Şef de lucrări dr.

Daniela Leca

INFECŢII ALE CĂILOR

RESPIRATORII SUPERIOARE
Clasificarea infecţiilor
tractului respirator superior
 Răceala comună – guturaiul
 Faringita
 Amigdalita - angina
 Epiglotita
 Laringita acută
 Laringo-traheobronşita
 Sinuzita
 Otita externă, otita medie şi mastoidita
2
Răceala comună

 Etiologie: adenovirusuri, v.gripal, v.paragripal,

rinovirusurile şi v.sinciţial respirator
 Infecţiile se transmit prin contact direct cu
secreţiile respiratorii ale persoanelor infectate
 Perioada de incubaţie: 1-3 zile
 Debut: dureri faringiene urmate de catar nazal,
astenie, cefalee şi mialgii
 Complicaţii: otita şi sinuzita
 Răceala comună trebuie diferenţiată de rinita
alergică sau de rinolicvoree
3
Infecţii faringiene

 Faringita = sindrom inflamator al faringelui

 Anginele= inflamaţia ţesutului limfatic din
istmul faringian
 Amigdalita= inflamaţia restrânsă la
amigdalele palatine
 Adenoidita= inflamaţia amigdalelor
nazofaringiene

4
Infecţii faringiene - etiologie

Virală Bacteriană
 Rinovirusuri  Streptococcus pyogenes
 Adenovirusuri (streptococ grup A şi C
betahemolitic) 20-50%
 V. Herpes simplex (tip 1 şi 2)
 N. gonorrhoeae
 V. Paragripal
 Corynebacterium diphteriae
 V. Gripal
 Yersinia enterocolitica
 Coxsackievirus A
 Treponema
 V. Epstein Barr
 Chlamydia pneumoniae
 Cytomegalovirus
 Mycoplasma pneumoniae şi
 HIV - 1 hominis
 Infecţii bacteriene mixte
anaerobe (angina Vincent)

5
Infecţii faringiene - etiologie

 Faringo-amigdalitele pultacee/eritematoase:
streptococ grup A, C, G, Corynebacterium diphteriae,
Mycoplasma pneumoniae, Neisseria gonorrhoeae sau
virale- mononucleoza infecţioasă
 Faringo-amigdalita veziculară-ulcerativă: virală- v.
Coxsackie, ECHO, enterovirus, Herpes simplex 1,2
 Faringo-amigdalita membranoasă: C.diphteriae,
anaerobi, spirochete (angina Vincent).
 Faringo-amigdalita pseudomembranoasă: v.
Epstein-Barr, adenovirusuri, streptococ beta-
hemolitic

6
Manifestări clinice
Faringo-amigdalita
produsă de rinovirusuri şi
adenovirusuri
 Manifestări sistemice:
febră, frisoane, astenie
 Disconfort faringian:
roşeaţă, iritaţie, senzaţie
de furnicături, prurit
 Rinoree, secreţii la nivelul
faringelui posterior, tuse
 Simptomele faringiene
dispar în 3-4 zile
Faringo-amigdalita
streptococică
 Febră înaltă
 Durere faringiană intensă
 Odinofagie
 Cefalee, frisoane
 Edem şi hiperemie
amigdaliană sau a uvulei
 Exudat galben-verzui
amigdalian
 Adenopatie cervicală
dureroasă
7
Manifestări clinice

Febra Faringita/angina herpetică

faringoconjunctivală  Vezicule şi ulceraţii
 Etiologie: adenovirusuri superficiale pe palat şi
 Clinic: astenie, mialgii, uneori pe mucoasa
disfagie, cefalee, labială şi bucală
frisoane, conjunctivită,  Inflamaţie şi exudat
eritem şi exudat inflamator
inflamator.  Adenopatie cervicală
 Febra persistă 5-6 zile  Febra NU este simptom
constant
8
 Manifestări clinice
Herpangina- caracteristică copiilor
 Agenţi etiologici: virusuri Coxsackie
 Clinic: dureri faringiene intense, disfagie,
anorexie
 Examen fizic: Vezicule mici (1-2 mm) pe palatul
moale, uvulă şi pe pilierii anteriori; după ruperea
veziculelor rămân mici ulceraţii albicioase.

9
 Manifestări clinice
Angina cu anaerobi - Angina Vincent
 Etiologie: asocieri de bacterii anaerobe
(Fusobacterium necrophorum) şi spirochete
 Clinic: durere faringiană severă, halenă fetidă
 Infecţia este unilaterală
 Complicaţii: tromboflebita septică a venei jugulare,
extensia infecţiei la mediastin, plămâni, etc.

