Sindroame prezente in BI

 Asociaza febra si eruptia.

 Eruptiile pot fi:

 I. Eruptii maculo-papuloase
 II. Eruptii veziculo-pustuloase
 III. Eruptii hemoragice

I. Eruptiile maculo-
papuloase  Scarlatina
 Rujeola
 Rubeola
 Mononucleoza infectioasa
 Varicela
1. Scarlatina
 O BI cu debut brusc cu cu stare generala influentata,
febra inalta, frison, cefalee.
 Angina caracteristica:

 culoare rosie intensa “ca flacara”;

 palatul are aspect normal; net delimitat
 amigdalele sunt hipertrofice, congestiv, cu depozit
pultaceu pseudomembranos / flegmonos;
 adenopatie latero-cervicala;
 limba cu depuneri albicioase “de portelan”.
 Scarlatina – Tablou clinic

 Incubaţia: 3-6 zile.

 Prodromul (invazia, perioada preeruptivă): 24-36 de

ore.

 Debutul este brusc cu:

• Febră (T=39-40oC),

• Angina (enantemul - angină în flacără),


Angina eritemato-pultacee
Limba de portelan


In perioada de stare
 -apare
exantemul
eruptia micromaculo-papuloasa, aspra;
 mai intensa la nivelul plicilor de flexiune (axila, zona
inghinala, spatiul popliteu);
 pot apare liniile Pastia= linii cu aspect hemoragic;

 Respecta fata;

 Facies specific
 congestia pometilor si paloarea perioronazala, aspect de “fata
palmuita”;

 Eruptia dispare in 3-4 zile fara tratament, respectiv in

1-2 zile cu tratament;
 Scarlatina

 Perioada de stare

• Adenopatia - regională (cervicală şi submaxilară),

• Febra persistă,

• Erupţia:

 - apare pe gât şi trunchi ( respectă întotdeauna faţa).

 - generalizează în 2-3 zile,

- micro-maculo-papuloasă cu elemente de 2-5 mm,

- nu lasă zone de tegument neafectat,

 Exantemul în scarlatină
 SGrozovici-Pastia
Enantemul
 Apare la nivelul mucoasei bucale
 caracterizat prin:
 angina intens eritematoasa bine delimitata;

 amigdale hipertrofice;

 Ciclul lingual

la nivelul limbii (limba zmeurie),

descuamatia porneste de la varf+marg spre baza
=> limba lacuita (3-4 zile).
 Scarlatina

 Ciclul lingual:

 - ziua 2-3 de boală descuamare de la vârf spre

bază (forma literei V ),

 - ziua 4-5 descuamaţia completă (limbă zmeurie),

 - ziua 6-7 reepitelizare (limbă lăcuită ).

Limba cu descuamare în V


 Limba lacuita
 Limba smeurie
 Scarlatina - Etiologie

 -streptococul β-hemolitic toxigen de grup A.

 Scarlatina - Patogenie

 Transmitere - direct = aerogen (picături Pflugge),

 - indirectă (obiecte contaminate).

 Toxina eritrogenă Dick

 - induce febră prin acţiune centrală,

 - factor determinant al erupţiei şi al

 Scarlatina -

 Convalescenţa

 - scăderea febrei,

 - dispariţia exantemului şi a enantemului,

 - apariţia unei descumaţii furfuracee, în

lambouri.
Descuamare furfuracee


 Descuamare în lambouri
Scarlatina - Complicaţii

 - toxice,
 - septice,
 - mecanisme imunologice.

 În funcţie de localizare
 Scarlatina - Diagnostic pozitiv

 - epidemiologic, clinic, de laborator

Hematologic -leucocitoză cu neutrofilie şi eozinofilie.

Sindromul inflamator :VSH , fibrinogen  , CRP 

Dg bacteriologic - SBA în exudatul faringian.

