UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “V.

BABEŞ” TIMIŞOARA
CLINICA I PEDIATRIE

BOLILE APARATULUI
RESPIRATOR

Iulie 2017
Definire –incadrare antomica

+
Urechea medie si
Sinusurile
paranazale

Pediatrics in Review
December 2015,VOLUME 36 / ISSUE 12
Upper Respiratory Tract Infections
Benjamin Weintraub
 Entitati

 Rinofaringite
 Adenoidite
 Angine
 Laringite
 Sinuzite
 Importanta problemei

Problemă majoră de sănătate publică:

• 40-60 % din totalul morbidităţii la copil
• 3-12 % din mortalitatea infantilă
 Anatomia
căilor respiratorii superioare
 Rinofaringita acută

Definiţie:
 R.A. este un proces inflamator de etiologie
predominant virală, localizat la mucoasa nazo-
faringiană
 Rinofaringita acută – etiologie
Factori determinanţi
Virusuri Agenţi infectiosi bacterieni
 Rhinovirusuri (30-50%) şi micotici (suprainfecţie):
 streptococul de grup A,
 Adenovirusuri  pneumococul,
 Coronavirusuri  haemophilus influenzae,
 VSR  stafilococul aureu,
 mycoplasma pneumonie,
 Enterovirusuri  meningococ,
 Rujeolic  moraxella cataralis,
 Rubeolic
 candida
 Epstein –Barr
 Varicelo-zosterian
* Emerg Infect Dis. 2012 Feb; 18(2): 264–271.doi: 10.3201/eid1802.111293
 Bocavirus * Association of Human Bocavirus 1 Infection with Respiratory Disease in
Childhood Follow-up Study, Finland , Mira Meriluoto, Lea Hedman, Laura
Tanner, Ville Simell, Satu Simell, Juha Mykkänen, Olli Ruuskanen, Jorma
Ilonen, Mikael Knip, Olli Simell, Klaus Hedman,Maria Söderlund-Venermo
 Rinofaringita acută - etiologie
Factori favorizanţi
 Vârsta mică
 Fose nazale largi, traiect scurt , mucosa foarte bine
vascularizata
 Defcit relativ scazut in aparare (cili, IgAs...)
 Frecarea repetată a ochilor şi nasului cu mâna
 Carente:
o Distrofie, rahitism, anemie
 Diatezele exudative şi limfatice
 Anotimpul rece şi umed (septembrie – aprilie)
 Aglomerările urbane
 Intrarea în colectivitate
 Deficienţele de îngrijire
 Rinofaringita acută - patogenie
 Transmiterea
 Prin contactul cu saliva sau secretiile nazale contaminate cu virusi
 prin particule infectate cu virus de la persoane bolnave (tuse,
stranut)
 atingerea cu mâna a suprafetelor
contaminate şi ducerea mainii la nas sau la ochi
 Poarta de intrare
 Narinele
 Ochii – drenarea in cavitatea nazală prin ductele lacrimale
 Fixarea virusului are loc la nivelul receptorilor ICAM-1
 celulelor mucoasei nazofaringiene
 celulelor adenoidiene
 Rinofaringita acută - patogenie
 Patrunderea virusului în celulă şi declanşarea infectiei
 Reacţie inflamatorie locală –
 Vasodilataţie (Bradikinina) + edem + infiltrat celular - scăderea
fluxului aerian inspirator şi apariţia senzaţiei de sufocare
 Eliberarea de mediatori ai inflamaţiei: Citokine (Il1si Il6) –
efectele sistemice (febră,mialgii,fatigabilitate,cefalee,apetit scăzut )
 Rinofaringita acută – tablou clinic
!!!! In functie de varsta

La sugar - manifestări clinice zgomotoase

 Debut brusc cu:
febră moderată (38-39oC)
anorexie
indispoziţie
somn agitat sau
somnolenţă
 Rinofaringita acută – tablou clinic

 Perioada de stare (3-5 zile):

manifestări respiratorii: strănut,
obstrucţie nazală, respiraţie bucală,
rinoree anterioară seroasă apoi
mucopurulentă, tuse, la sugarii mici-
IRpA moderată
manif. digestive: anorexie, dificultăţi
de supt, vărsături, scaune diareice
manif. neurologice : iritabilitate,
agitaţie, convulsii febrile
buco-faringean: hiperemia faringelui,
 Rinofaringita acută – tablou clinic
La copilul mare:
 manifestari clinice mai atenuate
 senzaţie de uscăciune a mucoasei nazo-faringiene
 strănut
 rinoree apoasă, apoi posibil purulentă (suprainfecţie)
 tuse iritativă
 cefalee- frontala
 senzatia de “cap greu|”
 mialgii
 febră moderată
 boala durează 3-4 zile
 Rinofaringita acută
Examene de laborator-pot fi evitate !
Hemoleucograma
 Leucopenie cu limfocitoză (etiologie virală)
 Leucocitoză cu neutrofilie (etiologie bacteriană)
Exudatul faringian sau nazal
 indică agentul etiologic în infecţiile bacteriene şi micotice
Frotiul direct din exudatul nazal:
 bogat în limfocite - etiologievirală
 bogat în PMN etiologie bacteriană
 bogat în eozinofile etiologie alergică
Testele inflamatorii uşor crescute:
 VSH, CRP, fibrinogen
 Rinofaringita acută
Diagnostic pozitiv
Febră moderată
Rinoree anterioară
Tuse iritativă
Hiperemie rino-faringiană
Facultativ:
 modificările HLG
 exudat faringian, nazal
 DIAGNOSTIC POZITIV

•UŞOR: - ANAMNAZĂ
- EX . CLINIC
(-+EX. PARACLINICE )

!!!! LA RF SIMPTOM DIN BOLI INFCONT.

 Rinofaringita acută
Diagnostic diferenţial
Rinofaringita din debutul bolilor infectocontagioase:
rujeoleă, rubeolă, varicelă, tuse convulsivă
Rinita alergică:afebril, rinoree seroasă abundentă, prurit
nazal, mucoasă nazală palidă
Adenoidita acută (rinoree posterioară !)
Cu alte IACRS (faringite acute, laringite acute, ş.a.)
 Rinofaringita acută - evoluţie

Benignă - cu vindecare în 3-5 zile la sugarul

eutrofic şi copilul mare
Cu complicaţii la sugarul mic şi copiii cu diverse
handicapuri biologice
 Rinofaringita acută - complicaţii

 Otita medie congestivă sau supurată

 Sinuzita etmoidală, maxilară sau frontală (peste 7 ani)
 Flegmonul retrofaringian
 Laringita acută
 Bronşiolita
 Traheobronşita
 Bronhopneumonia
 Limfadenita cervicală
 Diareea parenterală
 Rinofaringita acută
tratament profilactic

Asigurarea unei bune stări de nutriţie şi igienă

Profilaxia şi tratamentul unor tare biologice:
 rahitism, distrofie, anemie, diateze exudative
Evitarea aglomerărilor şi a contactului cu
persoanele bolnave
Triajul epidemiologic riguros efectuat la intrarea
în colectivitate (creşe, grădiniţe, şcoli).
 Rinofaringita acută
tratament curativ
Măsuri igieno-dietetice:
 Plasarea bolnavilor în camere aerisite, cu
umiditate adecvată şi t=20-22°C
 Dietetic:
se continuă alimentaţia anterioară
suplimentarea lichidelor pierdute prin perspiraţie
în diareea parenterală se va adapta alimentaţia la
toleranţa digestivă
 Rinofaringita acută
tratament curativ
Tratament etiologic
 Nu se dă în etiologia virală
 În formele suprainfectate- la pacientii cu risc
Amoxicilină (Ospamox, Duomox)
Amoxicilină + Acid clavulanic (Augmentin)
Ampicilină + Sulbactam (Unasyn)
Cefalosporine de generaţia I – II orale:
– Cefaclor (Ceclor)
– Cefuroxime (Zinnat)
Rinofaringita acută-tratament curativ
Tratament patogenic
 Antiinflamatoare nesteroidiene
 Ibuprofen (Nurofen)

Tratament simptomatic
 Antitermice
 Paracetamol, Novocalmin,
 !!!! NU Aspirină la sugar şi copilul mic (Sdr. Reye: encefalo-hepato-renal)
 Dezobstrucţie nazală: ser fiziologic
 ser efedrinat la sugar şi copilul sub 2 ani
 Peste 2 ani: Olynth?, Pivalone?, Picnaz, Bixtonim- NU etc.
 Combaterea agitaţiei
 Romergan
 Combaterea convulsiilor febrile
 Diazepam rectal (Desitin
Intrebari ?
 Adenoidita

Definiţie: Inflamaţia acută,

subacută sau persistentă a
vegetaţiilor adenoide
(amigdala faringiană
Luschka).

