Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANTIBIOTERAPIE PRACTICĂ
1
CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR
Betalactamine
PENICILINE NATURALE – grup G şi V
DCI CRA DOZA
PENICILINA G IM, IV (la 6 ore) Adulţi Copii
1 – 50 MU/zi 50 – 150.000 U/kg/zi
maxim – 20 MU/zi
PENICILINA V PO (la 6 – 8 ore) 2 – 4 MU/zi 100 – 200.000 U/kg/zi
2
PENICILINE GRUP M
SAAB FARMACOCINETICA
Stafilococ - cloxacilina şi dicloxacilina
NB.stafilococ rezistent la au o absorbţie digestivă
betalactamine mai bună decât oxacilina
60% din tulpinile de streptococ - nu penetrează bariera H-E
sunt rezistente la oxacilină REACŢII ADVERSE
- alergii, reacţii încrucişate cu
celelalte
betalactamine
3
PENICILINE DE GRUP A - AMINOPENICILINE
DCI CRA DOZA
ADULŢI COPII
AMPICILINA IM, IV – la 6 – 8 ore 2 – 12 g/zi 5 – 250 mg/zi
AMPICILINA + SULBACTAM IM, IV - la 8 ore 3 g/zi
(UNASYN) PO - la 12 ore 750 – 1500 mg/zi
DERIVAŢI DE AMPICILINĂ
METAMPICILINA
PIVAMPICILINA
BACAMPICILINA
ANALOGI AI AMPICILINA
AMOXICILINA PO, IM, IV - la 6 – 8 ore 2g – 8 g/zi 50 – 200 mg/kg/zi
AMOXICILINA + PO, IV – la 8 ore 1 – 6 g/zi 50 – 200 mg/kg/zi
ACID CLAVULANIC
(AUGMENTIN)
SAAB FARMACOCINETICA
E coli, Shigella, Salmonella (rezistenţă 20 – 40%) - absorbţie digestivă relativ bună
Streptococ, pneumococ, enterococ - difuziune biliară - +++
Meingococ, Gonococ, Listeria - difuziune meningeeană - +
Ampi + sulbactam / ac clavulanic EFECTE SECUNDARE
BGN producători de betalactamaze - alergii, erupţii (+++ MNI)
Inactive pe stafilococ - dismicrobism
4
CARBOXI, UREIDO ŞI AMIDINOPENICILINE
DCI CRA DOZA
Adulţi Copii
1.CARBENICILINA IV, IM– la 8 ore 200 – 400 mg/kg/zi 200 mg/kg/zi
2.TTICARCILINA + IV – la 8 ore 150 mg/kg/zi 75 mg/kg/zi
ACID CLAVULANIC
3.AZLOCILINA Idem 150 – 250 mg/kg/zi 200 mg/kg/zi
4.MEZLOCILINA Idem Idem Idem
5.PIPERACILIN + Idem Idem Idem
TAZOBACTAM
6.FURAZLOCILINA Idem Idem Idem
7.PIVMECILINAM Po la 12 ore 600 – 800 mg/zi 10 – 15 mg/zi
(3 – 4 cp/zi)
SAAB FARMACOCINETICA
1. - P aeruginosa, Proteus (A – rezistent) - nu penetrează LCR
2 - Spectru A + Klebsiella, Proteus, P aeruginosa
3 - Spectru Mez + Bacteroides + Pseudomonas EFECTE ADVERSE
7. – Infecţii urinare cu BGN (asocierea cu inhibitori de betalactamaze) - cf. Peniciline A
stafilococ + BGN
5
PENEME - CARBAPENEME
DCI CRA DOZA
ADULŢI COPII
IMIPENEM – CILASTATIN IV – la 6 – 8 ore 1,5 – 3 g/zi
MEROPENEM
ERTAPENEM
SAAB EFECTE ADVERSE
Coci Gram + (excepţie Staf Oxa – R) - cf. peniciline
BGN (Pseudomonas, Acinetobacter)
Anaerobi Gram + şi Gram –
Infecţii nosocomiale (TI) – 30% rezist
MEROPENEM - MENINGITE
MONOBACTAMI
DCI CRA DOZA
ADULŢI COPII
SAAB
AZTREONAM IM, IV – la 6 – 8 ore Kg/zi1 – 8 g/zi 60 – 90 mg/
