dosarul nr.

3-86/18

12-3-9964-15022018

ÎNCHEIERE

10 iulie 2018 mun.

Chişinău

Judecătoria Chişinău (sediul Râşcani)

Instanţa de judecată în componenţa:

Preşedintele şedinţei, judecătorul Lorina Ciubotaru

Grefier Iulia Popa

Cu participarea reprezentantului reclamantului XXXXXXXXX – avocatul Ioniţă Diana

în baza mandatului nr.1150236 din 02 februarie 2018 şi reprezentantului Autorităţii
Naţionale de Integritate – Negru Vladislav în baza procurii nr.7 din 28 iunie 2018

examinând în şedinţă publică cererea reclamantului XXXXXXXXX privind repunerea

în termen a acţiunii şi excepţia de tardivitate invocată Consiliul de Integritate şi Autoriatea
Naţională de Integritate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
XXXXXXXXX către Consiliul de Integritate, intervenient accesoriu Autoriatea Naţională de
Integritate cu privire la repunerea în termen, contestarea actului administrativ şi obligarea
restabilirii în dreptul de a participa la concursul pentru suplinirea funcţiei

a c o n s t a t a t:

La 12 februarie 2018 XXXXXXXXX a depus cerere de chemare în judecată către

Consiliul de Integritate al Autorităţii Naţionale de Integritate cu privire la repunerea în
termen, contestarea actului administrativ şi obligarea restabilirii în dreptul de a participa la
concursul pentru suplinirea funcţiei.

În motivarea cererii de chemare în judecată XXXXXXXXX a invocat că Consiliul de

Integritate prin hotărârea nr.5 din 12 septembrie 2017 a respins dosarul său depus pentru
participare la concursul privind suplinirea funcţiei de preşedinte sau vicepreşedinte al
Autorităţii Naţionale de Integritate pe motivul neîntrunirii votului majorităţii membrilor
Consiliului de integritate prezenţi.

Consideră hotărârea ilegală, deoarece în calitate de candidat i-au fost încălcate

drepturile constituţionale, precum şi i s-a cauzat prejudicii morale.

În procesul realizării prevederilor legale privind organizarea şi desfăşurarea

concursului pentru suplinirea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte al Autorităţii
Naţionale de Integritate, unii membrii ai Consiliului au procedat fraudulos, încălcând
legislaţia în vigoare, inclusiv pe segmentele de fond, de procedură şi de integritate.

Candidatul poate fi exclus din concurs doar în cazul în care nu întruneşte una sau mai
multe condiţii stabilite de lege, iar hotărârea Consiliului trebuia să conţină argumentarea
respectivă.

Unul din membrii Consiliului de Integritate urmărind anumite interese personale a

invocat nefondat drept temei pentru neadmiterea sa la concurs „lipsa reputaţiei ireproşabile”
art.10 lit.e) Legea cu privire la Autoriatea Naţională de Integritate nr.132 din 17.06.2016,
exprimată că în anul 2014 în calitate de preşedinte al Comisiei Naţionale de Integritate în
procesul examinării materialelor în privinţa colaboratorului Centrului Naţional Anticorupţie
– xxxxxxxxxxxx ar fi admis un conflict de interese pe care nu l-a declarat.

Această declaraţie este eronată nu corespunde realităţii şi contravine legislaţiei în

vigoare.

La adoptarea hotărârii din 12.09.2017 Consiliul a încălcat prevederile art.12 alin.(9)

Legea cu privire la Autoriatea Naţională de Integritate nr.132 din 17.06.2016.

xxxxxxxxxxxxxxxx în mod abuziv a prezidat consecutiv 4 şedinţe ale Consiliului fără a

fi desemnată în modul stabilit de lege şi respectiv nu era în drept se semneze Hotărârile.

În partea discriptivă a Hotărârii Consiliului este indicat a fost adoptată „cu votul
majorităţii membrilor prezenţi, exercitat deschis”, însă această afirmaţie contravine
exigenţilor legale, deoarece din cei cinci membri prezenţi la şedinţă, doi au votat „pro”, doi
au votat „contra”, iar unul s-a abţinut.

Hotărârea Consiliului Naţional de Integritate nr.5 din 12 septembrie 2017 privind

excluderea sa din concursul pentru suplinirea funcţiei de preşedinte sau vicepreşedinte al
ANI este ilegală atât în fond, emisă contrar prevederilor legii, cât şi pe aspect de încălcare a
procedurii stabilite, fiind pasibilă anulării.

Prezenta cerere de chemare în judecată a fost depusă iniţial în instanţă la 13

noiembrie 2017, iar prin încheierea judecătorului Cazacu Grigorii din 14 noiembrie 2017
s-a acordat termenul de 7 zile, apreciat rezonabil de instanţă pentru certificarea copiilor
anexe la cerere. Însă, în calitate de reclamant nu a reuşit să certifice copiile, în termenul
stabilit, deoarece nu a primit încheierea instanţei, pe motivul aflării în perioada de referinţă
în afara teritoriului Republicii Moldova. Respectiv, prin încheierea aceluiaşi judecător din 19
decembrie 2017 recepţionată la 12 ianuarie 2018 i s-a restituit cererea de chemare în
judecată cu explicarea posibilităţii depunerii repetate a acesteia.
 Se vede îndreptăţit de a solicita instanţei repunerea în termen pentru contestarea
Hotărârii nr.5 a Consiliului Naţional de Integritate din 12 septembrie 2017 ca act
administrativ.

