Edemul Quincke

Angioedemul= edemul Quincke=edemul angioneurotic este

este o maladie, caracterizat de o inflamaia rapid a pielii,
esutului subcutanat, esuturilor mucoase i submucoase. Este
o boal similarurticariei.
nainte de descrierea lui Quincke (1882), boala a fost
considerat ca o form de urticarie.Ea apare cu o frecven
egal la brbai i femei.
Edemul angionevrotic Quincke este un edem acut si rapid
tranzitor, bine demarcat, implicnd straturile mai profunde ale
pielii, inclusiv tesutul celuloadipos subcutanant. In cele mai
multe cazuri se dezvolta concomitent cu urticaria generalizata.
Doar in 15-20% din cazuri EQ se instaleaza fara manifestari de
urticarie.

 Urticaria este o afectiune alergica cutaneomucoasa ce se caracterizeaza printr-o eruptie

trecatoare de papule (basicute rosii), aparute
brusc, intens pruriginoase (care provoaca
mancarime intensa), similare celor care apar la
atingerea pielii cu o urzica (latina = urtica).

Claificare:
Idiopatic

Dou categorii de angioedem rare sunt consecina deficienei inhibitorului de

C1-esteraz (C1 INH)la nivelul complementului i al sistemului kalicreinkinin:
angioedemul ereditar
angioedem ereditar tip I (80-85%): cauzat de deficiena erediatar de C1INH. Episoadele recurente de angioedem ce implic tegumentele i
membranele mucoase sau mucoasa intestinal. Mortatalitatea este de
25%.
Se manifesta n mod regulat i nu sunt de obicei asociate cu
urticarie.Tratamentul de angioedem ereditar necesit utilizarea pe
termen lung de hormoni i de medicamente care compenseaza deficitul
enzimatic.
angioedemul dobndit:
angioedemul dobndit tip I: distrucie crescut a C1-INH. Apare la
pacienii cu afeciuni reumatologice i boli maligne limfoproliferative cu
celule B, precum i leucemie, limfom cu celule T, mielom multiplu,
crioglubinemie esen.
angioedemul dobndit tip II: celulele B secret autoanticorpi mpotriva
C1-INH, ducnd la inactivarea acestuia.

Indus
Hipersensibilitate imunologic, asemntoare
reaciilor la penicilin;
Non-imunologic, asemntor reaciei la AINS
(aspirin);
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
scad nivelurile de angiotensin II i stimuleaz
producia de bradikinin, un vasodilatator
puternic, cu apariia consecutiv a angioedemului.
Poate surveni imediat, sau dup mai multe luni.

 Cauze:
EQ este o maladie multicauzala, care poate fi indusa de factori
imuni si extraimuni. Astfel se distinge:
- EQ alergic: n rezultatul reactiei alergice de tip I la preparate
medicale (mai frecvent unele antibiotice ), produse
alimentare, muscatura de insecte;
- EQ pseudoalergic: ca urmare a unei actiuni directe nonimune
(eliberatoare de histamina) a unor preparate medicale
(salicilate si alte preparate antiinflamatorii nesteroidene,
dextrane, etc.) sau produse alimentare (alergie alimentara);
- EQ complement-dependent: congenital sau dobndit (de ex.
n tumori maligne limfoproliferative);
- EQ idiopatic - etiologie necunoscuta.

 Se manifesta prin tumefierea edematoasa a capului si

gatului, fara apartitia semnelor inflamatorii. Apare edem
glotic, laringean, ce determina obstructia mecanica partiala
sau totala a cailor respiratorii superioare cu aparitia dispneei,
senzatiei de sufocare, cianozei, si edemului masiv al buzelor,
obrajilor, limbii, aceste simptome aparand brusc, dupa
injectarea unui medicament, putand duce la soc anafilactic
Edem raspndit, indurativ, palid, nepruriginos al pielii si
tesutului adipos subcutanat, la presiune nu ramne amprenta
(uneori si/sau al mucoasei), eritem, senzatie de amortire care
poate asocia sau nu urticarie.

 Localizare: mai frecvent pe fata (buze si pleoape), extremitati,

organe genitale.
Cea mai periculoasa localizare este laringele, se ntlneste n
25% din cazuri si poate provoca asfixia cu:
- debut acut brutal;
- mai nti apare vocea ragusita" si tusea latratoare";
- apoi apare respiratie dificila cu dispnee inspiratorie, respiratia
devine zgomotoasa,
- culoarea fetei capata un aspect cianotic, apoi brusc devine
palida, bolnavii sunt agitati, nu-si gasesc locul;
- daca edemul se raspndeste la mucoasele traheii si bronhiilor se
asociaza sindromul de astm bronsic cu raluri difuze ;
Uneori n localizarea pe fata a edemului Quincke se pot antrena n
proces inflamator tunicile meningeale cu: cefalee intensa; voma;
semne meningeale; convulsii;

 Alteori, cnd edemul Quincke are localizare predominanta

n mucoasa tractului gastrointestinal, se dezvolta
sindromul abdominal, care:
- debuteaza cu greata, voma cu resturi de alimente apoi cu
bila;
- apare durere acuta abdominala, mai nti locala, apoi
difuza, uneori cu semne de iritare peritoneala (semnul
Sciotchin pozitiv);
- meteorism, peristaltism intestinal pronuntat;
- criza finalizeaza cu diaree profuza;
- analiza coprologica depisteaza eozinofilie si cristale
Charcot-Lieden;
- edemul abdominal se asociaza n 30% cu manifestari
cutanate, ceea ce faciliteaza mult diagnosticul.
Uneori edemul Quincke se manifesta n sistemul urogenital:
- semne de cistita acuta, apoi retentie de urina;
- edem al organelor genitale.

