DIFORMITATI OSOASE

SEF LUCRARI DR. LILIANA SAVIN

 SCOLIOZA
- deviatie a coloanei vertebrale in plan frontal
- Frecvent este prezenta o asimetrie vertebrala, de
aprox 10˚
- Orice deviatie > 10˚ este considerata patologica
- Scoliozele functionale
functionale,, nestructurale = deviatiile in
care anatomia vertebrelor si a discurilor este
normala, doar aliniamentul in plan frontal este
perturbat. Deviatia este complet reductibila clinic si
radiografic in pozitie culcata.
- Scoliozele structurale = vertebrele prezinta
modificari structurale (rotatii, cuneiformizari).
Deviatia nu este reductibila in pozitie culcata, avand
o tendinta evolutiva.
 Scoliozele functionale
CLASIFICAREA STAGNARA
1. Defecte de postura - fara o cauza evidenta, apar in cursul
copilariei si dispar spontan in cursul puseului pubertar de
crestere. In aceasta categorie se gasesc si scoliozele
pitiatice (isterice)
2. Curburi scoliotice reductibile – simptomatice unor
afectiuni vertebrale sau juxtavertebrale (atitudini
antalgice). Ex: un conflict disco-radicular poate determina
aparitia unei scolioze antalgice care dispare o data cu
disparitia cauzei.
3. Curburi de compensatie – ale unor defecte cu sediul la
distanta de rahis. Ex: inegalitatea de lungime a MI, torticolis
congenital.
 Scoliozele structurale
I. Idiopatice
• A. Infantile – daca apar intre 1-3 ani
(pot fi rezolutive sau progresive)

• B. Juvenile – cand apar intre 4 ani si

debutul pubertatii osoasa (in varsta
osoasa, in jur de 11 ani la fete si 13 ani
la baieti)

• C. Ale adolescentului – intre debutul

pubertatii osoasa (in varsta osoasa, in
jur de 11 ani la fete si 13 ani la baieti)si
maturitatea
 Scoliozele structurale
II. NEUROMUSCULARE
III. CONGENITALE
IV. NEUROFIBROMATOZA
V. TULBURARI MEZENCHIMALE
VI. TRAUMATICE
VII. CONTRACTURI EXTRAVERTEBRALE
VIII. OSTEOCONDRODISTROFII
IX. TUMORALE
X. AFECTIUNI REUMATOIDE
XI. BOLI METABOLICE
XII. INFECTII OSOASE
XIII. SCOLIOZA LEGATE DE REGIUNEA
LOMBOSACRATA
 Scoliozele indiopatice
Cea mai intalnita forma a scoliozei structurale.
Definitie: incurbarea laterala a coloanei
vertebrale care apare la un copil, de altfel sanatos,
si la care nu poate fi decelata nici o cauza.

Scolioza este o deviatie tridimensionala a

coloanei (lordoza intervertebrala
intervertebrala,, rotatie axiala si
inclinare laterala
laterala))

Prevalenta: 0,3 – 15,3 ‰

Etiologie: - factorul ereditar
- rezultatul unei tulburari multifactoriale

Scoliozele idiopatice au o predispozitie de a dezvolta curburi

toracice drepte si lombare stangi.
 Examen clinic
Va fi efectuat în două ipostaze: în
ortostatism (față și profil, apoi aplecat în
față) și în clinostatism.
-echilibrul bazinului
-lungimea membrelor
inferioare
-echilibrul umerilor
- aprecierea clinică a
apexurilor curburilor
patologice
 Examen clinic
-aprecierea supleții curburilor fiziologice, dar
și a celor patologice
-triunghiul toraco-brahial
-firul cu plumb – va fi apreciat echilibrul sau
dezechilibrul scoliozei

•Pete de culoare “café au lait” pot semnala

o neurofibromatoza
•O zona de hiperpilozitate la nivelul sacrului
sau a coloanei lombare poate indica o spina
bifida sau o malformatie medulara
 Examen clinic
-măsurarea gibozității
(scoliometru)
- caractere sexuale
secundare (Tanner)
-examenul neurologic
- examen pneumologic