 Infecţia cu Mycoplasma pneumoniae survine mai ales

în colectivităţile de copii şi adolescenţi

10
Complicaţiile faringo-
amigdalitelor
 Complicaţii supurative (celulita/abcesul
periamigdalian, parafaringian sau
retrofaringian)- sunt complicaţii precoce
 Complicaţii non-supurative: scarlatina,
reumatismul articular acut, glomerulonefrita
post-streptococică- ultimele fiind complicaţii
tardive

11
Complicaţiile faringo-amigdalitelor

 Sindromul Lemierre: triada- sepsis, tromboflebita venei

jugulare şi abcese pulmonare/la distanţă. Diagnostic pozitiv
prin hemoculturi şi examen radiologic
 Fasciita necrozantă cervicală, favorizată de diabet sau
corticoterapie, cu evoluţie potenţial letală
 Mediastinita
 Recurenţele/recidivele- favorizate de persistenţa
streptococilor beta-hemolitici grup A la locul infecţiei, cu
apariţia de depozite intracelulare chiar în cursul terapiei.
Favorizează eşecul terapiei de eradicare (5-30%)
 Cronicizarea – prin intermediul dezvoltării biofilmelor
bacteriene, care protejează populaţiile bacteriene faţă de
acţiunea antibioticelor

12
Diagnosticul faringo-amigdalitelor

Diagnostic diferenţial Diagnostic

 Pemfigoid bulos  Exudatul faringian este
 Lupus eritematos prezent în infecţii cu:
sistemic streptococi grup A, C, G,
 Boala Behcet
bacterii anaerobe,
C.diphteriae, Y.enterocolitica,
 Boala Kawasaki adenovirusuri, EBV, herpes
simplex.
 Prezenţa rash-ului cutanat
sugerează o infecţie produsă
de S.pyogenes, HIV, EBV sau
sindromul de şoc toxic
(stafilococic sau streptococic)13
Diagnostic de laborator

 Exudat faringian
 Teste de detecţie rapidă a antigenelor în
exudatul faringian
 Teste serologice specifice pentru
mononucleoza infecţioasă
 Teste serologice pentru: M.pneumoniae,
herpes simplex, adenovirusuri, etc.

14
Tratamentul anginei
streptococice
 Penicilina V: 50 mg/kg/zi în 4 doze/zi (la adult 3-5
mil/zi) timp de 10 zile
 Penicilina G: 50.000 UI/kg im (copil), 3 mil UI/zi
(adult)
 Alergie la penicilină: Eritromicină 30mg/kg/zi sau
azitromicină (o dată/zi 5 zile) sau claritromicină
(de 2x/zi 10 zile)
 Cefalosporine de prima generaţie (cefalexin şi
cefadroxil). Cephalexin 30mg/kg/zi
 Cefalosporine de a doua generaţie (cefaclor,
cefproxil)

15
 Epiglotita
 Definiţie: celulită a epiglotei şi a structurilor
adiacente care poate produce obstrucţie completă a
căilor aeriene
 Agenţi etiologici: H.influenzae tip B, pneumococul,
stafilococul, streptococul.
Epiglotita cu H.influenzae poate fi asociată cu
bacteriemie şi sepsis
 Manifestări clinice:
 Debut brutal, febră, iritabilitate, disfonie, disfagie, urmate
de instalarea detresei respiratorii, stridor inspirator
 La adulţi: dureri în gât şi odinofagie
 Examen laringoscopic: “cireaşă roşie” epiglotică
 Evoluţia poate fi fulminantă cu obstrucţie completă în mai
puţin de o oră 16
Epiglotita

 Diagnostic de laborator
 Leucocitoză cu neutrofilie
 Hemoculturi pozitive si culturi pozitive de la nivelul
epiglotei
 Radiografia latero-cervicală: epiglotă mărită şi
structuri subglotice normale
 Diagnostic diferenţial: crupul, difteria, edemul
angioneurotic, aspirarea de corpi străini, abcesul
retrofaringian, abcesul periamigdalian,
hemangiomul epiglotic, necroliza epidermică
toxică
17
Epiglotita