Acuta
Subacuta
Cronica
 Adenoidita - etiologie

Cauze determinante:
 Virale  Bacteriene
 adenoviruşi  Streptococ β-hemolitic gr. A
 coronaviruşi  Streptococ β-hemolitic gr. C
 enteroviruşi  Staphylococcus aureus
 rhinoviruşi  Sreptococcus pneumoniae
 Virusul sinciţial respirator  Germeni gram negativi
 Epstein-Barr  Micoplasme
 herpes simplex  Mycoplasma pneumoniae
 Micotice
 Candida albicans
 Adenoidita - etiologie
Factori favorizanţi
 Carente:
o Distrofie, rahitism, anemie
 Diatezele exudative şi limfatice
 Anotimpul rece şi umed (septembrie – aprilie)
 Intrarea în colectivitate
 Deficienţele de îngrijire
 Tablou clinic

Dependent de
 forma de boala - acuta , sbacuta sau cronica
 varsta
 Adenoidita acută - Tabloul clinic

Triada simptomatică
 Febră
 Obstrucţie nazală
 Rinoree muco-purulentă posterioară

Febră
 apare brusc
 valori ridicate 39-40°C
 neregulată,
 de tip invers (cu vârf matinal)
 frisoane
 Adenoidita acută - Tabloul clinic

Obstrucţie nazală:
 respiraţie orală, zgomotoasă
 mai accentuată în decubit dorsal
 dificultăţi în alimentaţie

Rinoree muco-purulentă posterioară

 exudat purulent, albicios, gălbui, care se prelinge pe
peretele posterior al faringelui
 rinoreea nu se exteriorizează anterior datorită
obstrucţiei prin hipertrofia vegetaţiilor adenoide
 Adenoidita acută - Tabloul clinic

Alte semne clinice:

 alterarea stării generale,
 agitaţie
 dificultăţi de adormire
 inapetenţă
 tuse iritativă
 polipnee
 vărsături – prin înghiţirea secreţiilor
 diaree parenterală
 convulsii febrile
 Adenoidita acută
Examene de laborator- nu obligator necesare
Hemoleucograma
 Leucopenie cu limfocitoză (etiologie virală)
 Leucocitoză cu neutrofilie (etiologie bacteriană)
Exudatul faringian sau nazal
 indică agentul etiologic în infecţiile bacteriene
Testele inflamatorii crescute:
 VSH, CRP, fibrinogen
 Rinoscopie anterioară

Vegetaţii
adenoide
Trompa lui
Sept Eustache
nazal
 Adenoidita acută - Diagnostic pozitiv
Triadă simptomatică:
 febră de tip invers!!! + obstrucţie nazală +
rinoree mucopurulentă posterioară
Evidenţierea exudatului inflamator la nivelul
cavumului
Rinoscopie anterioară şi posterioară
 Adenoidita acută
Diagnostic diferenţial
Rinofaringita acută (rinoree anterioară)
Adenoidita subacută şi cronică
Anginele acute
Laringita acută
Corpi străini în căile resp. sup.
 Adenoidita acută - Complicaţii
Otita medie congestivă sau supurată
Etmoidita
Sinuzită maxilară
Laringita
Adenita cervicală
Adenoflegmonul cervical sau retrofaringian
Diareea parenterală
 Adenoidita acută -Tratament
 Igieno-dietetic
 Camere aerisite, umiditate adecvată, t=20-22°c
 Regim alimentar echilibrat, bogat în vitamine şi lichide
 Etiologic – antibioterapie:
 Amoxicilină (Ospamox, Duomox)
 Amoxicilină + Acid clavulanic (Augmentin)
 Ampicilină + Sulbactam (Unasyn)
 Cefalosporine de generaţia I – II orale:
– Cefaclor (Ceclor)
– Cefuroxime (Zinnat)
 Claritromicină (Klacid)
 Patogenic: Antiinflamatoare nesteroidiene, Ibuprofen (Nurofen)
 Simptomatic: Antitermice ( Paracetamol, Novocalmin )
 Dezobstruante nazo-faringiene (Ser efedrinat 0,5 - 1%,Olynth, Pivalone,
Bixtonim, Picnaz, Apa de mare !!!)
 Terapie roborantă Vitamina C
 Adenoidita subacută
Definiţie
 inflamaţia trenantă sau recidivantă a amigdalei faringiene
Tabloul clinic: recidivanta si /sau trenanta
 Febră persistentă 2-3 săpt., neregulată, de tip invers (mai
evident decât în forma acută) uneori tenace şi refractară
la tratament
 Obstrucţia nazală-persistentă
 Hipoacuzie şi otalgie tranzitorie
 Adenoidita subacută
Alte semne clinice
 Digestive:anorexie,vărsături, inconstant diaree
 Staţionare în greutate,
 Bucofaringoscopia:Exudat purulent în cavum
 Rinoscopie posterioară:
Amigdală faringiană hipertrofică, hiperemică, şi
edematoasă
Exudat purulent în cavum
 Adenoidita subacută
Diagnostic diferenţial
 cu entităţile menţionate la forma acută +
Complicaţii
 similare formei acute dar cu evoluţie trenantă
Tratamentul
 Medical -identic formei acute
 Chirurgical – adenectomie – decizie care apartine specialist
ORL
 Adenoidita cronică hipertrofică

Definiţie
 Hipertrofia cronică, ireversibilă a vegetaţiilor adenoide,
(amigdalei faringiene), responsabilă de o tulburare
respiratorie persistentă
 Adenoidita cronică - Tablou clinic
Clinic : -aspect tipic “facies adenoidian “
 Nas infundat permanent
 Gura întredeschisă permanent
 Respiraţie orală, zgomotoasă, mai accentuată în
somn
 Hipoacuzie
 Voce nazonata
 Tulburari digestive- nesistematizate
 Aprosexie
 Agitaţie, oboseală, somn întrerupt
Evenimente infecţioase frecvente şi trenante (locale,
generale)
Bucofaringoscopia
 Rinofaringoscopia

16/09/2019 47
 Adenoidita cronică - Tablou clinic

În evoluţie, hipoxia cronică determină:

 Retard staturo-ponderal
 Torace insuficient dezvoltat, cu semne sau sechele
rahitice
 Abandon scolar
Facies adenoidian
 Adenoidita cronică
Diagnostic diferenţial

Vezi adenoidite acute şi subacute

Rinitele hipertrofice
Atrezia coanală
Deviaţia de sept
Tumorile nazo-faringiene
 Adenoidita cronică
Complicaţii
Infecţioase
 angine, rinosinuzite, bronşite, pneumonie, otită
supurată recurentă, otomastoidită
Funcţionale
 hipoacuzie
Digestive
 pusee diareice
Generale
 retard staturo-ponderal şi psiho-somatic
 Randament şcolar scazut
 Diagnostic pozitiv :
Simplu ! - anamnaza
- aspect caracteristic
- examen ORL

16/09/2019 52
 Diagnostic diferential

Atrezia coanala
Rinitele hipertrofice
Deviatia de sept (congenitală / postraumatică )
Tumori nazale / rinofaringiene
Hipoacuzia / surdităţi de alte etiologii

16/09/2019 53
 Vegetaţii adenoide

16/09/2019 54
 Evoluţie
Tesutul limfoid involuează pubertate
Vegetaţii adenoide Mari 

Complicaţii
OMC/OMS
Hipoacuzia / surditatea de transmisie
Oto-mastoidita
Laringite (acute / cronice )
Abces retrofaringian
Laringotraheobronsita
Dacriocistita
Gastroenterite
16/09/2019 55
 Tratament
Forma acuta + puseu ac. F. subac.si cronica
T. Medical (conservator):
1.Igieno-dietetic

2.Curativ :
Etiologic - antibioterapie
Patogenetic – antiinflamator
Simptomatic - antitermic
- dezobstruante nazale
Forma cronica T. chirurgical

16/09/2019 56
 Indicatiile adenectomiei :

Obstruct. Nazala persistenta + resp. stertoroasa

Sforait permanent (nocturn / diurn )
Otita medie recurentă
Sinuzita / rinofaringita cronică

16/09/2019 57
 Adenoidita cronică - Tratament
Tratamentul este chirurgical -
Adenectomie
Indicaţiile adenectomiei
 Obstrucţia nazală persistentă cu
respiraţie stertoroasă
 Respiraţie orală persistentă
 Sforăitul permanent nocturn (sau
chiar diurn)
 Otita medie trenantă sau recurentă
 Faringite recurente
 Sinuzita sau rinofaringita cronică
 Se efectuează după 2-3 săptămâni
de la un puseu acut adenoidian.
Va multumesc !
Intrebari ?
 Angina acuta / amigdalita acuta /
faringita acuta