EFECTE ADVERSE
- BGN – aerob - cf. alte peniciline
- Enterobacter, P aeruginosa, H influenzae
- Gonococ
6
CLASIFICAREA CEFALOSPORINELOR
7
CEFALOSPORINE gen I - a
DCI CRA DOZA
ADULT COPII
CEFALOTINA IM, IV – la 6 – 8 ore 2 – 8 g/zi 50 – 150 mg/kg/zi
CEFALORIDINA Idem 1 – 2 g/zi (max 4 g) 20 – 50 mg/kg/zi
CEFALEXINA PO – la 6 – 8 ore 1 – 4 g/zi 50 – 100 mg/kg/zi
CEFAZOLINA IM, IV – la 8 – 12 ore 2 – 6 g/zi Idem
CEFRADINA PO – la 6 – 8 ore 2 g/zi Idem
CEFADROXIL PO – la 6 – 8 ore 2 – 4 g/zi Idem
CEFACLOR PO – la 8 ore 750 mg/kg/zi 20 – 40 mg/kg/zi
CEFATRIZINA PO – la 12 ore 1 g/zi 15 – 25 mg/kg/zi
SAAB FARMACOCINETICĂ
Stafilococ - difuzie meningeeană slabă
Streptococ, pneumococ - eliminare renală
Meningococ EFECTE ADEVERSE
Gonococ - toxicitate renală (cefaloridina)
- alergie încrucişată cu penicilinele
10%
8
CEFALOSPORINE gen II – a şi CEFAMICINE
DCI CRA DOZA
ADULT COPII
9
CEFALOSPORINE gen III – a
DCI CRA DOZA
ADULT COPII
CEFOTAXIMA (Claforan) IM, IV – la 6 – 8 ore 2 – 6 g/zi 50 – 100 mg/kg/zi
LATAMOXE (Moxolactam) Idem Idem Idem
CEFOPERAZONA (Cefobis) Idem Idem Idem
CEFTRIAXONA (Rocephine) IM, IV – la 24 ore Idem Idem
SNC – la 8 ore
CEFTAZIDIMA (Fortum) IM, IV – la 6 – 8 ore Idem Idem
CEFSOLUDINA (Piocefal) Idem Idem Idem
SAAB FARMACOCINETICA
BGN – betalactamazo + - difuziune meningeeană scăzută
Iden + anaerobi > latamofex
Idem + Pseudomonas + Acinetobacter >Ceftazidima
Pseudomonas – Cefsoludina
Ceftobiprol – o nouă cefalosporină recomandată pentru tratamentul infecţiilor grave cauzate de patogeni
gram pozitiv (inclusiv MRSA) şi gram negativ
Profilul microbiologic – este o cefalosporină distinctă, care acţionează ca un inhibitor potent al receptorilor
PBPs (PBP2’) şi PBP2x pentru S pneumoniae rezistent la penicilina.
Doze – infecţii cu gram pozitiv 500 mg x 2/zi (la 12 h) iv perfuzie de 1h; infecţii cu gram negativ – 500 mg
10
x 3/zi (la8 h) iv (perfuzie cu durata de 2h)
Schema “in vitro” de acţiune antibacteriană a
cefalosporinelor
ACTIVITATEA ANTIBACTERIANĂ
GENERAŢIA GRAM POZITIV GRAM NEGATIV
GENERAŢIA I – a ++++ +
GENERAŢIA II – a +++ ++
GENERAŢIA III – a + +++
GENERAŢIA IV – a ++ ++++
GENERATIE ? ++++ ++++
Ceftobiprol
11
Prevalenţa S aureus Oxa-R izolat din
hemoculturi (Lancet 2005)
12
AMINOGLICOZIDE
DCI CRA DOZA
ADULT COPII
NEOMICINA PO la 6 – 8 ore 1 – 2 g/zi 30 – 50 mg/kg/zi
STREPTOMICINA IM – la 24 de ore 1 – 1,5 g/zi 30 – 50 mg/kg/zi
KANAMICINA IM, IV, evtl local la 12 . 24 ore 1g la 24 ore 10 – 20 mg/kg/zi
AMIKACINA IM, IV la 12 – 24 de ore 15 mg/kg/zi 15 mg/kg/zi
GENTAMICINA IM, IV evtl local la 12 –24 ore 3 mg/kg/zi 3 – 5 mg/kg/zi