Tratament:
 Inserţia unei sonde endotraheale la copil
 Antibiotice i.v.:
 Cefotaxima 100 mg/kg/zi
 Ceftriaxona 80-100 mg/kg/zi sau
 Amoxicilină-acid clavulanic
 Cefixima 400 mg/zi timp de 7-10 zile
 Rifampicina pentru profilaxia contacţilor

18
 Laringita acută
 Etiologie
 Virusuri: rinovirusuri, v.gripal, v.paragripal, adenovirusuri,
coronavirusuri
 Bacterii: M.pneumoniae, Chlamydia pneumoniae, streptococ
beta-hemolitic A, M.tuberculosis
 Fungi: Coccidioides immitis, Cryptococcus, Hystoplasma
 Manifestări clinice: disfonie, afonie + semnele unei
infecţii de căi respiratorii superioare (rinoree, dureri la
deglutiţie, tuse). Examinarea laringelui – hiperemie de
corzi vocale
 Diagnostic diferenţial: crup, epiglotită acută,
supraglotita, traheita bacteriană, abuz de vorbire, reflux
gastroesofagian, tumori laringiene.
 Tratament : antibioticele NU se recomandă de rutină
19
Laringotraheobronşita acută -
crupul
 Definiţie: infecţie virală cu inflamaţia ariei
subglotice
 Etiologie: adenovirusurile, v.paragripal, v.gripal
A şi B, rinovirusurile, v.sinciţial respirator,
enterovirusuri şi mai rar M.pneumoniae
 Clinic: - precedat de o infecţie a CAS. Debut cu
răguşeală, tuse lătrătoare, dispnee cu note de
stridor în inspir, tahipnee (>50/min)
 Fizic: retracţia peretelui toracic în zona
suprasternală şi supraclaviculară, wheezing,
stridor, raluri şi ronchusuri auscultatorii.

20
Laringotraheobronşita acută -
crupul
 Date de laborator
 Hipoxemie, hipercapnie
 Rx cervical: îngustarea zonei aeriene traheale şi subglotice
 Tehnici rapide de identificare a Ag virale:
imunofluorescenţă
 Diagnostic diferenţial:
 Cauze neinfecţioase de stridor: aspirare corpi străini, reacţii
alergice
 Epiglotita bacteriană
 Complicaţii: insuficienţă respiratorie, stenoza
subglotică după intubaţie
 Terapie : dispozitive de umidifiere a aerului,
asistenţă permanentă, corticosteroizi
21
Sinuzita

 Definiţie: acumularea de mucus în sinusuri şi

infectarea acestuia, mucoasa devine
hiperplazică, cu pierderea cililor şi hiperpopulare
intracavitară cu bacterii.
 Etiologie: bacterii- Streptococcus pneumoniae,
H.influenzae, Moraxella catarrhalis, Streptococcus
pyogenes, S. aureus, bacterii anaerobe; virusuri
 Clinic: rinoree, secreţii postnazale, cefalee,
dureri faringiene, acufene, tuse, exacerbarea
astmului. Simptome constituţionale: ameţeli,
fatigabilitate. Examen fizic: inflamaţie
nazofaringiană, puroi din meatul mijlociu.
22
 Sinuzita
Tratament
 Amoxicilină- acid clavulanic, trimethoprim/
sulfametoxazol, amoxicilină, cefixima.
 Azithromicină/claritromicină (alergie la penicilină)
 Levofloxacina/moxifloxacina (suspiciune de
pneumococ penicilino-rezistent)
 La pacienţii spitalizaţi şi cu intubaţie nazotraheală
(bacili Gram negativ, stafilococi): ceftazidima+
vancomicina; imipenem sau meropenem

23
 Otita medie
 Definiţie: edemul mucoasei nazale şi excesul de
secreţii ce pot obstrua trompa Eustachio
 Agenţi etiologici: S.pneumoniae, H.influenzae,
M.catarrhalis, virusurile (sinciţial respirator,
rinovirusuri)
 Clinic: hipoacuzie recentă, otalgii, febră, întârzierea
dezvoltării vorbirii la copil
 Tratament:
 Amoxicilina sau amoxicilina-acid clavulanic
 Cefuroxime, ceftriaxone (50 mg/kg/zi)
 Clindamicina (eşec al terapiei după 3 zile cu antibioticele
anterioare)