Definitie
angina acută,
reprezintă imflamatia :
- mucoasei faringiene
- amigdalei palatine

16/09/2019 62
 Repere anatomice

16/09/2019 63
 Anginele - etiologie

Virale Bacteriene
 Adenovirus  Streptococul β-hemolitic A
 Coronavirus  Streptococul β-hemolitic C
 Enterovirus  Stafilococul aureus,
 Rhinovirus  Bacili Gram-negativi
 Virusul sincițial respirator  Mycoplasma pneumoniae
 Virusul Epstein-Barr  Neisseria gonorrhoeae
 Herpes simplex  Corynebacterium diphtheriae

 Haemophilus influenzae și Streptococcus pneumoniae pot

fi identificați în exudatul faringian al pacienților cu angină
dar rolul lor în etiologia bolii nu a fost determinat.
 Anginele - etiologie

Factori favorizanţi
 Vârsta mică
 Carente:
o Distrofie, rahitism, anemie
 Diatezele exudative şi limfatice
 Anotimpul rece şi umed (septembrie – aprilie)
 Aglomerările urbane
 Intrarea în colectivitate
 Deficienţele de îngrijire
 Tratamentul repetat cu antibiotice
 Anginele - epidemiologie
Anginele virale
 se răspândesc prin contactul cu picăturile de salivă sau
secretiile nazale contaminate cu virusi
 Incidență maximă la începutul iernii și primăvara
Anginele streptococice
 se răspândesc prin contactul cu picăturile de salivă sau
secretiile nazale contaminate ale bolnavilor cu
faringoamigdalită streptococică
 incidență maximă iarna și primăvara
 vârsta de apariție:
 Foarte rar sub vârsta de 3 ani
 Incidență maximă 3-15 ani (vârful la școlarul mic)
 Scade la adolescent și adult
 Angina virală
Tabloul clinic
Debut: progresiv, cu febră, anorexie, disfagie
Perioada de stare:
 Febră cu oscilatii variabile
 Stare generală influențată
 Disfagie, uneori însoțită de vărsături
 Senzație de uscăciune a gâtului
 Tuse seacă, iritativă, disfonie, rinoree
 Examenul buco faringian:
 hiperemie faringiana cu mici ulcerații superficiale
 uneori exudat alb-gălbui pe amigdalele palatine
 Ganglionii cervicali moderat măriți în volum și dureroși la
palpare
 Angina acută virală
Forme clinico-etiologice
Herpangina = v. Coxsackie A
 Debut acut cu:
 Febra (40-41°c)-dureaza 1-4 zile
 Alterarea starii generale
 Dureri abdominale
 Cefalee, uneori convulsii febrile
 In perioada de stare se asociaza:
 Anorexia si disfagia
 Semnele generale ale infectiei virale: rinoree, tuse, mialgii, otalgii,
reactie sinusala si/sau meningeala
 Uneori diaree (diareea parenterală)
 Ex. Buco-faringian: hiperemie faringiana cu vezicule si
ulceratii, localizate pe faringe, pilierii anteriori, lueta si
palatul moale
Angina acută virală - Forme clinico-etiologice
Boala “mână-picior-gură” - v. coxsackie A16 (5,10,..)
Clinic:
 Ulcerații la nivelul mucoasei bucale și
a limbii
 Vezicule palmo-plantare și interdigital
 Angina acută virală
Forme clinico-etiologice
Faringita limfo-nodulară: v.Coxsackie A10
 Clinic: noduli mici, de culoare galben-albicioasă,
neulcerativi, situați pe pilieri, palatul moale și dur, luetă
 Angina acută virală
Forme clinico-etiologice
. Mononucleoza infectioasa - v.Epstein-Barr
 Clinic:
Febră persistentă, în platou
Sindrom poliadenomegalic
Splenomegalie 50%
Hepatomegalie 10%
Rash 5%
Angină
– Membrane albe care acoperă amigdalele
– Peteșii la nivelul palatului dur și moale
Angina acută virală Forme clinico-etiologice
. Febra adeno-faringo-conjunctivală: adenovirus
 Clinic:
febră
amigdalită exudativă
conjunctivită
Angina acută virală – tablou biologic
nespecific- !! Tabloul clinic poate fi sugestiv si
suficient

Hemoleucograma
 Leucopenie sau leucocitoza cu PMN
Testele inflamatorii +
 VSH ↑
 Fibrinogen ↑
 CRP +
Exudatul faringian
 Floră Normală
Titrul Ac. Antivirali
 Creșterea în dinamică este sugestivă pt. infecția virală
 Angina acuta virala
Diagnostic pozitiv

Existența elementelor epidemiologice de

circulație virală
Prezența semnelor clinice generale și locale de
infecție virală
Testele inflamatorii + : (VSH, fibrinogen, CRP)
Titrul Ac. antivirali crescuți în dinamică
Exudatul faringian negativ ptr. Ag. bacterieni
 Angina acuta virala
Diagnostic diferential

Faringita streptococică
Alte faringite bacteriene
Faringitele din boli infecto-contagioase
Abcesul periamigdalian
Angina din difterie
Candidoza faringiană
Abces periamigdalian

Difterie
Candidoza bucală
 Angina acută virală
Evoluție. Complicații

Evoluția:
 Benignă, cu vindecare în 5-7 zile

Complicatii posibile:
 Suprainfecțiile bacteriene ale faringelui
 Otitele congestive și supurate
 Sinuzitele maxilare sau etmoidale
 Traheo-bronșita
 Bronșiolita
 Angina acută virală
Tratament

Profilactic:
 Depistarea și izolarea surselor de infecție
 Combaterea căilor de transmitere a infecției
(dezinfecția rufăriei și a obiectelor, utilizarea lămpii cu
ultraviolete etc.)
 Corectarea tarelor biologice (distrofie, rahitism, diateze)
 Vaccinarea: antigripală, antirujeolică
 Angina acută virală- Tratament
Igieno-dietetic:
 Izolarea și repausul la pat, timp de 4-5 zile
 Cameră aerisită, temperatura 20-22°C
 Alimentația adaptată toleranței digestive + supliment
lichidian în perioada febrilă
Etiologic:
 Antiviralele nu au intrat în uzul curent
 Antibioticele NU se recomanda (cu exceptia Bolnavii cu tare
biologice, Suprainfecție bacteriană )
 Administrarea de antiseptice buco-faringiene (fenosept,
faringosept, oropivalone, strepsils, tantum verde, hexoral,
bioparox loroblis )
 Angina acută virală
Tratament

Patogenic:
 Antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen)
Simptomatic:
 Combaterea febrei (paracetamol, ibuprofen, novocalmin)
 Dezobstructia nazo-faringiana
Roborant
 Vitamine A, B, C
 Angina acută streptococică

Definitie
 inflamatie acuta faringo-amigdaliana determinata de
toate tipurile de streptococi β-hemolitici din grupa A.
Particularitati:
 Reprezinta 37% din cazurile de faringita la copilul de
peste 5 ani
 Afecteaza electiv copiii>2 ani
 Apare sporadic sau endemic in focare familiale sau
colectivitati de copii
 Mai frecventa iarna si primavara
 Constituie factor de risc pentru RAA, GNA
Proprietăţile inrinseci de agresiune bacteriană:
1. Componente celulare:
-capsula(ac. Hialuronic)
-peretele cel. cu 3 straturi:
• proteina M, şi T,
• Antigenul C
• Mucopeptidă
2. Componente extracelulare
(Toxine şi enzime) :
• T. Eritrogenă
• Streptolizina O;S
• Hiluronidaza
• Str.kinaza,str.dornaza

16/09/2019 86
 Angina acută streptococică
Tablou clinic

Perioada de incubatie 2-5 zile

Debut brusc cu:

Durere faringiena, Disfagie

Febra mare + frison
Senzatie de uscaciune a gurii
Angina acută streptococică-Tablou clinic

Perioada de stare:
 Exacerbarea simptomelor de debut
 Bucofaringian:
 Hiperemie faringiana”angina rosie
streptococica”
 Amigdale palatine hipertrofice,
hiperemice, uneori criptice, cu exudat
albicios la nivelul criptelor (angina
eritemato-pultacee)
 Peteșii la nivelul palatului dur și moale
 Unii pacienti prezint limba zmeurie
 Adenopatie latero-cervicala uni /
bilaterala
 Durata bolii = 5-7 zile
Angina acută streptococică-Tablou biologic