-riscul deagravare al curburii la pubertate

-vârsta osoasă tanara – risc crecut de
agravare
 Examenul Radiologic
Curbura majora = curbura a carei valoare in
grade este mai mare, care este cea mai putin
reductibila si care are rotatia cea mai
importanta. Este o curbura structurala.
Curburile de compensatie = curburi sau
semicurburile care permit rahisului sa-si
gaseasca aliniamentul deasupra si dedesubtul
curburii structurale (majore)

Curbura majora = Curbura primara

Curbura compensatorie = Curbura secundara

Curbura este denumita dreapta sau stanga,

dupa cum convexitatea este localizata la
dreapta sau la stanga planului medio-sagital.
 Examenul Radiologic

Vertebra apicala = vertebra cea mai rotata

si cea mai deplasata fata de linia gravitatii
corpului
Vertebra limita sup = vertebra de la limita
sup a curburii si al carei platou sup este cel
mai inclinat spre concavitatea curburii
Vertebra limita inf = vertebra de la limita
inf a curburii si al carei platou inf este cel
mai inclinat spre concavitatea curburii
Vertebra neutra = vertebra de la limita sup
sau inf a curburii care nu mai este rotata;
uneori poate fi si vertebra limita sup sau inf
Zona apicala = este cea mai lateral si
sagital deplasata fata de linia gravitatii
 Examenul Radiologic
Unghiul Cobb
Masurarea consta in 3 pasi:
1.Localizarea vertebrei neutre superioare
2.Localizarea vertebrei neutre inferioare
3.Masurarea unghiul format de tangenta la
platoul sup al vertebrei neutre sup, cu
tangenta la platoul inf al vertebrei neutre
inf (sau de perpendicularele ridicate de pe
aceste 2 tangente) unghiul scoliozei.

Daca suprafetele nu sunt vizibile se pot

folosi pediculii.

Unghiul Cobb se calculeaza si pentru

contracurburi.
 Examenul Radiologic
va evalua tot rahisul (cervico-toraco-lombo-
sacrat), față și profil, în ortostatism.
-asimetrie cușca toracică (modificarea
oblicității arcurilor costale,)
- măsurarea rotației vertebrale
 Examenul Radiologic
Radiografie coloană cervico-
dorso-lombară (față): devierea
în plan frontal a coloanei
dorsale cu convexitatea spre
stânga și a celei lombare cu
convexitatea spre dreapta, care
asociază o rotație a pediculilor
vertebrali dorsali și lombari,
ingustare a spațiilor discale,
lărgirea spațiilor intercostale
stângi și îngustarea celor
drepte, torace asimetric,
Scolioză toracică stângă și
lombară dreaptă structurală
 Examenul Radiologic
- aprecierea supleții curburilor
patologice (bendinguri și testul de
tracțiune)
 Examenul Radiologic
- estimarea maturităţii scheletului se urmăreşte gradul de osificare
al crestei iliace (semnul Risser), ştiut fiind că osificarea începe la
pubertate şi se manifestă radiologic din lateral spre medial de-a
lungul întregii creste iliace.
Testul Risser (radiologic) care Testul Risser
atestă maturitatea scheletului
Risser I – mai puţin de 25%
osificare;
Risser II – 50% osificare;
Risser III – 75% osificare;
Risser IV – osificare completă;
Risser V – fuziune completă a
cartilajului crestei iliace cu
maturizare completă a
scheletului
 Tratamentul scoliozelor idiopatice

•Kinetoterapie – in atitudine scoliotica si scolioza neevoluata cu

un unghi de max 15˚
•Atat tratamentul ortopedic cat si cel chirurgical necesita
kinetoterapie
 Tratamentul scoliozelor idiopatice
Tratamentul ortopedic

•Corsete gipsate (s-a renuntat aproape in totalitate) sau ortopedice

• scolioze peste 30˚ - pacienti cu imaturitate a scheletului (Risser 0-2,

premenstrual sau postmenstrual sub 1 an)
• scoliozelor in jur de 20˚ care si-au facut proba evolutivitatii
(agravare de 6˚ intre 2 controale, la 6 luni interval)