Dg serologic – anticorpi anti streptolizină O

 Scarlatina -Diagnostic diferenţial

 - rujeolă,

 - rubeolă,

 - infecţii cu adenovirus,

 - virus Coxsackie,

 - virus ECHO.
 Scarlatina - Tratament

 - izolare obligatorie în spital timp de 7 zile,

 Tratamentul etiologic:
 - Penicilină G 1.200.000 UI/zi ,6 zile.
 - Moldamin 600.000-1.200.000 UI/saptamana, în ziua 7,
14 şi 21.
 ! in caz de alergie la Penicilina
 Eritromicină 30-50 mg/kg/zi , 10 zile, pauză 5
Laborator:

 exudat faringian pozitiv pentru streptococul

betahemolitic
 ASLO creste in dinamica de 4 ori; ( N=200 UI)
 Sdr inflamator nespecific
 leucocitoza cu monocitoza,

 VSH marit,

 fibrinogen crescut,

 PCR ( proteina C reactiva) - pozitiv

SCARLATINA - epidemiologie
Caracteristicile agentului patogen
ü
Este dată de Streptococii hemolitici de grup
“A”:
Coci Gram +, dispuşi în lanţuri;
Pe medii de geloză - sânge dau, în 24-48
h, o hemoliză completă, de tip β, în jurul
coloniei.
Procesul epidemiologic
Izvorul de infecţie poate fi reprezentat de:
Omul cu boală tipică, contagios de la sfârşitul
perioadei de incubaţie, în faza de debut şi în
perioada de stare a bolii;
De purtătorii convalescenţi – până la 10
săptămâni;
De persoanele cu infecţie inaparentă sau
De purtătorii aparent sănătoşi;
ü
Foştii bolnavi care rămân purtători în
convalescenţă pot infecta alte persoane;
ü
Apariţia purtătorilor convalescenţi este cauzată de
inoperativitatea tratamentului cu Penicilină, în
cazurile cu:
amigdale criptice sau
în coinfecţiile cu Staphylococcus aureus
secretor de penicilinază.
Procesul epidemiologic
Căi şi mecanisme de transmitere
ü
Transmiterea directă (indirectă simplă), prin
picăturile Flugge sau
ü
Transmiterea indirectă – prin obiecte contaminate;

Populaţia receptivă
ü
Receptivitatea populaţiei este generală, maximă
între vârsta de 2-10 ani;
ü
Singurii protejaţi sunt nou-născuţii şi sugarii în
vârstă de până la 6 luni, datorită imunităţii
transplacentare;
ü
Imunitatea după boală poate fi:
Bacteriană, specifică de tip;
Antitoxică, faţă de toxina eritrogenă (cei care
fac a două scarlatină se infectează cu un
steptococ cu o altă eritrotoxină);
ü
Indicele de contagiozitate este de 40%.
Procesul epidemiologic

Manifestările procesului epidemiologic

ü
Sunt caracterizate de endemie prelungită, pe care
se grefează mici croşete epidemice;
ü
Boala prezintă o periodicitate multianuală;
ü
Cele mai atinse grupe de vârstă sunt:
5-9 ani;
1-4 ani;
10-14 ani.
Profilaxie şi combatere
Măsuri faţă de bolnavi
ü
Depistare precoce;
ü
Declarare nominală;
ü
Izolare în clinica de Boli Infecţioase;
ü
Anchetă epidemiologică;
ü
Dezinfecţia focarului cu Formol, Bromocet,
Cloramină;

Măsuri faţă de contacţi

ü
Depistarea;
ü
Supravegherea bacteriologică a contacţilor pe
perioada de incubaţie maximă;
ü
Tratamentul cu Peniciline retard, al contacţilor
cu antecedente cardiovasculare sau renale.
Profilaxie şi combatere

Măsuri faţă de purtători

ü
Depistarea şi tratamentul purtătorilor de
Streptococ β-hemolitic de grup “A”;
ü
Triajul epidemiologic în unităţi sau
colectivităţi afectate de infecţii
streptococice;

Măsuri faţă de convalescenţi

ü
Urmărirea şi supravegherea acestora, în
scopul depistării complicaţiilor
nesupurative.
Profilaxie şi combatere

Alte măsuri
ü
Triaje epidemiologice profilactice în
colectivităţi de copii preşcolari/şcolari,
după vacanţe;
ü
Triaje epidemiologice în colectivităţile
închise de copii (case de copii) – prin
efectuarea exudatului nazo-faringian;
ü
Dezinfecţia profilactică;
ü
Respectarea măsurilor de asepsie şi
antisepsie în unităţile spitaliceşti.
 RUJEOLA
 BI foarte contagioasă
 Specifică omului
 Evoluţie autolimitată
 Imunitate durabilă
 Risc de complicaţii severe
 ETIOLOGIE