 Hemoleucograma
 Leucocitoza cu PMN
 Teste inflamatorii reactanti de faza acuta ++ (VSH, fibrinogen, CRP, … )
 Exud. faringian pozitiv ptr. Streptococ β hemolitic grup A
(FD!/cultura)- recoltat corect!!!
 Test rapid de determinare Detectarea rapida a Ag.
streptococice prin metode diverse: RADT (Rapid Antigen Detection
Test), latex-aglutinare, enzimo-fluorescenta, ELISA
 Urmarirea in dinamica a Ac. anti-streptococici (ASLO)-
peak-ul seric apare la a 2-3 saptamani de la debut- scade
lent (luni)
 SCORUL CLINIC AL FARINGITEI
STREPTOCOCICE- (Robert) Centor
Simptom Valoare
Febră > 38° +1
Absenţa tusei +1
Adenopatie cervicală +1
Exudat tonsilar sau tumefierea +1
amigdalelor
Vârsta 3-14 ani +1
Vârsta >15 ani 0
Vârsta > 44 an -1

Un scor Centor  2 impune testarea microbiologica

 Angina acută streptococică
Diagnostic diferențial

 Anginele acute virale:

 Herpangina
 Adeno-faringo-conjunctivita
 Mononucleoza infectioasa
 Anginele bacteriene nestreptococice:
 Angina gangrenoasa (anaerobi)
 Angina fuzospirilara
 Anginele flegmonoase
 Abcesul periamigdalian sau retrofaringian
 Epiglotita (laringita supraglotica)
 Angina pultacee din infectia HIV
 Anginele hemato-oncologice: leucemie, agranulocitoza,
panmieloftizie
 Angina acută streptococică
Evoluție. Complicații
Evoluție
 Sub tratament – favorabilă, cu remisiune în 5-7 zile
 Naturală (fără tratament) – complicații
Complicatii:
 Immediate-supurative :
 Adenite supurate latero-cervicale
 Flegmonul periamigdalian
 Abcesul retrofaringian
 Otite supurate, matoidite
 Sinuzita
 Tardive- nesupurative (imun-mediate ):
 RAA,
 GNA
 Angina acută streptococică
Tratament

Motivația tratamentului
 Ameliorarea simptomatologiei
 Prevenirea RAA și GNA
 Prevenirea complicațiilor supurative
 Prevenirea răspândirii streptococului de grup A în
comunitate
 Angina acută streptococică
profilactic

Depistarea, izolarea si tratarea bolnavilor cu

angina streptococica
Combaterea cailor de transmitere prin dezinfectia
aerului, rufariei si obiectelor contaminate
profilaxia cu vaccin streptococic multivalent
 Angina acută streptococică

Igieno- dietetic:
 Izolarea bolnavului la domiciliu sau spital
 Repaus la pat intr-o camera sau salon aerisit,
cu t=20-22°C
 Alimentatie generoasa in lichide pe perioada
febrila
 Dupa perioada febrila se revine la alimentatia
adecvata varstei
Angina acută streptococică-Tratament curativ
Etiologic (alternative terapeutice)*:
 Penicilina V (phenoxymethylpenicilina )
 250 mg/ doza la copii < 27kg in 2- 3 prize 10 zile
 500mg/ doza la copil>27kg 2- 3 prize 10 zile
 Amoxicilina 50 mg/Kg/zi, (maxim 1g/zi ) 2 prize 10 zile
 Moldamin (benzatin penicilina)
 600.000UI, im la copii < 27kg in 2- 3 prize 10 zile sau sub 12 ani-doza unica
 1.200.000, im la copil>27kg 2- 3 prize 10 zile-doza unica
 Eritromicina (alergici la penicilina) 20-40 mg/kg/zi in 2-3-4 prize, 10 zile
 Azytromicina (alergici la penicilina)12mg/kg/zi-doza unica/zi- 5 zile max
500mg/zi
 Claritromicina 15 mg/Kg/zi in 2 prize 10 zile
 Clindamicina 20 mg/kg/zi in 3 prize , 10 zile
 Cefalosporinele (cephalexin, cephadroxil ) se indica in caz de rezistenta la
tratmentul cu peniciline
Cauzele eşecului terapeutic cu penicilină
•Doză inadecvată
•Începerea trat.>10zile(multip. log)
•Nerespectarea ritmului
•Durata insufucientă
•Fenomenul de copatogenie (asocierea
cu germeni care produc penicilinază)
•Reinfecţia cu serotipuri M noi (100),
favorizată de distrugerea florei
comensale Streptococii α
•Fenomenul de” internalizare” reglat de
gena prtF1ce codifică sinteza
fibronectin binding protein şi care per-
mite anumitor tulpini de Streptococ să
intre în interiorul celulor epiteliale
 Mentiuni speciale
Nu se recomanda culturi de cotrol dacat daca
reapar simptomele*

 Purtatorii sanatosi de Streptococ  hemolitic de

grup A (GASBH- presupun un risc mic pt ei si
pentru ceilati copii) daca este necesar tratamentul
se va realiza cu:
 Clindamicina 20mg /kg/zi -3 prize
 Cefadroxil,*
Antibioterapia profilacticase indica doar pentru
recurentele de RAA*
*Oana Marginean-” Infectii de cai aeriene superioare” in Compendiu de specialitati medico chirurgicale V. Stoica V. Scripcaru
 Angina acută streptococică
Tratament curativ

Simptomatic
 Combaterea febrei
 (aspirina, paracetamol, ibuprofen)

 Dezinfectante buco-faringiene:
 Fenosept, strepsils
 Faringosept
 Hexoral
 Gargara cu apa cu sare

Roborant- discutabil
 Adm. de vitamina C 200 mg 1-2 tb/zi
 Faringita recurenta cu GASBH
Este o reinfectie cu GASBH sau o infectie
faringiana la un purtator de GASBH diagnostic
pozitiv – culturi repetate
 Tratament:
 Clindamicina 20 -30mg/kg/zi in 3 prize , 10 zile
 Amoxicilina /clavulanat 40-50 mg/kg /zi 10 zile
 Cefuroxime 20 mg/Kg/zi 10 zile

Tonsilectomia :
 Daca sunt >2 episoade in ultimul an sau
 Daca sunt > 5episoade in ultimii 2 ani
 Abces periamgdalian,
 Hipertrofie marcata a amigdalelor- cu detresa respiratorie
obstructiva
 Semne de malignitate(amigdale asimetrice, ulceratii)
Va multumesc !
Intrebari ?
 LARINGITELE ACUTE
Definiție
Inflamatia mucoasei laringiene, responsabila de
obstructia mecanica (edematoasa) a fluxului de
aer inspirat, concretizat prin:
 dispnee inspiratorie
 cianoza
 fenomene asfixice
 Clasificare*
Laringitele nedispneizante –fara detresa respiratorie
 laringita acuta simpla /laringita acuta catarala
Laringitele acute dispneizante (laringitele ostructive ):
 Epiglotita
 Laringita acuta subglotica (Crupul)
 Laringita acuta striduloasa (pseudocrup)

* Oana Marginean-” Infectii de cai aeriene superioare “in Compendiu de specialitati medico chirurgicale V. Stoica V.
Scripcaru
 Epidemiologie

3 luni-5 ani cu un varf maxim la 2 ani

Mai frecventa la baieti
Mai ales in sezon rece
 LARINGITELE ACUTE
ETIOLOGIE
Factorii determinanti:
 Agenti virali:
 v.paragripal (75%)
 adenovirusuri
 v.sincitial respirator
 v.rujeolic
 Agenti bacterieni:
 Haemophilus influenzae (Epiglotita )
 Streptococul β-hemolitic grup A,
 Stafilococul aureus (mai frecvent la pacientii vacinati HiB)
 bacilul difteric
 Agenti toxici: acizi, baze tari, fum
 LARINGITELE ACUTE
ETIOLOGIE
Factorii favorizanți:
 varsta mica
 tarele biologice (distrofie, rahitism, diateze exudative)
 anotimpul rece si umed
 igiena si conditii socio-economice precare
 aglomeratiile urbane
 particularitatile morfologice si reactionale ale laringelui la
copil
 LARINGITELE ACUTE -ETIOLOGIE