24
Şef de lucrări dr. Daniela Leca

INFECŢII ALE CĂILOR

RESPIRATORII INFERIOARE
Infecţiile bronşice

 Cei mai frecvenţi agenţi etiologici: H.influenzae,

S.pneumoniae, M.catharralis
 Conduita poate fi diferenţiată în funcţie de tipul
infecţiei şi de terenul subjacent:
 Bronşita la copil (<5 ani)
 Etiologie virală: adenovirusuri, v.sinciţial respirator,
v.parainfluenzae
 Tratament simptomatic. Antibioticele indicate doar
dacă afecţiunea este asociată unei sinuzite sau când
manifestările clinice nu retrocedează intr-o săptămână
(eventual Amoxicilină-acid clavulanic 25-50mg/kg/zi
sau cefalosporine de a II-a generaţie

26
Infecţiile bronşice

 Traheobronşita acută la adolescenţi şi adulţi

fără afecţiuni structurale subjacente
 Etiologie: frecvent virusuri, rar M.pneumoniae,
Chlamydia pneumoniae
 Afecţiune de regulă autolimitată. La fumători sau
dacă simptomele nu se remit după 5 zile de
tratament simptomatic, se recomandă:
amoxicilina 2-3 g/zi, amoxicilină-acid clavulanic
625mgx3/zi, cotrimoxazol sau doxiciclină sau
moxifloxacină

27
Infecţiile bronşice

 Exacerbările acute ale bronşitelor cronice (sau

boli pulmonare cronice obstructive)
 Afectarea uşoară-medie a funcţiei pulmonare
VEMS>50%, < 5 exacerbări/an + prezenţa a 2
simptome din 3 (creşterea volumului sputei, a
frecvenţei tusei şi intensificarea aspectului purulent al
sputei)
 Etiologie: H.influenzae, M.catharralis, S.pneumoniae
 Tratament: amoxicilină-acid clavulanic 2g p.o. 10 zile,
azitromicină 500mg/zi prima zi, apoi 250mg/zi 4 zile

28
Infecţiile bronşice

 Exacerbările acute ale bronşitelor cronice complicate

 Pacienţi mai în vârstă
 Funcţia pulmonară intens afectată VEMS< 50%, există
peste 4 exacerbări
 Boli asociate- diabet, insuficienţă cardiacă, renală, boli
cronice hepatice
 Etiologie: H.influenzae, M.catharralis, S.pneumoniae, BGN
 Tratament: BGN (etilism cronic, tabagism, bătrâni):
Fluoroquinolone (ciprofloxacină 1,5g/zi po-10 zile,
levofloxacină 250-500 mg/zi po); primii trei germeni
menţionaţi: Macrolide (azitromicină 5 zile, claritromicină
500mg/zi po-10 zile, iar ca alternativă cefalosporine
(cefuroxima 500mg/zi, cefprozil 500mg/zi)

29
Infecţiile bronşice

 Infecţia bronşică cronică

 Afecţiune avansată, caracterizată prin persistenţa
sputei pe tot parcursul anului cu agravarea
dispneei
 Etiologie: H.influenzae, M.catharralis,
S.pneumoniae, P.aeruginosa, enterobacterii
 Tratament: fluorochinolone (ciprofloxacina 1,5g/),
macrolide, cefalosporine generaţia a II a.

30
Pneumoniile

 Infecţie acută a parenchimului pulmonar

manifestată prin:
 Simptome acute: febră/hipotermie, frisoane, tuse
recent apărută/schimbarea caracterului sputei la
cei cu tuse cronică, dureri toracice, dispnee)
 Examen fizic: raluri sau sufluri
 Radiologic: infiltrat pulmonar

31
Pneumoniiile

 Clasificare
 Pneumonia lobară
 Bronhopneumonia
 Pneumonia interstiţială
 Momentul infecţiei şi etiologia
 Pneumonia comunitară – dobândită în afara
spitalului
 Pneumonia nosocomială – apare după 48 ore de
spitalizare

32
 Clasificare anatomo-clinică
şi practică a pneumoniilor
Pacienţi
frecvent Etiologie Anatomie - patologică
afectaţi
Pneumonia Adulţi Pneumococ Afectarea unuia sau mai multor
lobară Klebsiella lobi. Evoluţie în 4 stadii: congestie,
H.Influenzae hepatizaţie roşie, hepatizaţie
Legionella cenuşie, rezoluţie
Bronho Copii Stafilococ Afectare plurilobară bilaterală.
pneumonie vârstnici BGN, H.influenzae Diseminată (noduli peribronşiolari)
adulţi Confluentă (afectare
debilitaţi pseudolobară)
Pneumonie Toate Mycoplasma pn. Afectarea interstiţiului alveolar şi
interstiţială vârstele Chlamydia pn. peribronşic
Legionella sp.
Coxiella burnetti
virusuri