•limita superioara a posibilitatilor tratamentului ortopedic de 40˚,

maximum 45˚pentru formele toracice si de max 30˚ pentru formele
lombare.
 Tratamentul scoliozelor idiopatice
Corset Cheneau Corset Lyon/Stagnara
Corset Milwaukee

corset Boston si
Euroboston
 Tratamentul scoliozelor idiopatice
Tratament chirurgical
Artrodeza vertebrala posterioara
-cea mai folosită în tratamentul scoliozelor
idiopatice, după vârsta de 12 ani, indiferent
de localizarea curburii
- este singura metodă indicată în curburile
duble sau triple majore

intrumentatia spinala segmentara

Artrodeza vertebrala anterioara

- corecția scoliozelor toraco-lombare și
lombare.
 Tratamentul scoliozelor idiopatice

J.A.M. 16 ani ♀
Tratamentul scoliozelor idiopatice

I C 14 ani, Scolioză idiopatică TL stângă 43o

 CIFOZA
• accentuarea curburii vertebrale, determinand
o diformitate cu o convexitate post si o
concavitate ant excesiva
• Accentuarea cifozei toracale este cea mai
frecventa diformitate a coloanei in plan sagital
- (N:
N:30
30--50 grade cu apex la T7)
T7
Clasificare:
Cifozele functionale (posturale): nu se insotesc de modificari de
structura ale corpilor vertebrali si ale caror curburi sunt
reductibile; ex: atitudinea astenica prepubertara si pubertara,
miopia necorectata antreneaza o cifoza toracala.

Cifozele structurale: curburi rigide, fixe, care nu se pot redresa

decat partial, insotite de modificari de structura ale corpilor
vertebrali
 Cifozele structurale
• Etiologii:
Categorii Cauze specifice
Traumatice Traumatism unic, microtraumatisme
Iatrogenice Post laminectomie, post iradiere
Inflamatorii PR, SA
Infectioase Infectii piogene, tuberculoza
Posturale
Cifoza Scheuermann
Degenerative Fr osteoporotice, Maladie Paget,
Discartroze
Congenitale Defect de formare, defect de segmentare
Neoplazice Tumori primare, tumori metastatice
Displazice Acondroplazia, pseudoacondroplazia,
displazia distrofica
De dezvoltare Idiopatice
Neuromusculare Mielodisplazie, paralizie cerebrala
 Evaluare clinica si imagistica
• Anamneza: poate evidentia caracterul
ereditar al unei cifoze