 Particularitatile morfologice si reactionale ale laringelui la copil (cresc riscul

de obstructie)
 Poziția înaltă a laringelui
 Diametrul orificial redus:Dimensiunile laringelui sunt reduse la copilul mic
 Epiglota este lunga si cu plicile laterale largi
 Mucoasa laringiana este bine dezvoltata și vascularizata, iar edemul
inflamator se extinde rapid la nivelul său
 LARINGITELE ACUTE
PATOGENIE
Mucoasa laringiana
agresiunea virala aparare locala deficitara
bacteriana, toxica la copil (macrofage, Ig, Limf.T)

inflamatia muc. laringiene

(hiperemie, edem, exudat)

obstructie inflamatorie laringiana

disfunctie ventilatorie de tip obstructiv superior

  
dispnee inspiratorie cianoza fenoene asfixice
 LARINGITA ACUTA CATARALA

Definiție:inflamatia neobstructiva a laringelui, de

etiologie virala exceptinal difterica
cea mai frecventa forma
 LARINGITA AC. CATARALA
Tablou clinic
 Debut cu semne clinice de IACRS (stranut, tuse,
febra moderata, obstructie nazala)
 In perioada de stare: se asociaza semnele de
afectare laringiana:
 tuse
 raguseala sau disfonie
 lipseste - dispnee inspiratorie
 Ex. oro-faringian = hiperemie faringiana
 Ex. Laringoscopic = edemul corzilor vocale
 LARINGITA AC. CATARALA
Laringoscopie

hiperemia difuza a mucoasei laringiene

hiperemia si turgescenta corzilor vocale
prezenta unui exudat muco-purulent la nivelul
mucoasei laringiene
 LARINGITA AC. CATARALA

Diagnostic diferential
 laringita striduloasa
 laringospasmul
 corpii straini intra-laringieni
 laringita ac. subglotica
 abcesul retrofaringian
 adenoiditele ac, subacute si cr.s.a.
Evolutie
 Benigna, cu vindecare in 3-5 zile
 LARINGITA AC. CATARALA
Tratament

IGIENO-DIETETIC
 masuri comune IACRS +
 repaus vocal
 comprese calde in jurul gatului
ETIOLOGIC
 ANTIBIOTERAPIE la bolnavii la care s-a demonstrat
etiologia bacteriana (penicilina, eritromicina,
amoxicilina, cefalosporine orale = cefaclor s.a.)
PATOGENETIC:
 AINS (aspirina, ibuprofen)
 LARINGITA AC. CATARALA
Tratament

SIMPTOMATIC
 combaterea obstructiei nazo-faringiene
 combaterea febrei
 combaterea tusei (paxeladin, codeina fosforica,
calmotusin)
ROBORANTE GENERALE
 calciu, vitamine
 LARINGITELE ACUTE DISPNEIZANTE
EPIGLOTITA
DEFINITIE: celulita bacteriana, rapid progresiva,
localizata la mucoasa epiglotica si supraglotica,
cu risc de obstruare rapida si totala a cailor
respiratorii superioare
 URGENTA !!!
 EPIGLOTITA
Etiologie

Etiologie bacteriana !!!

FACTORI DETERMINANTI:
 H. influenzae tip B (96%)
 streptococul β hemolitic de grup C
 stafilococul aureus
 pneumococul

FACTORI FAVORIZANTI:
 varsta mica (frecvent 1-6 ani)
 particularitatile morfologice ale laringelui la copilul mic
 deficitele imune cong. si dobandite
EPIGLOTITA - Patogenie

agresiune bacteriana

mucoasa supraglotica

tumefierea inflamat. particularitatile

a epiglotei morfologice ale
laringelui
 
obstructia severa si rapida a c.r.s.

detresa respiratorie
EPIGLOTITA - Tabloul clinic
DEBUTUL este brutal cu:
 febra ridicata
 odinofagie (durere vie in faringe)
 dispnee inspiratorie progresiva
 agitatie extrema
 paloare
 cianoza
 anxietate
 alterarea starii generale-
 EPIGLOTITA - Tablou clinic
Perioada de stare - tablou clinic grav
 detresa respiratorie importanta, care se accentueaza rapid:
 dispnee inspiratorie marcata tiraj supra- si substernal, supra-, inter- si
subcostal
 polipnee
 cianoza cu tendinta la generalizare
 stare toxico-septica
 febra mare (39-40°C)
 durere faringiana violenta, accentuata de deglutitie si vorbit
 voce slaba, estompata
 adoptarea unei pozitii preferate, de “adulmecare” – trepied
(torace aplecat inainte, capul in hiperextensie)
 gura deschisa cu prelingerea peribucala a salivei neinghitite
(disfagie)
 EPIGLOTITA - Tablou clinic
In evolutie apar semnele de
epuizare respiratorie:
 accentuarea cianozei
 tahicardie
 diminuarea dispneei si a stridorului
 agravarea starii generale cu risc vital
 EPIGLOTITA
Laringoscopia

EPIGLOTA
 marita de volum
 de culoare rosie
 edematiata
 lucioasa
 ASPECTUL EPIGLOTEI “cireasa rosie”
 2

1 3
 EPIGLOTITA
Paraclinic
Hemoleucograma
 leucocitoza (> 15.000/mm3) cu neutrofile
Testele inflamatorii +++
 VSH, fibrinogen, CRP
Culturile evidentiaza agentul etiologic
(h.influenzae 96%)
 nazale,
 faringiene,
 hemocultura
Rx. cervicala de profil
 ingustarea coloanei de aer in regiunea supraglotica
 tumefierea epiglotei
 EPIGLOTITA
Diagnostic pozitiv

Detresa respiratorie severa, rapid constituita

 Durere vie faringiana accentuata de deglutitie si
vorbire
 Stare toxico-septica
 Adoptarea pozitiei de “adulmecare”
 Aspectul de “cireasa rosie” a epiglotei
 Izolarea h. influenzae in prod. pat.
 EPIGLOTITA
Diagnostic diferential

 Laringita ac. subglotica:

 etiologie virala
 detresa resp. constituita lent
 tuse latratoare, raguseala, afonie
 absenta disfagiei si pozitiei preferate
 abcesul retrofaringian
 laringotraheobronsita bacteriana- laringotraheobronsita “maligna”
 laringospasmul
 boala serului
 corpii straini intralaringieni
 tumorile benigne si maligne ale laringelui
 EPIGLOTITA
EVOLUTIE. COMPLICATII

 EVOLUTIE:
 fara tratament deces
 cu tratament intensiv si precoce
 evolutie spre vindecare
 complicatii
 COMPLICATII:
 functionale: IRPA severa -anoxie
 mecanice (pneumomediastin, -torax)
 infectioase (metastatice): adenita cervicala,
pneumonie, otita, meningita, artrita septica,
enterita
 EPIGLOTITA
Prognostic

BUN
 dg. si tratament precoce
REZERVAT
 dg. si tratament tardiv

MORTALITATE = 25%
 EPIGLOTITA
Tratament profilactic

Vaccinarea anti - haemophilus

Chimioprofilaxie
 Rifampicina: 10 - 15mg/kg/zi in 2 prize p.o., 4 zile
 EPIGLOTITA
Tratament curativ

REGULI GENERALE:
 internare - ATI
 izolarea bolnavului singur in salon
 Pozitionarea corecta
 limitarea sau eliminarea gesturilor medicale inutile care
agita bolnavul (examinarea bucala sau recoltarile
repetate)
 prioritate terapeutica absoluta = intubatie nazo-traheala +
oxigeno-terapie
 EPIGLOTITA
Tratament curativ

Etiologic - scheme - h. influenzae

 Ceftriaxona, 100 mg/kg/zi in 2 prize, i.v
 Meronem ≥3 luni : 40 mg/kg IV la 8ore; maxim 2 g IV /zo
la 8 ore
 Ampicilina 150-200mg/kg/zi in 3-4 prize i.v.
 Ampicilina + cloramfenicol 100 mg/kg/zi in 3 prize i.v.
(activa pe h.influenzae rezistent la ampicilina)
 Augmentin 50-80 mg/kg/zi in 3 prize, i.v.
Durata tratamentului
 7-10 zile
EPIGLOTITA - Tratament curativ
Patogenic
 Corticoterapie i.v. sau orala este ineficienta*

 Aerosoli
Epinefrina racemica 2,5% (0,5 ml + 2,5 ml SF) la 3
ore interval-este ineficienta*
Adrenalina 1%o (0,5 ml + 2,5 ml SF) la 3 ore interval

* Oana Marginean-” Infectii de cai aeriene superioare “in Compendiu de specialitati medico chirurgicale V. Stoica V.
Scripcaru
 EPIGLOTITA
Tratament curativ
Patogenic:
 corectia dezechilibrelor HE si AB prin pev.
 oxigenoterapie in debit crescut
Simptomatic:
 Combaterea febrei
 Combaterea durerilor faringiene cu algocalmin
 Sedarea prudenta (Romergan, Midazolam)
Tratamentul chirurgical
 Traheostomia
 Cricotirotomia
 LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA
(CRUPUL VIRAL)

DEFINITIE: inflamatia difuza a mucoasei

subglotice, de etiologie virala, responsabila de:
 Tuse latratoare
 Dispnee inspiratorie
 Disfonie (voce ragusita)
 LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA
ETIOLOGIE
FACTORI DETERMINANTI = AG. VIRALI
 v. paragripale
 adenovirusuri
 v. sincitial respirator
 rinovirusuri
 v.gripal
 v. coxsackie
FACTORI FAVORIZANTI
 varsta mica (6 luni-3 ani)
 sezonul rece
 carenta vitaminica
 diatezele exudative
 LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA
PATOGENIE
AGRESIUNE VIRALA