33
 Etiologia pneumoniei comunitare
raportat la factorii de risc
Factori de risc Microorganisme implicate în etiologie
Boală pulmonară obstructivă S.pneumoniae, H.influenzae, Moraxella
cronică catharralis, Legionella, BGN
Vârstă peste 60 ani S.pneumoniae, H.influenzae
Consum cronic de alcool S.pneumoniae, K.pneumoniae, anaerobi,
M.tuberculosis
Fumatul H.influenzae, M.catharralis
Epidemie de gripă S.aureus, S.pneumoniae
Pierderea cunoştiinţei, convulsii, Anaerobi
igienă dentară deficitară
Fibroza chistică / bronşiectazia Pseudomonas aeruginosa,
Burkholderia cepacia, S.aureus
Contact cu păsări Chlamydia psittaci
Contact cu animale de fermă Coxiella burnetti (febra Q)
Vârstă sub 24 ani Mycoplasma, Chamydia pneumoniae
Injectare de droguri i.v. S.aureus, anaerobi, M.tuberculosis
34
 Etiologia pneumoniei nosocomiale

Pneumonia cu debut precoce Pneumonia cu debut tardiv

(< 4 zile ) ( > 4 zile )
Microorganisme comunitare Microorganisme de spital

•Bacili Gram-negativ • Acinetobacter sp.

- E.coli •S.aureus rezistent la
- Klebsiella sp. meticilină 15-30%
- Serratia marcescens • P.aeruginosa
•H.influenzae
•S.aureus meticilino-sensibil
•S.pneumoniae

35
Factori de risc ai pneumoniei comunitare

1. Pentru infecţia cu pneumococ penicilino-

rezistent (PRP)
1. Vârsta > 65 ani
2. Tratamentul cu beta-lactamine 3 luni anterioare
3. Alcoolismul
4. Condiţii imunodeprimante
5. Multiple afecţiuni asociate
6. Contactul cu persoane instituţionalizate

36
Factori de risc ai pneumoniei comunitare

2. Pentru infecţia cu bacili Gram-negativ

1. Antibioterapie recentă
2. Afecţiuni cardiorespiratorii
3. Persoane instituţionalizate
3. Pentru infecţia cu Pseudomonas aeruginosa
1. Prezenţa de bronşiectazii
2. Corticoterapia
3. Terapia cu antibiotice cu spectru larg > 7 zile în
ultima lună
4. Malnutriţia

37
Factori de risc ai pneumoniei nosocomiale

 Factori care ţin de organismul gazdă

 Vârstele extreme
 Afecţiuni subjacente severe (imunosupresii)
 Condiţii care favorizează aspirarea sau refluxul
 Intubarea orotraheală
 Prezenţa sondei nazogastrice
 Factori care împiedică efectuarea unei toalete
pulmonare adecvate
 Intervenţii chirurugicale la nivelul capului, gâtului,
toracelui, abdomenului superior
 Imobilizarea prelungită

38
Factori de risc ai pneumoniei nosocomiale

 Diferite condiţii care favorizează colonizarea cu

microorganisme a orofaringelui şi/sau a
stomacului
 Internarea în secţii de terapie intensivă
 Administrarea de antibiotice, antiacide
 Afecţiuni pulmonare cronice
 Starea de comă
 Condiţii care necesită utilizarea prelungită a
suportului ventilator mecanic cu risc de expunere
la un echipament respirator contaminat sau de
contaminare prin intermediul mâinilor
personalului de îngrijire
39
 Diagnosticul pneumoniei
alveolare şi interstiţiale
Pneumonia alveolară Pneumonia interstiţială
Teren Frecvent tarat Indiferent
Debut Brusc Progresiv
Cefalee Rar Frecvent
Frisoane Clasic Rar
Temperatură 39 – 40 Medie
Dureri toracice Frecvente Absente
Tuse Productivă Seacă
Expectoraţie Purulentă/ ruginie Absentă
Herpes labial Clasic Absent
Semne fizice Condensare Discrete/absente
Rx. toracic Opacitate omogenă, Infiltrat interstiţial;
sistematizată bilateralitate, nesistematizate
Ex. direct al sputei Predominant un germene Floră polimorfă banală
40
 Metode de diagnostic