• Examen clinic: in ortostatism (in pozitia

obisnuita a pacientului), pozitie sezanda,
culcata (peste marginea unei mese),
semnele pubertare, eventualele semne
neurologice si capacitatea vitala, exam cu
firul de Pb in plan frontal si sagital.
• Se masoara in plan sagital:
Săgeata cervicală = distanța dintre perete/tangenta la apexul
cifozei toracice și maximul zonei de lordoză cervicală.
Sageata lombară = distanța dintre perete/tangenta la apexul
cifozei toracice și maximul zonei de lordoză lombară
 Evaluare clinica si imagistica
• Examenul radiologic: al intregii coloane de fata si de
profil in ortostatism
• va evidentia si masura (metoda Cobb) diformitatile
vertebrale de fata si profil.
• Masurarea cifozei va tine cont de vertebra
intermediara, cea mai inclinata, dintre curbura toracica
si cea lombara.
La partea superioara a curburii toracice se poate
utiliza pt masuratori T4
T4.
Intre tangenta la platoul superior al corpului
vertebral T4 si tangenta la platoul inferior al vertebrei
intermediare,, se masoara valoarea unghiulara a cifozei
intermediare
toracale.
 Cifoza Scheuermann
•cifoză juvenilă,
•incidență de 0,4 – 8%, cu leziuni vertebrale tipice
Etiopatogenia: este inca disputata
-Necroza aseptica a listelului marginal
vertebral
-Prezenta herniilor intraspongioase
vertebrale
-Factori mecanici
-Contractura musculara
-Persistenta santului vascular vertebral
anterior
-Factori endocrini +/_ nutritionali
-Defecte genetice
 Simptomatologie clinica
• Initial este discreta
• Debutul bolii apare in jurul varstei de 10 ani
• Cuneiformizarea vertebrelor nu este evidenta
radiologic inaintea acestei varste, deoarece nu
a aparut listelul marginal, corpurile vertebrale
avand mai degraba un profil curbiliniu decat
rectangular.
• Prezenta cifozei care nu poate fi redresata
spontan (voluntar) poate fi unicul semn.
• Durerea este rară în stadiile de debut,
devenind frecventă în perioada decrestere
rapida pubertara
 Examenul imagistic
• Impresiunile discale sunt amprente anormale,
adânci, la nivelul fețelor superioare și inferioare ale
corpilor vertebrali ( (hernie intraspongioasă -
noduli Schmorl)
Schmorl
• Încastratea nucleului pulpos în corpul vertebral
adiacent - pensare discala
• întârziere în osificarea listelului marginal în
porțiunea sa ventrală.
• Corpul vertebral va apărea deformat în partea sa
anterioară
• Dacă tulburările de osificare sunt mai profunde,
partea anterioară a corpului vertebral se
deformează cuneiform
cuneiform. Frecvent, această
cuneiformizare interesează mai mulți corpi
vertebrali adiacenți, determinând forma rotunjită
a cifozei toracale din maladia Scheuermann.
• Localizarea leziunilor este predominant toracală,
dar se pot întâlni și la nivel toracolombar și lombar.
 Examenul imagistic
• Criteriile de diagnostic ale cifozei Scheuermann
(Bradford):
1. Neregularitati ale placilor vertebrale sup si inf
2. Ingustarea spatiului discal
3. Cuneiformizarea cu peste 5˚ a uneia sau mai multor vertebre
4. O cifoza mai mare de 40˚

- cel putin 3 vertebre adiacente trebuie sa aiba o cuneiformizare de

peste 5˚
- cifoza trebuie sa depaseasca 45˚

CT poate evidentia mai precoce hernieri ale discului in corpul vertebral.

 Tratament
-Kinetoterapia
-Tratament ortopedic:
-Orteza tip Picault
- ham de memorie
-corsetul Milwaukee- localizarile toracale si toracolombare
-aparat gipsat corector tip Stagnara
-Tratament chirurgical
-5% din pacientii tratati ortopedic, necesita tratament
chirurgical, din cauza agravarii rapide a curburii, in pofida
masurilor terapeutice
-Pentru cei netratati, chirurgia este indicata adolescentilor
cu curburi ce depasesc 65˚
-Corectia cifozei pe cale posterioara – rezectia completa a
apofizelor articulare din aria cifotica
cifotica,, urmata de aplicarea
instrumentatiei posterioare in compresiune
compresiune..
 Tratament