XXXXXXXXX solicită repunerea în termen, anularea Hotărârii Consiliului Naţional de

Integritate nr.5 din 12 septembrie 2017 în partea ce ţine de respingerea dosarului său
depus pentru participarea la concursul privind suplinirea funcţiei de preşedinte sau
vicepreşedinte al ANI, ca fiind contrară legii şi obligarea Consiliului de Integritate de a
emite o Hotărâre prin care să fie restabilit în dreptul de a participa la concursul pentru
suplinirea funcţiei de preşedinte sau vicepreşedinte.

La 25 aprilie 2018 Consiliul de Integritate a depus cerere de atragere în calitate de

intervenient accesoriu Autoritatea Naţională de Integritate.

Prin încheierea Judecătoriei Chişinău (sediul Râşcani) din 25 aprilie 2018 s-a antrenat
în proces în calitate de intervenient accesoriu Autoritatea Naţională de Integritate (f.d.43).

Consiliul de Integritate prin referinţa nr.1 depusă la 25 aprilie 2018 a solicitat

respingerea cererii privind repunerea în termen a cererii de chemare în judecată şi
respingerea acesteia ca fiind tardivă, invocând că la 13.09.2017 reclamantul XXXXXXXXX
s-a adresat cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea parţială a Hotărârii
Consiliului Naţional de Integritate nr.5 din 12 septembrie 2017.

Consiliul a luat act de această solicitare în cadrul şedinţei, însă nu a adoptat nici o
hotărâre pe motiv că legea nu prevede procedura de revizuire a hotărârii deja adoptate.

La 13 noiembrie 2017 XXXXXXXXX a depus cerere de chemare în judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Chişinău sediul Râşcani din 14.11.2017 nu s-a dat curs
cererii de chemare în judecată acordându-se termen de 7 zile pentru înlăturarea
neajunsurilor.

La 11.12.2017 avizul de recepţie expediat în adresa reclamantului, prin care s-a

expediat copia încheierii din 14.11.2017 s-a restituit instanţei de judecată ca „nereclamat”.

Prin încheierea Judecătoriei Chişinău sediul Râşcani din 19.12.2017 s-a restituit
cererea de chemare în judecată.

Consiliul de Integritate în şedinţa din 22 decembrie 2017 adoptă hotărârea de a

propune Preşedintelui Republicii Moldova candidaturile pentru funcţia de preşedinte şi
vice-preşedinte ANI.

La 29.12.2017 preşedintele Republicii Moldova decretează investirea noii conduceri

ANI.

La 12 februarie 2018 XXXXXXXXX depune repetat cerere de chemare în judecată şi

solicită repunerea în termen.

Consideră cererea de repunere în termen neîntemeiată, deoarece argumentele aduc

referire cu privire la legalitatea încheierii judecătoreşti din 19.12.2017 rămasă definitivă şi
irevocabilă prin necontestare cu recurs nu şi la termenul de înaintare a cererii în instanţa de
contencios administrativ prevăzut la art.17 Legea contenciosului administrativ.

Reclamantul nu motivează în substanță și nu aduce probe pentru a justifica pierderea

termenului de conformare de 7 zile pentru a înlătura neajunsurile și pierderea termenului
de recurs la încheierea judecătorească de restituire a acțiunii de 15 zile, însă enunță
deplasarea în afara țării.

XXXXXXXXX este o persoană cu cunoștințe avizate în virtutea funcțiilor deținute, în

domeniul procedurilor de justiție, evoluțiilor de ordin public pertinente concursului public la
funcție de președinte și vice-președinte al ANI.

Cererea de chemare în judecată depusă la 13.11.2017 nu se consideră a fi depusă ca

urmare a restituirii.

Legislația prescrie aplicarea sancțiunii participanților la proces inclusiv decăderea

din drepturi pentru neîndeplinirea în termen a actului de procedură.

Autoritatea Națională de Integritate prin referințele depuse la 28.06.2018 și

09.07.2018 a solicitat respingerea cererii privind repunerea în termen a acțiunii și stabilirea
de către instanța de judecată a tardivității invocând că XXXXXXXXX a avut oportunitatea de
a contesta încheierea judecătorească în termenul rezonabil stabilit de lege ca rezultat a
omis termenul procedural și repunerea în termen se admite doar pe motive justificate care
demonstrează neputința exercitării dreptului în interiorul termenului imperativ.

Reclamantul XXXXXXXXX a admis indiferență și iresponsabilitate la administrarea

acțiunii.

Din conținutul actelor prezentate se evidențiază mai multe perioade și anume: -

14.11.2017 – 22.11.2017 reclamantul internat în IMPS SRACSR (secția Cardiologie); -
30.01.2018 – 01.02.2018 internat în IMSP Institutul de Cardiologie.