TOBRAMICINA IM, IV, evtl local la 12 – 24 ore 3 mg/kg/zi 3 – 5 mg/kg/zi
NETILMICINA IM, IV la 12 – 24 de ore 4 – 6 mg/kg/zi 6 –7,5 mg/kg/zi
ISEPAMICINA IM, IV la 12 – 24 de ore 15 mg/kg/zi
SPECTINOMICINA IM la 24 ore 4 g doză unică în tratamentul gonoreei
SAAB FARMACOCINETICĂ
Stafilococ betalactamazo + - nu penetrează în LCR
Enterobacterii EFECTE ADVERSE
Pseudomonas – Tobra, Amika - oto şi nefrotoxicitate
BK – Strepto, Kana - în IRA doza se ajustează în
funcţie de clearence-ul Creatininei
13
MACROLIDE
14 lanţuri 16 lanţuri
II A II B II C
(15 lanţuri) Ketolide
Grupa I Grupa II
Ribosom – bacteriostatice Membrana – bactericide
Clortetraciclina Chelocardina
Oxitetraciclina Anhidrotetraciclina
Tetraciclina Anhidroclortetraciclina
Methaciclina
Doxiciclina
Minociclina
Glicilciclina
16
TETRACICLINE DE GENERAŢIA I
DCI CRA DOZA
ADULT COPII
TETRACICLINA PO la 6 – 12 ore 20 – 30 mg/kg/zi
OXITETRACICLINA
TERRAMICINA PO la 6 – 12 ore 25 – 50 mg/kg/zi
TERRAMICINA SOLURETARD IM la 24 ore 250 – 500 mg/kg/zi
TETRACICLINE DE GENERATIA II
TIP DE ACTIVITATE
CMI (mg/ml)
BACTERIOSTATIC BACTERICID
TEATRACICLINA 0,25 +
CLORTETRACICLINA 1,0 +
MINOCILCINA 0,25 +
DOXICICLINA 1,0 +
ANHIDROTETRACICLINA 2,0 +
ANHIDROCLORTETRACICLINA 8,0 +
CHELOCARDINA 0,25 +
GLICILCICLINA +
18
RIFAMPICINE
SAAB
- Stafilococ, pneumococ,
- Meningococ, gonococ, listeria
- Enterobacterii, bacil Koch, Brucella, Legionella, Lepra
19
ANTIBIOTICELE POLIPEPTIDE
DCI CRA DOZA
Adulti Copii
POLIMIXINA E – Colistin PO – numai în infecţii 150.000 – 200.000 u/kg/zi
(Colimicina) digestive
Parenteral 50.000 – 100.000 U/Kg/zi
LIPOPEPTIDE
- Daptomicina
LIPOGLICOPEPTIDE ÎN INFECŢII CU MRSA
- Telavancin
- Dalbavancin
SAAB FARMACOCINETICĂ
Proteus, E coli, Shigella - nu penetrează bariera H - E
Salmonella, Pseudomonas EFECTE ADVERSE
- nefrotoxicitatate
20
CLASIFICAREA CHINOLONELOR
CHINOLONE VECHI CHINOLONE NOI – FLOUOROCHINOLONE
21
CHINOLONE SISTEMICE
DCI CRA DOZA
ADULŢI COPII
PEFLOXACINA – Peflacine PO, IV la 12 ore 800 mg/zi
OFLOXACINA – Oflocet PO, IV la 12 ore 400 mg/zi
CIPROFLOXACINA – Ciflox PO, IV la 12 ore 1 – 1,5 g/zi PO
400 mg/zi IV
ROSOXACINA – Eracine PO doză unică 30 mg în gonococie
SAAB
“Urinare” – Enterobacterii (infecţii urinare neparenchipamatoase – excepţie norfloxacina)
“Sistemice” – Enterobacterii, Piocianic, Stafilococic, Gonococ, Chlamidia, Mycoplasme,
Ricketsia, Legionella, Brucella
Infecţii respiratorii – MOXIFLOXACINA – Avelox
22
CHINOLONE “URINARE”
DCI CRA DOZA
ADULŢI COPII
ACID NALIDIXIC - Negram PO la 12 ore 30 mg/kg/zi 30 mg/kg/zi
IV – la 24 ore
ACID OXOLINIC - Urotrate PO la 12 de ore 25 mg/kg/zi
ACID PIPEMIDINIC - Pipram PO la 24 de ore 800 mg/kg/zi