 Virusul rujeolic:
- virus ARN
- familia Paramyxoviridae
- genul Morbillivirus
- un singur tip antigenic
- virus cu tropism endoteliotrop
 PATOGENIE

 Poarta de intrare: căile aeriene superioare, conjunctiva

 multiplicare în epiteliul respirator, ţesutul limfatic
regional
- > viremia primară –>invadarea sistemului
reticulo-endotelial

–> multiplicare locală

–> viremie secundară
–> diseminarea infecţiei în ţesuturi, epitelii, endotelii
 PATOGENIE

 Perioada de invazie:
- corespunde cu prezenţa virusului în sânge,
ţesuturi, secreţia nasofaringiană
 Prodromul:
- începe după viremia secundară
- se asociază cu necroze epiteliale, cu formarea
celulelor gigante în ţesuturi
Clinic
 Debuteaza brusc:
 stare generala influentata, febra 39-40, astenie,
fatigabilitate;
 semnul KOPLIK patognomonic
 consta in aparitia pe mucoasa jugala de mici
pete albicioase asemanatoare boabelor de gris;
apar in dreptul celui de-al doilea molar
superior pe fond congestiv si nu pot fi
indepartate cu spatula;
 sunt prezente cu 1-2 zile inainte si dupa
debutul eruptiei;
SEMNUL KOPLIK
 catar generalizat al tuturor mucoaselor:
 mucoasa conjunctivala- ochi in lacrimati,
“facies plans”
nazala - rinoree
faringiana- intens congestionata
laringiana- disfonie
bronsica- tuse, initial uscata, apoi cu
expectoratie
digestiva- scaune diareice
tract urinar- nefrita interstitiala,
Congestie conjunctivală
Perioada de stare
 febra
 angina virala;
 Exantemul - eruptie maculo-papuloasa
 generalizata;

 catifelata;

 apare etapizat:

 prima zi- fata

 a doua zi- trunchi
 a treia zi- membre
EXANTEMUL
PIGMENTAŢIE REZIDUALĂ
Laborator
 usoara limfocitoza;
 VSH normal;
 fibrinogen normal;
 PCR normal;
 teste serologice: atc . antirujeolici.
 FORME CLINICE

- Forme severe:
- cu erupţie confluentă, hemoragică, buloasă
- cu erupţie cianotică
- cu manifestări hemoragice multiple
– rujeola neagră (Tr <, epistaxis,
gingivoragii)
- rujeola malignă: fatală
- rujeola atipică după vaccinare cu v. inactivat
- rujeola la imunocompromişi
 FORME CLINICE

 După vârstă:
- la sugari: rujeolă mitigată în primele 6-9 luni:
datorita imunitatii transplacentare
- la copiii mici, malnutriţi:
complicaţii multiple +/- asociate
- la adulţi: erupţie bogată, generalizată
 COMPLICAŢII

 I. Complicaţii legate de malnutriţia protein-calorică

 Pneumonia cu celule gigante Hecht: frecvent letală

 Emfizemul cervico-mediastinal

 Keratita rujeolică punctată, apoi ulceroasă–>cecitate

 Encefalita cu incluzii
 COMPLICAŢII
 II. Complicaţii secundare imunodepresiei rujeolice
- suprainfecţie oportunistă posteruptivă
- suprainfecţii bacteriene:
- pulmonare:
bronhopneumonii,
stafilococii pulmonare buloase
- pleuro-pulmonare: piopneumotorax
- otite purulente,
- septicemii,
 COMPLICAŢII

-III. Prin suprainfectie

suprainfecţii virale:
- infecţie herpetică, stomatite, keratite urmate de
cicatrici corneene şi cecitate, herpes diseminat,
esofagian/multivisceral
- suprainfecţii cu adenovirusuri
- amibiaza: colite multiulceroase, abcese hepatice
- candidoza digestiva
 COMPLICAŢII

 IV. Complicaţii neurologice:

- acute: encefalomielita, encefalita, sindrom Guillain-
Barre, tromboflebita cerebrală, nevrita retrobulbară
- cronice: panencefalita sclerozantă subacută (PESS)
 DIAGNOSTIC POZITIV
 Clinic
 Virusologic: izolarea virusului
 Serologic:
 RFC – infecţia acută