 Rx. toracica
 Ex. CT
 Ex. direct al sputei
 Cultivarea sputei
 Expectoratia indusa- M.tuberculosis, Pneumocistis jiroveci
 Examenul altor produse patologice
 Secreţii aspirate de la pacienţii intubaţi
 Aspirat nazotraheal
 Teste invazive
 Traheostomie
 Bronhoscopie
 Aspiratul transtraheal
 Aspiratul transtoracic

41
 Metode de diagnostic

 Criterii bacteriologice
Diagnosticul de pneumonie este stabilit dacă
prin culturi cantitative se evidenţiază
microorganisme în concentraţie de:
 106 UFC/ml pentru produsul aspirat endotraheal
 104 UFC/ml în cazul LBA
 103 UFC/ml în cazul prelevărilor distale protejate

42
 Metode de diagnostic
 Examene sanguine
 Hemoleucograma
 Teste hepatice
 Gazometrie sanguină
 Hemoculturi
 Teste serologice pentru M.pneumoniae, Chlamydia
pneumoniae, Chl. psittaci, virusuri (sinciţial respirator,
gripal, adenovirusuri, CMV), Coxiella burnetti
 Contraimunelectroforeza CIE
 Latexaglutinare LA
 Imunofluorescenţa IF
 Teste imun-enzimatice ELISA
 Detectarea antigenelor
 Teste pentru antigenul urinar al Legionella pneumophylla
 Teste rapide EIA: v.gripal, v.sinciţial respirator,
adenovirusuri, v.parainfluenzae 1,2,3
 PCR
43
 Evaluarea gradului de gravitate a pneumoniei
Caracteristici ale pacienţilor Scor
Vârsta - bărbaţi Ani
- femei Ani- 10
Persoane instituţionalizate + 10
Afecţiuni asociate Neoplasme +30
Afecţiuni hepatice +20
Insuficienţă hepatică +10
Afecţiuni cerebrovasculare +10
Afecţiuni renale +10
Examen fizic Tulburări de conştient +20
Puls > 125/ min +10
Frecvenţa respiratorie > 30/ min +20
TA sistolică < 90 mmHg +20
Temperatura < 35 C sau > 40 C +15
Date de laborator Hematocrit < 30% +30
pH < 7,35 +30
Ureea > 10,7 mmol/L +20
Na < 130 mEq/L +20
Glucoza > 13,9 mmol/L +10
P O2 < 60 mm Hg +10
Rx Revărsat pleural prezent +10
44
 Evaluarea gradului de gravitate a pneumoniei

 Prognosticul pneumoniei comunitare poate fi determinat

prin utilizarea unui algoritm care clasifică pacienţii în
cinci clase de risc
Scor Clasa de risc Risc
0 I
< 70 II Scăzut
71 – 90 III
91 – 130 IV Moderat
> 130 V Crescut

 Pacienţii din clasele I, II, şi III prezintă mortalitate redusă

< 5 % , pot fi trataţi şi în ambulator
 Pacienţii din clasele IV şi V au o mortalitate de 8-29 % ce
impune internare în spital

45
 Tratamentul pneumoniilor
Pneumonia comunitară
Tratamentul ambulator al pacienţilor fără
afecţiuni cardiorespiratorii şi fără factori de risc
pentru infecţia cu PRP sau BGN
Deoarece patogenii potenţiali sunt S.pneumoniae, Mycoplasma
pn., Chlamydia pn., H.influenzae, virusurile se recomandă:
 Macrolide : azitromicina, claritromicina,
eritromicina 2,5 g/zi p.o.
 Pentru pneumonia”tipică” amoxicilina 2-3 g/zi,
penicilina, amoxicilina/ac.clavulanic, CFS II
(cefuroxime, cefpodoxime 200 mg/zi) timp 10 zile
46
 Tratamentul pneumoniilor
 Tratamentul pacienţilor cu o afecţiune
cardiorespiratorie, eventual cu factori de risc pentru
PRP sau BGN
 Patogenii potenţiali sunt cei specificaţi mai sus şi în plus:
Moraxella catharralis, Legionella, BGN, PRP, anaerobi (dacă
pneumonia este de aspiraţie)
 Un antibiotic beta-lactam : amoxicilina doze mari 3 g/zi,
amoxicilina/acid clavulanic (pt.penumonia de aspiraţie),
cefuroxima+ un macrolid
 O fluorochinolonă antipneumococică : levofloxacina,
moxifloxacina
 Pneumonia severă
 Macrolid /fluorochionolonă + cefotaximă/ceftriaxonă
 Macrolid /fluorochinolonă +beta-lactam- inhibitor
betalactamază