FLUMEQUIN – Apurone PO la 8 ore 1200 mg/kg/zi
NORFLOXACIN – Noroxine PO la 12 ore 800 mg/zi
23
GLICOPEPTIDE
DCI CRA DOZA
SAAB
- Stafilococ penicilinazo pozitiv sau negativ
- Streptococ, pneumococ, enterococ
- Listeria
- Clostridii şi Corynebacterii pentru glicpeptide
FARMACOCINETICĂ
VANCOMICINA – penetrează bine bariera hematoencefalică
EFECTE ADVERSE
- “red men syndrome”
24
OXAZOLIDINONE
DCI CRA DOZA
ADULŢI COPII
LINEZOLID IV 750 – 1200 mg/zi
SAAB
Coci gram pozitiv
Pneumococ rezistent la Penicilină
Streptococ rezistent la macrolide
Rezervat pentru infecţii severe cu Gram +
STREPTOGRAMINE
QUINUPRISTIN – DALFOPRISTIN – (Sinercid)
SAAB
Stafilococ rezistent la betalactamine
Pneumococ rezistent la penicilină
Enterococ rezistent la vancomicină
Coci anaerobi
25
IMIDAZOLI
SAAB
bacterii strict anaerobe nesporulate
Sunt active şi faţă de amibe, lamblia, trichomonas
Formele injectabile IV sunt rezervate pentru infecţiile cu anaerobi
NB Tendinţă de utilzare excesivă
26
SULFAMIDE ŞI ASOCIERI
DCI CRA ADULŢI DOZA COPII
SULFADIAZINA – Adrizine PO – la 46 de ore 100 mg/kg/zi 100 – 200 mg/kg/zi
SULFAMETHIZOL – Rafol PO – la 8 ore 600 mg/zi
SULFAZALAZINA – PO – la 4 – 8 ore 4 – 6 g/zi
Salazopirina
TRIMETOPRIM – PO, IM, IV – la 12 ore 2 – 4 cp/zi 6 – 8 mg/kg/zi
SULFAMETOXAZOL TMP
Cotrimoxazol, Bactrim,
Biseptol
TRIMETOPRIM – PO – la 12 ore 3 cp în prima zi 4 mg/kg/zi - TMP
SULFAMEXAL apoi 2 cp/zi
27
ALTE SUBSTANŢE ANTIBACTERIENE DE SINTEZĂ
DCI CRA DOZA
ADULŢI COPII
TRIMETHOPRIME – Wellcoprim PO – la 12 – 24 ore 300 – 400 mg/zi
Nitrofurani
HIDROXIMETILNITROFURAN PO la 24 de ore 150 mg/zi
FURANTOIN – Urfadyn PO – la 8 ore 160 mg/zi
NIFUROXAZID – Ercefuryl PO – la 8 ore 800 mg/zi 200 – 600 mg/zi
NIRFUZIDE – Ricridene PO – LA 8 ore 450 mg/zi 10 mg/kg/zi
Derivaţi de oxichinoleine
NITROXOLIN – Nibiol PO – la 12 ore 6 – 8 g/zi
METHENAMINE – Endelamine PO – la 24 ore 4 cp/zi
SAAB
infecţii urinare necomplicate şi neparenchimatoase cu enterobacterii
Infecţii digestive (BDA) pentru Nitrofurani
28
UTILIZAREA ANTIBIOTICELOR LA GRAVIDE
29
ANTIBIOTICE FĂRĂ PERICOL LA FEMEIA GRAVIDĂ
Penicilinele
Cefalosporinele
Macrolidele – propriu zise
Sinergistine
Lincosamide
Polipeptide orale
Oxichinoleine
Nitrofurani – în trim I şi II
Isoniazida – a se utiliza cu prudenţă
Etambutol – a se utiliza cu prudenţă
Fosfomicina – a se utiliza cu prudenţă
30
ANTIBIOTICE UTILIZABILE CU PRECAUŢIE
Aminoside
Atingere cohleovestibulară
Oto şi nefrotoxicitate maternal
Rifampicina – în trim II şi III
Hepatotoxicitate maternă
Hemoragie postnatală precoce la nou născut şi la mamă prin
hipovitaminoza K
Imidazolul – în trim II şi III
Efect teratogen şi cancerigen (?)
