiul Cobb
– Unghiul costal
• Maturitate schelet
– Apofizele iliace (semnul
Risser)
– Radiografii de mana
 Scolioze idopatice
• Supraveghere
– schelet imatur: curburi < 300
– Pacient matur: curbura < 450
• Tratament ortopedic
– Pacient imatur > 250
– Pacient cu progresie > 100
• Tratament chirurgical
– Curba de aproximativ 500
– Posibilitate mare de crestere
– Esuarea tratamentului ortopedic
 Tratamentul ortopedic
• 95% din cazuri
• Echipa pluridisciplinară (medic, kinetoterapeut,
chirurg)
• Corsete după tipul de curbură, magnitudine,
varstă
• Intarirea musculară si asuplizarea ++++
• Nu se renuntă la activitatea sportivă ++++
• Tratamentul chirurgical < 5%
• Se face in centre specializate de echipe
antrenate
 Indicatii chirurgicale
• Tipul curbuirii
• Magnitudinea curburii
• Varsta
• Abordul anterior sau posterior
– Anterior:
• spina-bifida
• IMC
• liberarea anterioară este mai obisnuita ca toracoscopia
– Posterior – standardul de aur
• Tehnicile endoscopice permit să se limiteze
agresivitatea chirugiei
Scolioza dezechilibrata la tanar

Colectie personala
 Corsetul
• Pentru a fi eficient:
– Curbura < 400
– Eficace
– Igienic
• nu poate corecta
diformitatea
• Poate corecta sau
incetini progresia
Scolioza idiopatica la copil
Rezultat postoperator
Initial scolioza 106 Cifoza 67
0 0
Postoperator scolioza 400 si
cifoza 450