47
 Tratamentul pneumoniilor

 Afecţiuni structurale pulmonare (mucoviscidoza)

 O penicilină antipseudomonas (piperacilină, ticarcilină-
IBL)
 Carbapeneme (imipenem, meropenem)
 Cefepim + macrolid
 Fluorochinolonă + aminoglicozid
 Fluorochinolonă+/- clindamicină în caz de alergie la
penicilină
 Suspiciune de pneumonie de aspiraţie
 Fluorochinolonă + clindamicină/metronidazol
 Beta-lactam+ IBL (amoxi-acid clavulanic, ampicilină-
sulbactam, ticarcilină-clavulanat, piperacilină-tazobactam)
48
 NU se recomandă pentru terapia în
ambulator a pneumoniilor comunitare:
 Aminoglicozidele (gentamicină, kanamicină,
amikacina) singure sau în asociere
 Cloramfenicol
 Cotrimoxazol
 Oxacilina
 Ciprofloxacina, pefloxacina, ofloxacina

49
 Terapia iniţială HAP/VAP cu debut precoce la
pacienţii fără factori de risc pentru patogeni
multi-rezistenţi la antibiotice,
în absenţa severităţii bolii

Microorganisme implicate Antibiotice recomandate

 Bacili Gram-negativ enterici
• Enterobacter specii C3G (ceftriaxonă)
• Klebsiella sp. Beta- lactam + IBL
• Proteus sp. Levofloxacina, moxifloxacina sau
• Serratia marcescens ciprofloxacina
• E.coli Ertapenem
 H.influenzae In caz de alergie la penicilină:
S.aureus meticilino-sensibil clindamicină + aztreonam
S.pneumoniae

50
 Tratamentul iniţial al VAP HAP HCAP severe
cu debut tardiv la pacienţii
cu factori de risc pentru MDR
Patogen potenţial Asocieri de antibiotice
Aceeaşi patogeni ca în tabelul Cefepime/ceftazidime (antipseudomonas)
precedent PLUS sau
Bacterii multirezistente: Imipenem/meropenem(antipseudomonas)
P.Aeruginosa sau
Klebsiella pn (ESBL) Beta-lactam-IBL (piperacilină-tazobactam)
Acinetobacter sp. PLUS
SAMR FQ antipseudomonas (cipro, levofloxacină)
Legionella pneumophila sau
AG
PLUS
Linezolid sau vancomicină
 Dacă se suspectează tulpini ESBL: de preferat carbapenemele
 Dacă se suspectează L.pneumophila: de inclus un macrolid (azitromicină) sau o FQ
51
 Pneumonia pneumococică
 Tulpini sensibile CMI<0,1 microg/ml : penicilina G parenteral sau
amoxicilină po
 Sensibilitate intermediară CMI 0,1-1 microg/ml:
penicilină/amoxicilină sau cefalosporine parenteral
 Tulpini cu rezistenţa la penicilină CMI>2 microg/ml: vancomicină/
fluorochinolone (levofloxacina, moxifloxacina)
 S.pneumoniae rezistent la penicilină este de regulă rezistent şi la
alte antibiotice (macrolide şi cotrimoxazol)
 Alte antibibiotice active pe PRP: streptograminele, ketolidele,
oxazolidinone, vancomicina şi CFS III
 Alegerea terapiei, în absenţa izolării S.pneumoniae se bazează pe
cunoaşterea nivelului de rezistenţă dintr-o anumită arie
geografică.
 În prezent este disponibil un vaccin recomandat tuturor
persoanelor >65 ani şi persoanelor mai tinere, dar cu condiţii
medicale asociate unui risc crescut pentru boala pneumococică şi
complicaţiilor sale

52
 Pneumonia cu Legionella
 Legionella spp. Sunt implicate în 2-6% din pneumoniile
comunitare.
 În cazul infecţiilor nosocomiale este demonstrat rolul apei
potabile în transmitere.
 Deşi este rară la adulţii imunocompetenţi cu vârstă >30 ani,
legioneloza poate fi ocauză majoră a pneumoniei letale
 Rata mortalităţii 2-25% la persoanele imunocompetente şi
substanţial mai mare la gazdele imunocompromise
 42 de specii de Legionellae, cu 64 serogrupuri ale familiei
Legionellaceae
 L.pneumophila este un patogen cu multiplicare exclusiv
intracelulară, dar care poate persista şi extracelular.
 L.pneumophila este agentul etiologic al bolii legionarilor,
afecţiune produsă prin multiplicarea în macrofagele şi
monocitele alveolare