Simptomologie
Survine de sine stttor, sau n asociere cu
urticaria n 50% din cazuri;
De obicei nu provoac prurit comparativ cu
urticaria, dar poate determina senzaia de arsur;
Debutul este rapid; se remite n 72 de ore;
Poate surveni ca o component a reaciei
anafilactice generalizate, potenial fatal;
Apar semne ale edemului la nivel cutanat (faa,
extremiti, organe genitale);
La nivel gastrointestinal se manifest prin durere
abdominal intermitent inexplicabil;
La nivel respirator se poate asocia cu o reacie
anafilactic generalizat, potenial fatal.

 Factori de risc - predispunere ereditara si familiala, boli cronice ale

sistemului digestiv, neglijarea restrictiilor dietetetice si exacerbarea bolilor
digestive.
Diagnosticul clinic - se stabileste n baza acuzelor, anamnezei aler-gologicc,
care trebuie precizata minutios, si a semnelor clinice.
Diagnostic diferential - dermatita de contact, edemul limfatic,
tromboflebita, limfostaza (n EQ ereditar), erizipelul, cheilita granulomatoasa,
celulita, edemul fetei din hipotireoza (mai ales n EQ ereditar),
glomerulonefrita cronica (n EQ ereditar). Testele de sange, cum ar ficele
pentruenzimelorhepatice,electroliti, funcia renal,sau ohemoleucograma.
Investigatii instrumentale - laringoscopia - edem si hiperemie a mucoasei
laringelui.

 Schimbari morfologice - se caracterizeaza prin edem masiv dermic.

Fasciculele de colagen din benzile afectate sunt larg separate cu
venulele uneori dilatate. Infiltratul perivenular consta din limfocite,
eozinofile si neutrofile, care sunt prezente n tot dermul.
Regim - strict de pat pna la stabilizarea indicilor hemodinamici, a se
evita dusul sau baia cu apa fierbinte deoarece aceasta mareste edemul.
Dieta - exclude alergenii alimentari:
albusul de ou, laptele si pastele
fainoas, pestele, nucile,
ciocolata, bananele, citricele.

Complicatii posibile - asfixie

produsa de edemul laringelui,
evolutie spre soc anafilactic.

 Prognosticul si evolutia - edemul Quincke dureaza maximal

10 - 14 zile. Prognosticul EQ alergic n cele mai multe cazuri este
favorabil. Pericol pentru viata comporta numai EQ cu localizare
n laringe.
Prognosticul edemului Quincke ereditar adeseori este
nefavorabil. Sunt descrise familii, n care mai multe generatii
sufereau de aceasta boala si care decedau la vrsta de pna la
40 ani de asfixie cauzata de angioedem laringian.
La sugari si copiii mici se dezvolta EQ ereditar. Membrii familiei
din generatie n generatie fac edem al laringelui, uneori cu
exitus letal.
La vrstnici EQ si urticaria se ntlneste mai rar, evolueaza cu
semne clinice mai slab pronuntate, dar poate agrava insuficienta
cardiaca. Tavegilul la vrstnici provoaca ameteli, hipertensiune
arteriala, sedare.
Sarcina - EQ asociat cu urticarie n timpul sarcinii poate agrava
patologia renala (glomerulonefritele) si gestozele.

 La copii factorii precipitanti si favorizanti ai edemului Quincke pot

fi:
- microtraumatismul;
- plagile mici;
- interventiile chirurgicale;
- stresul emotional.
-edemul progreseaza n cteva ore,
se localizeaza mai frecvent pe
mucoasa cailor respiratorii si a
tractului digestiv. Edemul are un
aspect palid, este foarte dur,
se extinde pe arii mari. De obicei
tratamentul cu corticosteroizi si
remedii antihistaminice nu este
eficient. Pronosticul adeseori este
nefavorabil. Tot la copii tratamentul
cu Suprastina poate incita excitatie.

 Tratament:
Cazurile n care angioedemul progreseaz repede ar trebui tratate precum
urgene medicale, ntruct pot fi obstrucionate cile respiratorii i se poate
produce sufocare.
n cazul angioedemului alergic, epinefrina este considerat vital.
n cazul angioedemului ereditar, epinefrina nu are niciun efect. El este, n
general, refractar la utilizarea de catecolamine, antihistaminice si steroizi
anabolici, cum ar fi danazol, pot fi utilizate pentru faza acut a unui atac de
angioedem ereditar.
Pentru angioedemul acut se recomand antihistaminice de prim generaie.

Indicatii generale:
- oprirea imediata a administrarii medicamentului incriminat
- administrare de corticisteroizi in cantitate mare: hemisuccinat de
hidrocortizon 300 - 400 mg. i.v.
- Fortecortin, 40 mg. i.v.
- Adrenalina, 1%, 1/2 f. de 1 ml. i.v.
- Suprarenalina, 1 mg.
- Tavegyl, 1 - 2 f. de 2 mg. i.v.
- Tagamet, 200 mg. i.v. (1 -2 f.)
- oxigenoterapie sub presiune
- punctie cricotiroidiana
- internare in spital

Mulumesc pentru atenie!

Lozovanu Anastasia
Gr. 3207