Sulfamide – în trim II şi III
Efect citostatic în perioada embrionară
Alergie maternală
Fenicolii – Cloramfenicol – în trim I şi II
Toxicitate hematologică
Glicopeptide
Oto şi nefrotoxicitate la mamă
La făt - efecte adverse nedorite
31
ANTIBIOTICE STRICT CONTRAINDICATE
CHINOLONE
Acidoză metabolică
Hipertensiune intracraniană
Icter nuclear
Atingere cartilaginoasă şi osoasă - fluorochinolone
TRIMETHOPRIM
Risc teratogen
Risc matern de anemie megaloblastică
32
ANTIBIOTICE – REGULI DE UTILIZARE
Decizia utilizării antibioticului
Diagnostic corect de boală infecţioasă bacteriană BACTERIE
Alegerea antibioticului
Criteriu bacteriologic – etiologic
Determinarea bacteriei în cauză
Prelevări de produse patologice înaintea SENSIBILITATE
administrării antibioticului PROBABILĂ
• evaluarea informaţiilor clinice pentru
diagnosticul etiologic şi sensibilitatea germenului
• Iniţierea unei antibioterapii de primo-intenţie (empirice)
• Utilizarea unui antibiotic în funcţie de sensibilitatea bacteriei
• Date bacteriologice generale asupra agentului în cauză
• Datele bacteriologice generale asupra ecologiei bacteriologice locale
• Adaptarea antibioterapiei la forma clinică de boală
• Antibioterapia adaptată – în funcţie de sensibilitatea SENSIBILITATE
la antibiotic a germenului în cauză DETERMINATĂ
33
Criteriul farmacologic
Absorbţia – ex. digestivă
Difuziunea – în ţesuturi, umori, intracelular
Biotransformarea
Eliminarea
34
MODALITĂŢI DE APLICARE A ANTIBIOTERAPIEI
Monoterapie sau asociere ?
Monoterapia – regula de bază
Asocierea – scop
Efect sinergic
Lărgirea spectrului – în caz de infecţie nedocumentată sau polimicrobiană
Diminuarea apariţiei rezistenţei (ex. Rifampicina, acid fusidic)
Indicaţiile asocierii sunt în funcţie de:
Germene – Brucella, Pseudomonas, enterobacter, Mycobacterium
Sediul infecţiei şi gravitatea sa: sepsis, endocardita, bronhopneumonii, infecţii pelvine,
pelvine, peritoneale, nosocomiale
Doza, calea şi ritmul de administrare
Durata tratamentului
Adesea empirică unoeri optimă – febră tifoidă, pneumonii cu pneumococ, meningită
meningococică, angină streptococică , endocardită, bruceloză
Supravegherea şi adaptarea tratamentului
Evaluarea după 48 – 72 h
Controlul răspunsului pe baze clinice
Control bacteriologic şi/sau farmacologic
Determinarea CMI, CMB, NEI, raport CMI/AUIC
Evaluare contină a eficacităţii şi toxicităţii
35
REALŢIA PK/PD – (farmacokinetică/farmacodinamie) ÎN
ANTIBIOTERAPIE
VARIAŢIA ÎN TIMP
EFECT
A CONCENTRAŢIEI
FARMACOLOGIC
TISULARE
SAU TOXIC
ŞI ÎN UMORI
CONCNTRAŢIA
DOZA
SERICĂ
ADMINISTRATĂ
ÎN TIMP
PHARMACOKINETICĂ PHARAMACODINAMIE
farmacocinetică farmacodinamie
36
37
Mecanisme de rezistenţă
antimicrobiană
Agent Mecanism de Mecanism de Agenţi patogeni
antimicrobian acţiune rezistenţă
Beta-lactamine Inhibă sinteza Beta lactamaze S aureus, BGN
-Peniciline peretelui bacterian N gonorrhoeae
-Cefalosporine H influenzae
-Carbapeneme Enterococi
-Monobactami Modificarea PBP S aureus OXA-R
S pneumoniae
Scăderea P aeruginosa
permeabilităţii E cloacae
Glicopeptide Inhibă sinteza Alterarea ţintei Enterococi
-Vancomicina peretelui bacterian
-Teicoplanina
38
Agent Mecanism de Mecanism de Agenţi patogeni
antimicrobian acţiune rezistenţă
Rifampicina Inhibă sinteza ARN Alterarea ARN M tuberculosis
polimerazei
Aminoglicozide Inhibă sinteza Modificări ale Enterococi
-Gentamicina proteică bacteriană enzimelor BGN
-Tobramicina Alterarea ţintei M tuberculosis