53
 Pneumonia cu Legionella
 Principalii factori de risc: fumat, alcool, vârstă, imunosupresii
(insuficienţă renală, hepatică, diabet, neoplasm)
 Perioadă de incubaţie scurtă 45 ore la copil, 70 ore la adult
 Clinic: febră înaltă, obnubilare, cefalee, fatigabilitate,
artralgii, dureri abdominale
 Diagnostic: absenţa răspunsului la terapia cu beta-lactam,
cefalee, diaree, hiponatremie, creşterea creatinkinazei serice
 Diagnostic de laborator: culturi pe medii selective,
detectarea Ag urinar (L.pneumophila serogrup 1), serologie
(în perioada acută şi în convalescenţă, după 4-6 săptămâni),
testarea secreţiilor respiratorii cu Ac fluorescenţi

54
 Pneumonia cu Legionella

Tratament
 Eritromicină i.v. asociat sau nu cu
rifampicină (600 mg/zi) urmat de
eritromicină po (2-3 săpt în total)
 Azitromicină iv, levofloxacina, ofloxacina,
ciprofloxacina şi doxiciclina
 Durata tratatamentului trebuie să fie de
10-21 zile (mai scurtă în cazul
azitromicinei)

55
Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae

 Afectează în principal copiii cu vârsta de 5-9 ani

şi adulţii tineri
 Perioada de incubaţie 2-4 săptămâni
 Manifestări clinice: febra, frisoane, cefaleea,
disfagia, urmate de tuse seacă sau productivă
(mai severă în cursul nopţii, poate persista 3-4
săptămâni)
 Manifestări extrapulmonare: anemia hemolitică
(cu hemaglutinare la rece) greţuri, vărsături,
miocardită, rash şi diverse sindroame
neurologice.

56
Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae

 Teste de laborator: teste serologice, culturi, PCR.

Titruri ale aglutininelor la rece de peste 1:64
pledează pentru diagnostic, dar sunt lipsite de
specificitate
 Tratament: macrolide (azitromicina fiind cea mai
activă pe M.pneumoniae), noile fluorochinolone
(levofloxacina, moxifloxacina) pentru o perioadă
de 2-3 săpt. – pentru a reduce riscul recăderilor
 Aspectul radiografic: infiltrate interstiţiale ce
persistă 2-4 săptămâni, funcţie de tratament
57
 Pneumonia cu Chlamydia pneumoniae
 Afectează 5-15% din cazurile de pneumonie
comunitară, în special copii şi adulţi tineri
 Manifestări de însoţire : sinuzita, boli reactive
respiratorii, empiem.
 Manifestări extrapulmonare: eritem nodos,
encefalita, sindrom Guillain-Barre.
 Se asociază frecvent cu alţi germeni, particular cu
S.pneumoniae.
 Diagnostic de laborator: cultivare, detecţia ADN
(PCR), serologie (Ac microimunfluorescenţi)
 Tratament: macrolide (claritromicina), tetracicline,
fluorochinolone.
 Rezoluţia imaginilor radiologice se produce în 1-3
luni.
58
 Pneumonia cu anaerobi
 Bacteriile anaerobe fac parte din flora normală a cavităţii orale.
 Date orientative: predispoziţia pentru aspiraţie (alterarea
conştientului, anestezia, convulsiile, bolile neurologice),
gingivite, obstrucţii respiratorii, fistula bronho-pulmonară,
afecţiuni cronice.
 Manifestări clinice: aspirarea m.o. orofaringiene (debut insidios,
tuse, febră, spută purulentă), aspiraţia acidă (dispnee acută,
tahipnee, tahicardie, cianoză, bronhospasm)
 Rx pulmonară: aspect cavitar, cu nivel hidroaeric, mai rar
infiltrate în lobii inferiori.
 Empiemul poate surveni ca leziune primară sau complicaţie a
pneumoniei
 Tratament: drenaj, antibiotice monoterapie/asocieri (2-3 săpt):
carbapeneme, asocieri beta-lactam cu IBL, clindamicină,
moxifloxacină.
 Morbiditatea şi mortalitatea asociată infecţiilor cu anaerobi este
semnificativă

59