V.A,♂,23a, cifoza 83° rigida – timpul II: osteotomie PONTE

T6-T7-T8, artrodezaT2-T12, postop37°, recul 5ani p.o.41°
 LUXATIA CONGENITALA A SOLDULUI
 Displazia luxanta de sold (DDS):
(DDS): o dezvoltare anormala
ducand la defecte ale capsulei, extremitatii proximale a
femurului si cotilului, intalnita pana la varsta de 7-8 luni.
 Luxatia congenitala de sold:
sold este o consecinta a displaziei si
poate apare mai curand sau mai tarziu dupa nastere, datorita
unui cotil displazic si a mentinerii coapselor in adductie.
 Luxatia teratologica
teratologica: se constituie in perioada embrionara, de
organogeneza.
Incidenta:
Incidenta:
-aproximativ 1‰
-sexul feminin este mai des afectat (rata este de 4:1 - 6:1);
-localizarea bilaterala reprezinta 70-80% din numarul total de cazuri;
-este mai frecventa la primul nou-nascut si la cei nascuti in prezentatie
pelvina;
-transmiterea ereditara se intalneste la 10% din cazuri.
 Anatomopatologic
La nastere:
- cavitatea cotiloida putin profunda prin urmare mai plata si ingusta;
- limbusul este impins si deformat;
- ligamentul profund este hipertrofic;
- capsula articulara prezinta laxitate accentuata;
-capul femural usor turtit.
La copil:
- capul femural se deplaseaza progresiv antero-superior sau posterior,
se turteste;
- cotil alungit;
- spranceana slab dezvoltata;
- limbusul este hipertrofic si rasturnat, impiedicand reducerea
luxatiei;
- capsula alungita;
- muschii adductori si psoas se scurteaza.
 Diagnosticul clinic < 3 luni
Manevra Ortolani Testul Barlow
 Diagnostic clinic 3 luni
luni-- 1 an
• Limitarea abductiei la 50-60 grade;
• Pliuri cutanate asimetrice
• Devierea fantei vulvare: fanta
vulvara este orientata oblic catre
soldul luxat;
• Semnul riglei
• micsorarea distantei dintre creasta
iliaca si marele trohanter de partea
bolnava comparativ cu cea
sanatoasa;
• micsorarea distantei dintre marele
trohanter si spina iliaca antero-
superioara;
• Inegalitatea de inaltime a pliurilor
fesiere
 Diagnostic clinic >1 an
Mersul:
- este inceput cu intarziere si
este schiopatat;
- cand luxatia este bilaterala
mersul este leganat, fiind
descris asemanator mersului
de rata.
Semnul lui Trendelenburg:
- la sprijin numai pe membrul
inferior de partea luxatiei
bazinul se inclina catre
partea sanatoasa iar
trunchiul, compensator, se
inclina catre partea bolnava.
 Diagnostic paraclinic
Ecografia soldului
soldului:
- gold standard in primele luni de viata;
- imediat dupa nastere;
- metoda non-invaziva si non-iradianta;
Rx bazin
- se realizeaza dupa varsta de 3-4 luni
dupa aparitia nucleului de osificare
cefalic al femurului (la 4 luni prezent la
66% din copii)
-in cazul soldului luxat nucleul apare cu
intarziere si este hipoplazic.
 Diagnostic paraclinic
Unghiul Hilgenreiner - Unghiul de
Cadranele Ombredanne-
Ombredanne-
nucleu cefalic in cadranul oblicitate acetabulară– orizontala
supero--extern
supero care trece prin punctul de
schimbare a direcției cotilului către
linia mediană și axul care unește
acest punct cu marginea laterală
acetabulară
 Tratament
Tratamentul displaziei luxante de şold:
- se face in functie de varsta copilului(<6 luni, 6luni-3 ani, >3 ani);
- trebuie inceput imediat dupa
dupa diagnosticare;

Luxa
uxattia perinatala
perinatala - reducere usoara
cu manevra Ortolani
-imobilizare
imobilizare in aparat de
abductie (atele Sophen von Rosen,
perna Frika, hamuri Pavlik, aparat
gipsat Lorentz
 Tratament
La varsta de 6 luni – 3 ani
- tractiune continua -elongare treptata a vaselor circumflexe care
hranesc capul femural evitand necroza ischemica
ischemica
postreducttional
postreduc ionalaa;
- dupa 10-12 zile se realizeaza reducerea luxati
luxatiei
ei in conditii de
anestezie generala
- Imobilizare in abductie cu controale periodice clinic si radiologic
la intervale de 2 luni;
Tratamentul luxat
luxatiei la copilul peste 3 ani
- reducere sanger
ngeraand
ndaa;
- osteotomii de directie si de sprijin:
1. In viciu de orientare a colului femural – oteotomii de
derotare;
2. Osteotomii de bazin:
- tip Salter la 1-4 ani;
- tip Chiari peste 4 ani;
- acetabuloplastie Pemberton peste 4 ani
- postoperator sunt necesare imobilizari gipsate.
Tratament
 Displazia congenitala la adult
COXARTROZELE SECUNDARE
- evolutia displaziei netratate sau insuficient tratate,
- pot fi unilaterale si apar mai devreme de 40 ani

malformatii osoase congenitale

- displazia luxanta a copilului
cu subluxatie, anteversiune exagerata,
coxa valga
valga, epifizita postreductioanala
- frecvent la femei
- in tara noastra reprezinta aprox 51% din
cazuri
- pentru diagnosticul acestor forme este
necesara coxometria soldului
 Displazia congenitala la adult