-Streptomicina ribozomale
-Kanamicina
Scăderea P aeruginosa
-Amikacina
permeabilităţii
Macrolide Inhibă sinteza Alterarea ţintei S pneumoniae
-Eritromicina proteică bacteriană ribozomale
-Claritromicina
-Azitromicina
39
Factori predictivi
pentru plurirezistenţa
la antibiotice în relaţie
cu terapia
40
Proporţia de tulpini de E coli rezistente la fluorochinolone în Europa –
EARSS 2004
Rezistenţa la antibiotice este o problemă importantă si în creştere –
poate duce la:
Dificultate în alegerea tratamentului
Insuccesul terapiei 41
Creşterea frecvenţei tulpinilor de E coli izolate din sange în Anglia si
USA între 1995 – 2002. Incidenţa în creştere a tulpinilor de BGN
producătoare de ESBL (betalactamaze cu spectru extins) -
Pseudomonas, Enterobacter, E coli, Klebsiella spp, Proteus spp – este
variabilă cu zona geografică
America de Nord si Europa de Nord (12 – 16%)
America de Sud şi Europa de Sud (> 50%)
42
Fig 3
44
Clasificarea riscului în funcţie de gradul de
contact al pacientului cu sistemul de îngrijire
medicală, terapia anterioară cu antibiotice şi
caracteristicile pacientului (dupa J Carmelli)
45
Fig 8
Principii
48
Antibiotico-profilaxia
chirurgicală
1/3 – ½ din antibioticele folosite în spital sunt pentru
profilaxia chirurgicala
30 – 90% sunt folosite necorespunzător din punct de
vedere al coordonării (momentului) şi duratei
administrării
49
Definiţie
Utilizarea antibioticelor pentru a preveni infecţia la
locul intervenţiei
Indicaţii
Existenţa unui risc major de infecţie (ex rezecţie de
colon)
Risc de infecţie postoperatorie ( chiar puţin
probabilă) cu consecinţe severe (asociată unui
implant protetic)
50
Limite
Profilaxia cu antibiotice nu poate înlocui
dezechilibre majore (diabet, distrugeri
tisulare, tehnică chirurgicală deficitară)
măsuri de asepsie şi antisepsie
corespunzătoare
51
Relaţia agent infecţios –
alegerea antibioticului
În general antibioticele se administrează împotriva unui(or) agent(i)
infectiosi probabili
Totuşi un regim profilactic sau un tratament precoce efectuat, nu includ
obligatoriu antibiotice active pentru fiecare agent patogen potenţial
Scheme care numai reduc numărul total de germeni pot creşte răspunsul
imun şi preveni infecţia
Numeroase infecţii postchirurgicale sunt cauzate de microbii proprii
pacientului
La pacienţii spitalizaţi agenţii infecţioşi pot fi multirezistenţi
modificarea schemei
De aceea trebuie luat în considerare:
Germenii care produc infecţii într-o unitate
Comportamentul lor faţă de antibioticele uzuale
Presiunea de selecţie a antibioticelor folosite
Evitarea cefalosporinelor III
Atenţie la infecţia cu MRSA
52
Metodologie
Calea, momentul şi durata administrării profilactice
trebuie alese atent pentru a obţine o concentraţie
plasmatică şi tisulară eficientă în timpul şi imediat
după intervenţie (contaminare bacteriana mare)
Calea de administrare
De obicei IV sau IM (mai rar rectal sau po)
Nu se administrează topic (excepţie: preparate
oftalmologice şi arsuri întinse
Momentul administrării
Coordonare cu anestezistul
Diferă în funcţie de afecţiune şi calea de administrare
53
Durata
Perioada critică ce trebuie acoperită este
de 4 ore, ce urmează contaminării şi
colonizării unei plăgi
În general, o singură doză parenterală este
suficientă
PROTOCOL !!!
54
Antibiotico-profilaxia
medicală
Reumatism articular acut
Endocardita infecţioasă
Proteze şi implanturi
Meningita
55
Endocardita infecţioasă
56
57
58