MUCOASA LARINGIANA

EDEM INFLAMAT.VIRAL PARTIC. MORFO-

AL MUC. LARINGIENE LOGICE ALE
LARINGELUI
 
OBSTRUCtIE LARINGIANA

DETRESA RESPIRATORIE
 LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA
TABLOUL CLINIC

Prodrom: rinoree, tuse, febra moderata, 1-3 zile

DEBUT – brusc, de obicei nocturn:

 tuse latratoare
 voce ragusita
 stridor inspirator intermitent
 febra moderata
 LARINGITA AC. SUBGLOTICA
TABLOUL CLINIC

PERIOADA DE STARE:
 DETRESA RESPIRATORIE:
 stridor inspirator intermitent (accentuat de plans, agitatie sau
efort) apoi permanent
 dispnee inspiratorie
 tiraj supra-si substernal, intercostal
 cianoza de grade variate
 batai ale aripioarelor nazale
 PULMONAR
 diminuarea sonoritatii si a mv
 rare raluri bronsice
 ALTE SEMNE: tahicardie, anxietate, agitatie
 LARINGITA AC. SUBGLOTICA
TABLOUL CLINIC
IN EVOLUTIE pot apare semne clinice de
epuizare respiratorie:
 agravarea starii generale
 atenuarea semnelor de lupta respiratorie, dar cu
agravarea cianozei
stridorul se reduce in intensitate
bradipnee, bradicardie
transpiratii profuze
tulburari ale senzoriului deces
 LARINGITA AC. SUBGLOTICA
PARACLINIC

Hemoleucograma – normala
Dozarea gazelor sanguine evidentiaza:
 Hipoxie (paO2<60mmHg)
 Hipercapnie (paCO2>60 mmHg)
 Laringoscopia - edem inflamator al corzilor
vocale si a mucoasei subglotice
Rx. cervicala de fata si profil
 ingustarea coloanei de aer cervical
 LARINGITA AC. SUBGLOTICA
DIAGNOSTIC POZITIV

Anamneza + ptr. infectie virala

 Sindr. de obstructie laringiana
 tuse latratoare,
 stridor inspirator,
 voce ragusita,
 dispnee inspiratorie)
 Laringoscopie = edem subglotic
Rx. cervicala de fata si profil
 ingustarea coloanei de aer cervical
LARINGITA AC. SUBGLOTICA
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Epiglotita
Laringotraheobronsita bact.
Stridorul laringian cong.
Crupul spasmodic
Boala serului
Corpii straini intralaringieni
Abcesul Retrofaringian
Tumorile laringiene s.a.
 LARINGITA AC. SUBGLOTICA

EVOLUTIE:
 favorabila (sub tratament)
 nefavorabila (fara tratament)
 COMPLICATII:
 insufic. resp. severa  deces
 insuficienta cardiaca
 complicatii infectioase: otice, pulmonare,
bronho-pulmonare, traheo-bronsita supurata
 atelectazia pulmonara s.a.
 LARINGITA AC. SUBGLOTICA
TRATAMENT I

Laringita subglotica = urgenta pediatrica

Tratamentul se efectueaza in ATI
 LARINGITA AC. SUBGLOTICA
TRATAMENT

MASURI IGIENO-DIETETICE:
 bolnavul se va plasa intr-o atmosfera calda si
umeda
 aportul de lichide se face prin pev
 reducerea agitatiei si anxietatii bolnavului prin:
evitarea manevrelor medicale excesive si
nejustificate
prezenta mamei
 LARINGITA AC. SUBGLOTICA
TRATAMENT
ETIOLOGIC:
 NU ANTIBIOTICE !!!
PATOGENIC = combaterea obstructiei inflamatorii laringiene:
 Epinefrina racemica 1:1 izomer L si D 2.25-%, 5ml in3 ml ser
 Adrenalina aerosoli
 Antiinflamatoare steroidiene i.v. (HSH, Metilprednisolon, dexametazona 0.3-
0.6mg/kg /zi)
 Administrarea de amestec heliu-oxigen
 Traheostomie sau intubatie nazo-traheala
 LARINGITA AC. SUBGLOTICA
TRATAMENT
ALTE MASURI TERAPEUTICE:
 Sedarea prudenta a bolnavilor
Midazolam
 Oxigenoterapia - in formele medii si severe de
boala
 LARINGITA STRIDULOASA
(CRUPUL SPASMODIC)

ETIOLOGIE - OBSCURA
 Factorul infectios = v.paragripale
 Factorul alergic = terenul atopic
anamneza + ptr. astm, alergie cutanata, etc
 Factorul psihologic = bolnavii prezinta un profil
psihologic particular (anxiosi, hiperexcitabili)
 LARINGITA STRIDULOASA
TABLOUL CLINIC

DEBUT = brutal - nocturn (in primele ore de

somn)
 trezire brusca
 anxietate
 accese de tuse spasmodica
 dispnee inspiratorie
 stridor inspirator
 voce ragusita
 afebrilitate
 LARINGITA STRIDULOASA
TABLOUL CLINIC

Simptomatologia de debut se accentueaza la

excitantii externi si dureaza cateva ore
Examenul clinic obiectiv este negativ, fara semne
de IACRS
Laringoscopia = edem “palid” al mucoasei
subglotice
Simptomatologia striduloasa se poate repeta in
noptile urmatoare
 LARINGITA STRIDULOASA
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

LARINGOSPASMUL HIPOCALCEMIC
LARINGITA ACUTA CATARALA
LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA
EPIGLOTITA
LARINGOTRAHEOBRONSITA BACTERIANA
LARINGITA STRIDULOASA
TRATAMENT

 Discutabila manevra de scoatere a bolnavului afara din

casa, in aerul umed al noptii
 Desi, fenomenele spasmodice cedeaza spontan se poate
apela la:
 Antihistaminice (romergan, claritine, tavegyl)
 HSH-10mg/kg/zi I.V. -formele grave
 Nebulizari cu epinefrina racemica sau adrenalina
 Se corecteaza hipocalcemia, hipomagnezemia,
hipovitaminoza D
 Se poate efectua o sedare blanda cu diazepam sau
midazolam
 Multumesc!

16/09/2019 158
Intrebari ?
 Otita medie acuta(OMA)
Definitie:
Inflamatia acuta a mucoasei
urechii medii si a trompei lui
Eustachio

AAP-criterii de definire a OMA*:

• Istoric de boala recenta cu debut
acut
• Exudat la nivelul urechii medii
• Bombarea timpanului,
• Mobilitate redusa / absenta a
timpanul
• Semne de imflamatie a timpanului :
• eritem timpanal evident
• Otalgie

* Oana Marginean-” Infectii de cai aeriene superioare “in Compendiu de specialitati medico chirurgicale V. Stoica V. Scripcaru
 Forme clinice

Otilta medie catarala

Otita medie acuta supurata,
otita medie seroasa
 Epidemiologie

Incidenta maxima 1-2 ani

 cea mai frecventa cauza de hipoacuzie la copil
 Otita medie acuta
Etiologie
I. Factorii determinanti:
1. Bacterieni - otita supurata
 Streptococus pneumonie 40%
 Haemophilus influenzae 25-30%
 Moraxella cataralis 10-15%
 Streptococul  hemolitic grup A
 Stafilococul aureus
 Pseudomonas aeroginosa (nn)
 E. coli (nn)
 Proteus (nn)
 Culturi negative 15 - 25%
2.Virali 5-15%- otita congestiva
 Otita medie acuta
Etiologie
II. Factori favorizanti
1. Particularitatile anatomo-funct ale urechii medii la sugar
si copiii mici (fav. accesul infectiei la casa timpanului ):
a. Tuba Eustachio: scurta, larga si orizontala,
b. Suportul cartilaginos = consistenta 
c. Muschiul tensor al valului palatin (n=efect dilatator al
tubei Eustachio) are tonus redusscaderea drenajului din
urechea medie in nasofaringe
2. Varsta ( 6 luni-3 ani)
3. Sexul (masculin)
 Otita medie acuta
Etiologie

II. Factori favorizanti II

4. Factori genetici (predispoz. Genetica -agregarea familiala a
cazurilor si evolutia multirecurentiala > 6 episoade
5. Factori constitutionali (distrofie, rahitism, prematuritate,
diateze alergice sau limfatice)
6. Factori infectiosi -virali (gripa, rujeola, rubeola) sau bacterieni
(recenti)
7. Anomalii anatomice locale (palatoschizis, disfunctia ereditara
a trompei lui Eustachio - obstructia tubei rezorbtia aerului din
U.M acumulare de lichid in U.M. Suprainfectie)
8. Deficiente imune
9. Corpi straini (intubatie nazotraheala, sonda nazogastrica)
 Otita medie acuta
Etiologie