 HI

 ELISA – titrarea

IgM – infecţia acută

Ig G – infectie cronica sau status postvaccinal
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

 În faza prodromală/preeruptivă:
- infecţii respiratorii acute: guturai, gripă,
adenoviroze, enteroviroze, traheite, bronşite, adenoidite,
tuse convulsivă
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

 În faza eruptivă:
- erupţii din boli virale: rubeola, mononucleoza infecţioasă,
erupţia din enteroviroze, rash-ul preeruptiv din varicelă
- erupţii din boli bacteriene: rickettsioze, lues secundar,
scarlatină, septicemii, leptospiroză, Mycoplasma pneumoniae
- erupţii din boli parazitare: tosoplasmoză, trichineloză
- erupţii din boli cu etiologie variată: sarcoidoză, limfoame
- boala serului, alergii medicamentoase
ERUPŢII ALERGICE
ERITEM POLIMORF
ALERGODERMIE
 TRATAMENT
 Rujeola necomplicată:
- spitalizarea doar în formele severe
- repaus la pat, aport lichidian, antipiretice
- umidifierea camerei
- în perioada febrilă regim hidro-lacto-zaharat
- ulterior dietă fără restricţii
 TRATAMENT

 Rujeola complicată:
- spitalizare,
-mai ales la copiii mici
- pneumoniile, bronhopneumoniile: antibiotice
- crupul rujeolic: corticoterapie,
intubaţie/traheostomie de urgenţă,
oxigenoterapie
- encefalita:
Rujeola – definiţia
epidemiologică
ü
viroză eruptivă transmisibilă, cu
înaltă contagiozitate, specifică
 Caracteristicile agentului etiologic
ü
Virusul rujeolic este puţin rezistent
în mediul extern si inactivat rapid
de :
ü
căldură, lumină,
ü
UV, pH acid,
ü
dezinfectantele uzuale,
ü
uscăciune;
ü
Rezistă la temperaturi scăzute;
Procesul
epidemiologic
Izvorul de infecţie este reprezentat de:
Bolnavii cu forme clinice
tipice/atipice de boală;
ü
Contagiozitatea apare la sfârşitul
perioadei de incubaţie, e maximă în
perioada catarală şi se menţine 4-6 zile
după apariţie exantemului;
ü
Virusul se elimină prin:
Secreţii respiratorii;
Secreţii conjunctivale, lacrimi;
Urină;
Sânge; Poarta de intrare este reprezentată de:
Elemente eruptive; - mucoasa căilor respiratorii
- de mucoasa conjunctivală.
Inconstant LCR.
Procesul epidemiologic

Căi şi mecanisme de transmitere

ü
Transmiterea directă- prin picăturile
Flugge, cu indice de contagiozitate mare,
de peste 95 %;

ü
În mod excepţional - transmiterea
indirectă, prin suprafete contaminate.
 02-06. 2003,
Elveţia

Populaţia receptivă
ü
Receptivitatea populaţiei este generală, cu
maxim la vârsta de 5-9 si 10-14 ani, după care
scade treptat;
ü
După introducerea vaccinării antirujeolice,
afectează mai frecvent adolescenţii şi tinerii;
ü
Sugarul are anticorpi materni în primele 6 luni
de viaţă, uneori chiar până la 12 luni;
ü
Imunitatea postinfecţioasă este solidă, pe
Manifestările procesului epidemiologic
ü
Înainte de vaccinare, evoluţia era endemo-epidemică cu
izbucniri la intervale de 3-5 ani, în special în sezonul rece;

ü
După vaccinare, periodicitatea este influenţată de
constituirea unei proporţii de peste 10% persoane
susceptibile.
ü
deci cel putin 90% din populatie trebuie vaccinata pentru a
asigura o protectie eficienta
Profilaxie şi combatere
Măsuri faţă de bolnavi
ü
Depistare precoce cu izolare la domiciliu in
forme usoare si medii
ü
sau în clinica de Boli Infecţioase formele grave şi
complicate;
ü
Durata de izolare se apreciază până la
dispariţia febrei şi a exantemului;

Măsuri faţă de contacţi

ü
se supraveghează pe perioada de incubaţie maximă;
ü
Beneficiază de profilaxie postexpunere prin
ü
vaccinare antirujeolică
ü
administrare de imunoglobuline,
ü
în primele 72 h de la contactul
infectant;