Coxometria radiologica

- Unghiul de inclinatie al colului fata de

diafiza normal 125-130 grade (CCD)
- Unghiul de acoperire (VCE Wiberg) sub 20
grade
-Unghiul de oblicitate al cotilului (THE,
Hilgenreiner) NORMAL 10-12 grade.
-Arcul cervico-obturator (Menard-Shanton)
-Unghiul de acoperire a capului pe
radiografia de profil normal mai mare de 25
grade
 Clasificarea Hartofilakidis
• displazia-
displazia capul femural subluxat dar încă conţinut în
acetabulul adevărat (paleocotil)
• subluxatia
subluxatia- capul femural se articulează cu un acetabul fals
(neocotil), deasupra paleocotilului
• luxatia
luxatia- capul femural a migrat superoposterior şi nu mai
există nici un contact între cotilul adevărat şi cel fals.
 DIFORMITATILE GENUNCHIULUI
Genu varum Genu valgum
 Examenul imagistic
ORTOPANGONOGRAMA – TELERADIOGRAFIA MEMBRULUI
INFERIOR

1.Axul mecanic al membrului

inferior: axul care unește centrul
capului femural cu centrul gleznei
(astragalului/mortezei tibiale)
Genunchi normoaxat – axul
mecanic trece prin centrul
genunchiului
Genu varum – axul mecanic
trece intern de centrul
genunchiului
Genu valgum – axul mecanic
trece extern de centrul
genunchiului
 Examenul imagistic
2. Axul mecanic al femurului: - axul care
unește centrul capului femural cu centrul
„noch-ului” femural
3. Axul anatomic al femurului: - unește
centrul notch-ului cu jumătatea distanței
dintre corticala internă și cea externă
4. Axul mecanic al tibiei: unește centrul
spinelor tibiale cu centrul astragalului
5. Unghiul diformității – HKA (hip–knee–ankle): - unghiul intern dintre
axul mecanic al femurului și axul mecanic al tibiei
Genunchi normoaxat: HKA – 1780- 1800
Genu varum: HKA < 1780
Genu valgum: HKA > 1800
6. Unghiul intramedular sau de valgus fiziologic al femurului: unghiul
dintre axul mecanic si axul anatomic al femurului
 Tratament
Osteotomia tibiala
tibiala:: - genu varum osos de origine
tibială
 Tratament
Osteotomia femurala: - genu valgum osos de
origine femurală
 Tratament
Artroplastie totala (artroza
artroza))
 PICIORUL STRAMB CONGENITAL
VARUS ECHIN
- cea mai frecventa diformitate congenitala a
piciorului;
-pozitie permanenta in varus si echin + adductia
antepiciorului;;
antepiciorului
- incidenta 1%, sex masculin:sex feminin 2:1.
-este frecvent bilaterala (85%).

- Adductia piciorului pe gamba → se masoara

unghiul format de axul gambei si axul piciorului
(normal cele 2 axe sunt in continuare, in piciorul
stramb congenital fac un unghi deschis inauntru).

- Adductia antepiciorului fata de postpicior se

evidentiaza pe planta prin unghiul pe care il fac
axele celor doua portiuni ale piciorului (normal
sunt in continuare).
 PICIORUL STRAMB CONGENITAL
VARUS ECHIN
- Gradul supinatiei → se masoara unghiul
format de planul plantei cu planul
orizontal.

- Echinul → din profil dupa ce s-a redus

adductia se masoara unghiul format de axa
gambei cu cea a piciorului.

- In mers piciorul se sprijina pe marginea

sa externa si apoi chiar pe fata dorsala.