III. Factori favorizanti exogeni (de mediu)

 Viata in colectivitate
 Sezonul rece
 Igiena deficitara
 I. Otita medie catarala
Tabloul clinic
1. La sugar si copilul mic:
- Febra, agitatie (sugereaza otalgie),
- Plans, frecarea capului de perna
- Refuzul suptului sau alimentatiei
- Tulb. digestive: varsaturi, diaree parenterala
(inconst)
- Semnul Vacher +
2. La copilul mare:
- Indispozitie, anorexie, subfebrilitate
- Acufene, autofonie, tensiune in ureche
- Semnul Vacher +
Examenul otoscopic: congestie izolata a timpanului
II.Otita medie acuta supurata - Tabloul clinic I

 Caracteristica sugarilor si copiilor

eutrofici - cu reactivitate buna
1. In stadiul preperforativ:
A. SUGAR SI COPILUL mic:
febra, agitatie, neliniste, plans,
anorexie, frecvent diaree, Vacher
+
B. COPILUL MARE: otalgie
brusca, pulsatila, exacerbata de
masticatie si deglutitie, febra,
hipoacuzie, cefalee, ameteli
(labirintita), Vacher+
Ex. otoscopic: timpan intens
congestionat, bombat, uneori opac,
reflexul luminos al timpanului
diminuat sau absent
 II.Otita medie acuta supurata
Tabloul clinic
2. Stadiul perforativ
- Semnele clinice generale se
reduc sau dispar
- Apare otoreea purulenta
sau pio-sanguinolenta prin
perforarea spontana sau
chirurgicala
 III.Otita medie acuta supurata latenta-
Tabloul clinic I

 Caracteristica sugarului distrofic si areactiv

Clinic: - manif. toxico-septice generale
- Febra prelungita si neregulata, uneori
afebrilitate
- Diaree trenanta (rebela la tratament)
- Stationare sau scadere ponderala
Otoscopic: timpan mat, cenusiu, ingrosat,
hipovascularizat. Uneori timpanul este cvasinormal
Paracenteza: exudat purulent, dreneaza lent
 Otita medie recurenta

Prezenta a 3 episoade de otita in 6 luni= otita

recurenta
 Otita medie
Diagnostic pozitiv
1. Argumente clinice: febra, otalgie, hipoacuzie,
otoree
2. Testele inflamatorii +: VSH, Fibrinogen , CRP+
3. Ex. otoscopic - sugestiv sau evocator
4. Exudat otic + (neobligator)
5. Otoscopia
 Otita medie
Diagnostic diferential
 Otomastoidita manifesta sau latenta
 Rinofaringita acuta
 Adenoiditele si anginele acute
 Furunculul sau eczema de conduct auditiv
 Corpul strain vegetal suprainfectat in conductul
auditiv
 Diareile acute enterale
 Otita medie
Evolutie. Complicatii

 Evolutia:
 Favorabila (sub tratament), cu vindecare in 5-7 zile
 Nefavorabila, cu complicatii (fara tratament)
 Complicatii:
 Locale: otomastoidita, meningita, abces cerebral,
tromboza de sinus cavernos, surditate, paralizie
de n. facial
 La distanta: gastroenterite, pneumonii,
septicemie
 Otita medie
Tratament

I. Igieno - dietetic:
- Bolnavul plasat in camere aerisite, cu
umiditate moderata si t= 20-22°c
- Suplimentarea aportului de lichide pe
perioada febrila
- Alimentatie adaptata tolerantei digestive
(scazuta la bolnavii cu otita)
Otita medie -Tratament

II. Etiologic (I)

1. In otita medie catarala
-In general ne abtinem de la antibiotice
- Se recomanda antibiotice: amoxicilina,
cefalosporine orale (Ceclor, Zinnat) la:
- Prematuri
- Distrofici
- Anemici
- Imunodeficienti
 Otita medie
Tratament
II. Etiologic (II)
2. Otita medie supurata (scheme)
A. Inainte de identificarea ag. Etiologic:
- AMOXICILINA 50 mg/kg/zi in 2 prize p.o.
- AMPICILINA 100-200 mg/kg/zi + GENTAMICINA 4-6mg/kg/zi
- AUGMENTIN 50 mg/kg/zi in 2 prize p.o.
- Cefalosporine
- Gen.I CECLOR 40 mg/kg/zi 3 X po
- Gen.II ZINACEF 50 mg/kg/zi, 3X po
- Gen.III ROCEPHIN 100 mg/kg/zi, 2X IV
B. Dupa identificarea germenului -monoterapie
Durata tratamentului 10-14 (21) zile
Otita medie -Tratament

III. Patogenetic = medicatie antiinflamatoare

• Nesteroidiana ( ibuprofen)
IV. Simptomatic
Combaterea febrei si a durerii cu novocalmin,
paracetamol, ibuprofen
Dezobstructie nazo-faringiana (ser efedrinat,
fedrocaina, picnaz, rinofug, pivalone, olynth
 Recomandarile AAP+CDC*
MANAGEMENTUL INITIAL AL OMA NECOMPLICATE
6 luni-2 ani 2 ani
OMA cu otoree Antibioterapie Antibioterapie

OMA uni/bilaterala cu Antibioterapie Antibioterapie

simptome severe
OMA unilaterala fara Antibioterapie Antibioterapie sau
otoree observare
OMA bilaterala fara otoree Antibioterapie sau Antibioterapie sau
observare suplimentara observare suplimentara

In functie de evolutia sub tratamentul initial se va decide conduita terapeutica

ulterioara

* Oana Marginean-” Infectii de cai aeriene superioare “in Compendiu de specialitati medico chirurgicale V. Stoica V.
Scripcaru
 Tratamentul antibiotic al OMA care sub antibioterapia
initiala Nu a evoluat favorabil*
T>39º si sau otalgie severa
NU DA
Pacienti tratati initial cu Amoxicilina 80-90 mg/kg/zi Amoxicilina/clavulnat 90 mg/kg/ziAmoxi
cu 6.4 mg clavulanat
antibiotic
Alergie la penicilina : cefdimir, Alergie la penicilina :ceftriaxon 3 zile
cefuroxim, cefpodoxim,azitromicina,
claritromicina

Evolutie nefavorabila dupa 48- Amoxicilina Amoxicilina -clavulanat

72 ore a pacientilor evaluati
Alergie la penicilina:Alergie la penicilina Alergie la penicilina :ceftriaxon 3 zile
: cefdimir, cefuroxim,
cefpodoxim,azitromicina, claritromicina

Evolutie nefavorabila dupa 48- Amoxicilina/clavulanat ceftriaxon 3 zile

72 ore a pacientilor cu
tratament antibiotic de la Alergie la penicilina :ceftriaxon 3 zile; Alergie la ampicilina
inceput clindamicina In caz de esecla la II-lea antibiotic:
clindamicina+cefalosporinade generatia
a-III-a
Timpanotomie
Reevaluare ORL

* Oana Marginean-” Infectii de cai aeriene superioare “in Compendiu de specialitati medico chirurgicale V. Stoica V.
Scripcaru
 Otita medie
Tratament chirurgical

 Efectuarea timpanotomiei chirurgicale in

cadranul postero-inferior
 Aspirarea zilnica ptr. exudatul otic+, instilatii cu
alcool boricat 4%, solutii otice cu antibiotic
 In otitele persistente se recomanda plasarea de
tuburi de ventilatie transtimpanica 
adenectomie
Va multumesc !
Intrebari ?
 Mastoidita acuta
Definitie = inflamatia
mcoasei urechii medii si a
antrului, precum si a
celulelor mastoidiene

 Inflamatia se propaga
de la U.M. la antrum prin
aditus ad antrum
 Afectarea celulelor
mastoidiene consta dintr-
o osteita necrozanta
sechestru
 Mastoidita acuta
Etiologie, patogenie
Etiologie - identica cu etiologia O.M. Supurate
Patogenie:
 Infectarea casei timpanului si a celulelor
mastoidiene se realizeaza:
Pe cale tubara-Eustachio (frecvent)
Pe cale sanguina sau limfatica de la
focare infectioase vecine sau indepartate
(pulmonare, digestive)
 Mastoidita acuta
Clasificare
1. Mastoidita acuta manifesta =Forma moderata de
boala
2. Mastoidita acuta latenta= forma severa de boala
 Mastoidita acuta manifesta
Tabloul clinic I