ü
Supravegherea clinico-epidemiologică a colectivităţilor
de preşcolari, a şcolilor şi a colectivităţilor închise.
Profilaxie şi combatere

Profilaxie specifică
ü
Se realizează prin vaccinarea antirujeolică a
copiilor.
 PROFILAXIE
 Imunizare activa
 Vaccin cu virus viu atenuat: 9-12 luni si la 7 ani

 Imunizare pasivă
 cu imunoglobuline:

- eficace la administrarea în primele 6 zile de la

expunere cu risc de contaminare
- persoane imunocompromise,
sugari < 1 an expuşi la rujeolă
imunodeprimati, HIV
Rubeola
 Debut brusc, cu
 simptomatologie mai putin intensa decat Rj:

 febra;
 Catar generalizat;
 semn patognomonic
Micro - adenopatie generalizata:
 latero-cervical
 axilar
 Inghinal
 Occipital
 retroauricular
Perioada de stare
 apare exantemul - eruptia maculo-papuloasa:
 generalizata, elementele fiind mai dispersate;

 catifelata;

 etapizat: initial pe fata, retroauricular,

dupa 1-2 ore generalizandu-se;

 dureaza 1-2 zile.

 Laborator
 usoara limfocitoza;
 VSH normal;
 fibrinogen normal;
Rubeola
 rubeola congenitala
Datorata expunerii gravidei in primele 3 l de
sarcina. Determina:
- Gestaţia precoce: -moartea fătului,
- naştere prematură cu defecte congenitale
Daca expunerea a fost in:
- primele 2 luni: risc malformativ 40-60%
- luna a 3-a: 30-35%
(surditate, defect congenital cord)
- luna a 4-a: defect singular 10%
 RUBEOLA CONGENITALĂ
 Boală neonatală. Nou născutul prezintă:
 G < la naştere, H-S-megalie, peteşii, osteită

 Defecte congenitale:

 defecte cardiace,
 microcefalie,
 microoftalmie,
 cataractă
 Determină sechele tardive:

 surditate, retard mental, tulburări tiroidiene, DZ,

 RUBEOLA CONGENITALĂ

 Rubeola congenitală evolutivă:

- corespunde infecţiei cronice generalizate
- la naştere: hipotrofie ponderală, purpură Tr-penică,
H-S-megalie, icter, meningită limfocitară, miocardită,
pneumonie interstiţială, leziuni osoase radiologice
- rata mortalităţii foarte crescută
 DIAGNOSTIC POZITIV

 Date epidemiologice
 Clinic
 Laborator:
 Leucopenie, limfocite atipice, +/- plasmocite

 Izolarea v. rubeolic din exudatul faringian (costisitoare,

tardivă), lichidul amniotic (rubeola cg)
 Imunofluorescenţă: vizualizarea Ag rubeolic

 Serologic: HAI, ELISA, latex-aglutinare, hemoliză radială

 DIAGNOSTIC POZITIV

 Rubeola congenitală:
 Serologic: probe de ser de la sugar şi de la mamă:
 Sugar: determinări repetate:
 Normal = titrul Ac scade->Ac transmişi transplacentar de la
mamă
 Creşterea titrului de Ac = infecţie congenitala rubeolică

Dg. precoce:
- in timpul sarcinii
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
 Scarlatină
 Rujeolă
 Exantemul subit (roseola infantum): VHS6
 Mononucleoza infecţioasă
 Enteroviroze
 Erupţii medicamentoase
 Megaleritemul epidemic
 TRATAMENT
 Izolare 7 zile, repaus la pat, dietă adaptată toleranţei,
tratament simptomatic
 Paracetamol nu aspirină ( risc Sindrom Reye)
 Copiii cu rubeolă congenitală:
 izolare pe toată perioada eliminării virusului
(minim 6 luni)
Profilaxie:
vaccinarea antirubeolică cu virus viu atenuat a
fetitelor
Mononucleoza infectioasa
Boală infecţioasă acută, puţin contagioasă
Caracteriztă prin:
 febra;

 angina pseudo-membranoasa;

 adenopatie generalizata;

 hepato-splenomegalie;

 eruptie maculo-papuloasa asemanatoare celei din

rujeola/scarlatina,
Etiologie

Virusul Epstein-Barr
- herpes-virus, limfotrop
- genomul
Patogenie

Calea de transmitere
- aeriană,
- parenterală
(transfuzie de sânge infectat,
Virusul
- se integrează în genomul
limfocitului B ,
- produce o limfoproliferare
autolimitată,
Manifestări clinice
Incubaţia – 30-50 de zile.