Planta prezinta un cavus si este orientate

in sus si posterior.
 PICIORUL STRAMB CONGENITAL
VARUS ECHIN
Tratament:
-Kinetoterapie – masaj – manipulari zilnice

-Ortopedic – redresari succesive cu aparate gipsate

-Chirurgical – procedee adresate partilor moi/ procedee adresate
osului/ procedee combinate
 PICIORUL TALUS CONGENITAL
-Picior in flexie dorsala, in cazuri severe
vine in contact cu gamba
- planta priveste in afara
-Tendon Ahile slab reliefat
--pliuri cutanate supracalcaneene lipsesc
Tratament:
-Kinetoterapie – masaj – manipulari
zilnice
-Ortopedic – redresari succesive cu
aparate gipsate
-Chirurgical – procedee adresate
partilor moi/ procedee adresate
osului/ procedee combinate
 PICIORUL PLAT
Diformitate ce se caracterizeaza prin
prabusirea boltii longitudinale si
transversale a piciorului.

Pronatia calcaneului - privit din spate

calcaneul este deviat in valgus si axa
mediana a gambei face cu cea a
calcaneului un unghi obtuz, deschis
in afara

- insuficiența lungului peronier lateral

- astragalului se înclină înăuntru și în
jos, ducând la prăbușirea bolții interne
 PICIORUL PLAT

- Abductia antepiciorului-din fata se

constata ca antepiciorul este deviat in
afara si metatarsienele sunt rasfirate

- Prabusirea boltii - arcul intern al

boltii vine in contact cu solul, iar
pe fata interna a piciorului se
observa doua proieminente: una
superioara produsa de maleola
tibiala si alta inferioara produsa
de capul astragalului
 PICIORUL PLAT
Plantograma

Arata ca axa zonei de sprijin calcanean, care

normal trece prin degetul II, tinde sa atinga
halucele sau chiar sa treaca inauntrul lui.

Clasificare:
Clasificare

Grad I – picior plat asimtomatic

Grad II – picior plat reductibil
Grad III – picior plat contractat (reductibil
sub anestezie)
Grad IV – picior plat fixat
 PICIORUL PLAT
Imagistica
Rx glezna și picior (f) în sprijin cu marker
metalic – evidențiază valgizarea
retropiciorului
Rx glezna și picior (p) în sprijin :
• -orizontalizarea calcaneului prin scăderea
unghiului format între tangenta la marginea
inferioară a osului și orizontală (n=20-300)
• -unghiul talo-calcanean, format între axa
talusului și tangenta la fața inferioară a
calcaneului crește (normal 35o-40o)
• -unghiul Dijan-Annonier obiectivează
ștergerea arcului intern. Unește punctul
inferior și posterior al calcaneului cu punctul
inferior al articulatiei talo-naviculare și cu
polul inferior al sesamoidului intern (n=120-
1250)
 PICIORUL PLAT
Tratament
1. Tratamentul profilactic:
- copilului mic se recomadata să umble cât mai mult cu picioarele
goale(stimuleaza musculatura piciorului)
- Incaltaminte fiziologica
2. Kinetoterapie de tonifiere musculara

3. Sustinatorul plantar (mentine bolta plantara,

reducand durerile, impiedicand accentuarea
diformitatii )
4. Tratamentul chirurgical: picior plat cu valgus accentuat la
persoanele de peste 10 ani la care tratametul conservator a fost
ineficient
- in cazurile de picior fixat.
- piciorului plat dureros
 PICIORUL SCOBIT (PES CAVUS)
- Se caracterizeaza printr-o deformatie fixa in
echin a antepiciorului si a postpiciorului.