Debut
 Apare la sugarul mare, eutrofic si copil
 Dupa 15 - 20 zile de la O.M. Supurata
 Semne de debut:
Reaparitia febrei in conditiile unui drenaj
otic bun
Aparitia sau agravarea tulburarilor
digestive (varsaturi, diaree)
 Mastoidita acuta manifesta
Tabloul clinic II

Perioada de stare:
 Febra mare, de tip septic,stare toxico-septica
 Alterarea starii generale, agitatie extrema
 Stagnare sau scadere ponderala
 Tulburari digestive (varsaturi, diaree)
 Manifestari neurologice (agitatie, neliniste, convulsii,
uneori meningism)
 Reg. retroauriculara poate prezenta: stergerea santului
retroauricular, cu tegumente supraiacente rosii, iar
uneori drenarea retroauriculara a abcesului antral prin
efractia periostului si a tegumentului
 Otoree externa -inconstanta
 Mastoidita acuta manifesta
Paraclinic
 HL -leucocitoza cu neutrofilie
 Teste inflamatorii + : VSH, fibrinogen , CRP +
 Examinarile bacteriologice (nazale, otice, faringiene,
hemocultura)  indica ag. etiologic
 Ex. ORL + timpanometrie si/sau reflectometrie
acustica: hiperemie timpanica difuza, prezenta de
exudat in U.M. si caderea peretelui postero-sup. a
conductului auditiv (patognomonic)
 Rg. antrelor (transorbitar)= voalarea omogena a
celulelor mastoidiene
 Mastoidita acuta manifesta
Diagnostic pozitiv

 Prezenta semnelor clinice generale: febra, agitatie

extrema, stare toxico-septica, tulburari digestive si
neurologice
 Ex. Otoscopic patognomonic de antrita = otoree +
prabusirea peretelui postero-superior al conductului
auditiv
 Pozitivarea testelor inflamatorii
 Voalarea antrala la Rx antrelor sau CT de craniu
 Mastoidita acuta manifesta
Diagnostic diferential

Otita medie manifesta

Rinofaringita acuta
Adenoidita acuta
Meningita acuta
Encefalita acuta
Bolile diareice acute de cauza enterala
 Mastoidita acuta manifesta
Evolutie

Evolutia
* Favorabila cu vindecare in 7-10 zile (sub
tratament energic si precoce)

* Naturala (fara tratament) conduce la

complicatii
 Mastoidita acuta manifesta
Complicatii
1. Infectioase loco-regionale:
-Celulita faciala cu H.Influenzae
-Flegmonul gatului, flegmonul periorbitar
-Fistulizare cervicala
-Fistulizare faringiana
2. Locale si generale:
-Meningita otogena, abcesul cerebral
-Tromboflebita sinusului lateral
-Paralizia faciala, labirintita, hidrocefalia
-Sdr. Gradenigo = otita + paralizia oculomotorului
extern + nevralgie trigemen (datorata osteitei varfului
stancii)
 Mastoidita latenta
tabloul clinic

Caractere clinice generale:

 Apare predilect la:
Sugarul mic
Copiii cu tare biologice
Copiii cu imunodeficiente congenitale
sau dobandite
 Prezinta caractere particulare de gravitate si
dificultati de diagnostic
 Se caracterizeaza prin discordanta dintre
manifestarile clinice generale grave si cele locale
(mastoidiene) discrete
 Mastoidita latenta
Tabloul clinic

Tabloul clinic = triada simptomatica

1. Sindromul neuro-toxic
2. Sindromul digestiv
3. Sindromul de deshidratare
 1. Sindromul neuro-toxic

 Stare generala foarte alterata

 Adinamie, torpoare sau agitatie cu hipertonie
 Plans slab, geamat
 Facies palid-cenusiu cu nas efilat si ochi incercanati
cu privire pirduta
 Extremitati reci, marmorate sau cianotice
 Hipotonie
 Convulsii (uneori)
 2. Sindromul digestiv

Anorexie
Varsaturi alimentare, apoi bilioase
Diaree trenanta cu scaune muco-grunjoase
sau lichide, in numar mare
 3.Sindromul de deshidratare

 Tegumente palid-uscate
 Buze uscate
 F.A. deprimata
 Ochi infundati in orbite
 Privire fixa
 Hipotonie musculara
 Pliul cutanat abdominal persistent
 Oligurie
 Curba ponderala descendenta
 Mastoidita latenta

Examenul otoscopic:
 Poate fi negativ
 Poate evidentia: timpan mat, cenusiu, fara luciu si
caderea peretelui postero-sup. al conductului
auditiv
Paracenteza:
 Evidentiaza un timpan ingrosat si dur
 Permite scurgerea unui exudat purulent, filant
 Poate fi negativa
 Uneori puroiul poate apare a doua zi dupa
paracenteza
 Mastoidita latenta
Diagnostic pozitiv

Triada simptomatica (neurotoxic, digestiv,

deshidratare) + examen otoscopic sugestiv
(prabusirea peretelui post-sup. al
conductului auditiv) + voalarea antrala
uni- sau bilaterala la rg antrelor +
leucocitoza cu polinucleoza
 Mastoidita latenta
Diagnostic diferential

Cu alte cauze de febra prelungita: septicemie,

ITU, TBC
Cu diareile cronice sau trenante de cauza
enterala (functionale, morfologice)
Meningo-encefalita acuta
Encefalopatiile cronice infantile
Cu S.A.D. de cauza: renala, digestiva, endocrina
(diabet insipid)
 Mastoidita latenta
Evolutie.Complicatii
Evolutia:
 Cu tratament (antibiotice iv + reechilibrare
metabolica + antrotomie) -poate fi favorabila
 Fara tratament
Evolutie progresiva spre sdr. neurotoxic
gravdeces
Complicatii endocraniene (meningita,
abces cerebral, tromboflebita de sinus
lateral si/sau cavernos )
Vezi si complicatiile mastoiditei manifeste
Tratamentul mastoiditelor

Medical
Chirurgical
 Mastoiditele acute
Tratamentul medical

I. Masuri igieno-dietetice
Ii. Tratamentul etiologic
Iii. Tratamentul patogenetic
Iv. Tratamentul simptomatic
 I. Masuri igieno-dietetice

Internarea in spital (ATI)

Adaptarea alimentatiei momentului si
tolerantei digestive - scazuta la acesti bolnavi
Dupa stabilizarea tolerantei digestive,
alimentatia va fi generoasa in principii
alimentare si calorii ptr. a preveni sau a
diminua distrofia
La bolnavii cu S.A.D.- Masurile dietetice
urmeaza celor de corectie a socului
 II. Tratamentul etiologic (I)

1. Inainte de identificarea germenului (I)

A. Principiile trat. Antibiotic
- Terapie combinata, in doze mari, adm. I.V.
- Sa acopere stafilococul aureu si sa fie rezistente la
penicilinaza
B. Scheme terapeutice:
-NAFCILIN 50-100 mg/kg/zi, in 3 prize i.v. +
ROCEPHIN 50-100 mg/kg/zi in 2 prize i.V.
- ROCEPHIN + GENTAMICINA 6 mg/kg/zi i.v.
 II. Tratamentul etiologic (II)
1. Inainte de identificarea germenului (II)
C. Conduita terapeutica ulterioara:
- Asocierea celui de-al iii-lea antibiotic - activ
pe anaerobi - CLINDAMICINA 30 mg/kg/zi in 3 prize
i.v., La bolnavii la care nu apar semnele de ameliorare
dupa 48 h de antibiotice
-La 5 zile de la ameliorarea simptomelor se poate
trece la antibioterapie orala = AUGMENTIN 40-50
mg/kg/zi in 3 prize p.o.
2. Dupa identificarea germenului - terapie tintita
Durata tratam. antibiotic = 3 saptamani
 III. Tratamentul patogenetic

1. Combaterea colapsului si a dezechilibrelor

metabolice (h.E. Si a.B.)
A. Combaterea colapsului (dextran, macrodex =
10 ml/kg/doza I.V. 30-60 min)
B. Corectia h.E. Si a.B. Cu sol. Gluco-saline
2. Administrarea terapiei antisoc
- HSH 10 mg/kg/zi in 3-4 prize i.v.
- Dopamina 3-5 g/kg/min (pev)
 IV. Tratamentul simptomatic

1. Combaterea febrei (novocalmin,

paracetamol, ibuprofen)
2. Combaterea agitatiei si/sau a convulsiilor
(diazepam, fenobarbital)
3. Combaterea obstructiei nazo-faringiene (ser
efedrinat, vibrocil, olynth)
 B. Tratamentul chirurgical

1. Antrotomia = chiuretarea celulelor

mastoidiene
- Indicatie: absenta raspunsului, dupa 48-72
h de antibioterapie corecta
- Complicatie majora - sindr. “Paloare-
hipertermie”
2. Drenajul otic - permanent si eficient
Va multumesc
Intrebari ?