Debutul -insidios
- astenie,
- cefalee,
- febră,
Perioada de stare - durează 2-4
săptămâni
- febra -10-14 zile,
- angina - eritematoasă,
- eritemato-pultacee,
Convalescenţa

- dispar semnele bolii,

- persistă hepatomegalia,

- poate persista astenia.

Diagnostic pozitiv

Diagnostic hematologic
- hiperleucocitoză, chiar
reacţie leucemoidă,
- creşterea limfomonocitelor
Diagnostic pozitiv

Diagnostic serologic
a)anticorpi heterofili
(IgM care aglutinează
hematiile de berbec)
b)anticorpi specifici faţă de
Diagnostic diferenţial
-
sindromul mononuclezic preyent in infectiile cu:
-
Citomegalovirus (CMV)
-
Hiv
-
Toxoplasma gondi (T. gondi)

- rubeolă,
- leucoză acută,
- tbc
Complicaţii

- determinate de virus,
- suprainfecţie bacteriană,
- anemie hemolitică, trombocitopenie,
- mecanice (ruptura splinei).
Tratament

- izolare la domiciliu sau în

spital,
- regimul alimentar
normocaloric,
Alte infectii cu sdr febril si
eruptie maculo-papuloasa:
 Infectia cu citomegalovirus
 Este asemanatoare cu mononucleoza infectioasa.
 Laborator: ac anticitomegalovirus (IgM).

 7. Enterovirozele (Echo si Coxakie)
 Se caracterizeaza prin:
 catar respirator;

 catar digestiv

 coxakie determina dureri musculare intense

Alte boli ce se asociaza sdr febril si
 septicemii;
eruptie
 maculo-papuloasa:
endocardita;
 bruceloza;
 febra tifoida;
 sifilis secundar;
 boli autoimune;
 alergii cutanate (au caracter migrator si sunt intens
pruriginoase);
 scabia (intens pruriginoase nocturn si la cald)
 Debuteaza insidios cu:
II.Eruptii veziculo-pustuloase
subfebrilitati;
1.Varicela
rash preeruptiv;
 catar usor.
Perioada de stare

 eruptia maculo-papulo-veziculo-pustuloasa:
 este polimorfa;

 generalizata, inclusiv pe pielea paroasa a capului, palme,

plante;
 lichidul vezicular este initial clar, « in picatura de roua »,
apoi se tulbura, prin resorbtie devine tulbure-galbuie,
iar in cele din urma se formeaza crusta;
 Foarte pruriginoasa;

 apare in valuri eruptive insotite de febra ( ceea ce

determina polimorfismul eruptiv ).
Zona Zoster generalizata
 Etiologie comuna cu varicela.
 In per de iminodepresie apare zz:
 vezicule asemanatoare celor din varicela dispuse in
buchete.
Alte boli ce se insotesc de eruptie
veziculo-pustuloasa
 herpes generalizat; si sindrom
febril:
 boala gura-mana-picior (ag etiologic- Coxakie,
vezicule in buchet);
 pemfigus bulos;
 stafilococii;
 inf streptococice;
 scabia variceloforma (leziuni de grataj);
 alergii variceloforme.
 1. Septicemia cu menigococ Waterhouse-
III. Eruptii hemoragice
Friedrichsen
 Apare la persoane imunodeprimate

 In mod obisnuit meningita cu meninigococ are LCR

purulent.
 In acest caz:
 LCR clar;

 Bacterioscopie- nr foarte mare de microbi;

 Hemoculturi pozitive;

 Diseminare viscerala rapida.

 Endotoxina menigococcului determina CID- soc- deces

2. Purpura Henoch-Schonlein
 Este determinata de streptococul beta-hemolitic de
grup A.
 Apar elemente petesiale pe membrele inferioare.

3. Alte boli ce se insotesc de eruptie hemoragica si
sindrom febril:
 Ricketsiozele;
 Purpure trombocitopenice;
 Febre hemoragice (Ebola) cu mortalitate crescuta.