- Pe fata dorsala prezinta gibozitate formata

din capul astragalului si scafoid, sau din
baza metatarsianului si cuneiforme

- Datorita degetelor retractate in

grifa sprijinul se face prin capetele
metatarsienelor cu aparitia clavusului

- Dezechilibrul neurologic determină

dezechilibru între gambierul anterior slab și
lungul peronier puternic
-verticalizarea primului metatarsian determină o pronație ireductibilă a
antepiciorului
-calcaneul este obligat să devieze în varus
 PICIORUL SCOBIT (PES CAVUS)

Etiologie: 90% cauze neurologice, 10% idiopatic

(neurologic normal)
• Clasificare etiologică în funcție de sediul leziunii:
• - atingeri musculare în cursul diverselor rmiopatii
(ex. miopatia Duchenne)
• - atingerea neuronului periferic (ex. poliomielita)
• - atingerea maduvei lombo-sacrate (spina bifida)
• - degenerescență spino-cerebeloasă (boala
Charchot-Marie sau boala Friedrich)
 PICIORUL SCOBIT (PES CAVUS)
Plantograma Radiologic:
- Profil - unghiul Hibbs <1380, ajungând
în formele grave până la 800, adducție a
metatarsianului I, și varizarea calcaneului
 PICIORUL SCOBIT (PES CAVUS)

Tratament
• Kinetoterapie de tonifiere musculara
• Sustinatorul plantar
• Tratamentul chirurgical:
- Aponevrotomia plantară
- transplantarea tendonilor extensorilor pe
metatarsienele corespunzătoare
- Tarsectomiile dorsale cuneiforme + timp chirurgical
de parți moi, osteotomii calcaneene, sau procedee
combinate.
- tripla artrodeza.
 METATARSUS VARUS CONGENITAL
- adductia sisupinatia (inversiunea)
antepiciorului, postpiciorul fiind in pozitie
neutra sau in usor valgus.
- incidenta 1 ‰, apare mai frecvent la sexul
masculin (57%).
- frecvent este bilateral
ETIOLOGIE
- ipoteza pozitiei vicioase intrauterine;
- factorul neuromuscular-dezechilibru intre
adductorii si abductorii antepiciorului
(contractia adductorilor piciorului agraveaza
deformatia, contractia abductorilor nu o
poate corija);
- anomalii ale insertiilor musculare
- factorul genetic.
 METATARSUS VARUS CONGENITAL

Deviata mediala a antepiciorului de la

nivelul articulatiei tarso-metatarsiene;
postpiciorul este in usor valgus sau in
pozitie neutra.
Primul spatiu interdigital este largit;
marginea interna a piciorului este concava,
cea externa este convexa cu proeminenta
apofizei stiloide a MT V.
Cand copilul incepe sa mearga deformatia
se accentueaza in incarcare, axul lung al
postpiciorului poate trece prin degetul V in
deformatiile severe.
 Hallux valgus
• Deformatia principala este la nivelul
articulatiei metatarso-falangiene I
• Haluce in abductie fata de primul
metatarsian
• Usoara pronatie a halucelui
• Cand coexista cu antepicior rotund,
gasim o retractie dorsala a degetelor
• Frecvent clavus plantar
• Mersul este dureros

Incidenta: 20-25% mai frecventă la femei

 Hallux valgus
Radiologic:
• Unghiul intermetatarsian peste 100
• unghiul dintre metatarsianul I si
falanga I peste 20
• Suprafata articulara a
metatarsianului I este in valgus
• Capul metatarsianului dezvolta un
sant si o exostoza
• Ușoară pronație a halucelui
• Apar modificarile degenerative
• Sesamoidele sunt deplasate in afara
• Alte modificări ce pot însoți hallux
valgus: Deget V varus, Degete II, III
în ciocan, Picior plat, Antepicior
rotund
 Hallux valgus
Clasificare:
Antepicior Deviatia halucelui Unghiul
intermetatarsian
normal Mai mica de 15 Mai mic de 9 grade
grade
Hallux valgus grad 1 15-20 grade 9-11 grade

Hallux valgus grad 2 20-40 grade 11-18 grade

Hallux valgus grad 3 Mai mare de 40 Mai mare de 18

grade grade
 Hallux valgus
Tratament
1. Profilactic (evitarea incaltamintei cu tocul inalt, varf ascutit si rigid)
2.Conservator (folosirea de dispozitive care sa reduca deformatia
(sustinator plantar)
3.Chirurgical – procedee pe partile moi
- procedee pe os: osteotomii (metatarsiene/falangiene)
artrodeza metatarso-falangiana I
VA MULTUMESC