Consideră că în această perioadă XXXXXXXXX avea oportunitatea de a conlucra cu

reprezentantul său, în așa fel ca să evite orice abatere.

În copiile pașaportului străin sunt reflectate mai multe perioade: 02.09.17,

06.10.17-09.10.17, 03.12.17-04.12.17, 08.12.17-09.12.17, 18.12.17-08.01.18,
14.01.18-15-01.18 și demonstrează că reclamantul era activ și implicat în activități în luna
septembrie, octombrie, decembrie 2017 și ianuarie 2018.

Prin deplasările respective se demonstreze că reclamantul avea oportunitatea de a

găsi timp și posibilitate referitor la administrarea cererii și probelor în așa fel ca să
anticipeze situația creată.

Sistemul integrat al Poliției de Frontieră a prezentat informația cu privire la

traversarea frontierei de stat de către XXXXXXXXX în perioada 14.11.2017-12.01.2018 care
nu coincide cu datele din copiile pașaportului străin, prin aplicarea ștampilelor de către
autoritățile române.
 În ședința de judecată reprezentantul reclamantului XXXXXXXXX – avocatul Ioniţă
Diana a solicitat repunerea în termen a cererii de chemare în judecată, declarând că
prezenta cerere de chemare în judecată, precum s-a menţionat şi în conţinut, a fost depusă
de către reclamant iniţial la 13.11.2017, adică ulterior contestării cu cerere prealabilă
(rămasă neexaminată de pârât) a Hotărârii nr.5 din 12.09.2017.

Prin încheierea judecătorului Cazacu Grigorii (anexată la cerere) reclamantului i s-au

acordat 7 zile, apreciate rezonabile şi suficiente pentru autentificarea copiilor- anexe la
cererea de chemare în judecată. Acest termen nu a fost unul rezonabil pentru reclamant în
virtutea mai multor circumstanţe obiectiv produse şi independente de voinţa sa și anume:
până la înregistrarea cererii în cancelaria instanţei XXXXXXXXX a fost în concediu de boală,
iar după înregistrarea cererii (începând cu şi până la 22.11.2017) pe motivul unor diagnoze
cardiace a fost internat în IMSP Spitalul Republican/secţia Cardiologie. In asemenea condiţii,
pe durata termenului acordat de instanţă de judecată pentru înlăturarea neajunsurilor (de 7
zile), reclamantul internat în spital a fost în imposibilitatea obiectivă de înlăturare a
neajunsurilor, inclusiv şi pe motivul nerecepţionării încheierii din 14.11.2017 (dacă
recepţiona încheierea, reclamantul incontestabil găsea o modalitate de autentificare a
copiilor anexate la cerere).

XXXXXXXXX efectiv nerecepţionând careva act judecătoresc despre neregulile admise

în cererea de chemare în judecată depusă 13.11.2017, la acel moment neavând avocat, avea
certitudinea că, cererea sa este pe rolul instanţei şi aştepta în continuare citarea pentru
eventuala şedinţă de judecată.

Reclamantul fiind în concediul de boală, telefonic a încercat să ia legătura cu

cancelaria instanţei pentru a afla cui a fost repartizată cauza şi eventual ziua şedinţei, însă
aceste încercări au eşuat pe simplul motiv că, n-a reuşit să obţină o receptivitate la
numerele de telefon oficial stabilite pentru instanţa judecătorească.

La 12.01.2018 XXXXXXXXX a recepţionat încheierea din 19.12.2017 de restituirea

cererii de chemare în judecată cu argumentul neconformări reclamantului încheierii din
14.11.2017.

Reieşind direct din dispoziţiile încheierii din 19.12.2017 a depus repetat cererea de
chemare în judecată, însă deja cu solicitarea repunerii în termenul de contestare a actului,
solicitare obiectiv impusă de circumstanţe şi apreciată a fi cea mai rezonabilă şi oportună
speţei.

Argumentul pârâtului că nu a fost contestată cu recurs încheierea din 19.12.2017 îl

apreciază a fi eronată şi neîntemeiată legal. Calea de atac constituie o formă de realizare a
dreptului garantat de acces liber la justiţie ( prin raportare la art.20 a Constituţiei
R.Moldova, art.5CPC), utilizarea acesteia are loc prin considerarea unor astfel de repere ca:
oportunitate, rezonabilitate şi eficienţă.

În eventualitatea în care încheierea din 19.12.2017 se contesta cu recurs, această

cale de atac ( formal posibilă pentru reclamant) era să fie ineficientă, pe motivul elementar
că, la executarea controlului judecătoresc pe calea recursului, instanţa nu se va implica în
esenţa fondului litigiului judecat de prima instanţă, ci va verifica în exclusivitate respectarea
normelor procesuale la emiterea încheierii atacate. Recurentul (reclamantul) urma să
prezinte instanţei de recurs motivele dezacordului cu încheierea de restituire a cererii -
motive care pur şi simplu nu existau, deoarece copiile anexe (care urmau să fie expediate
instanţei de recurs) oricum rămâneau neautentificate de reclamant sau avocat, recursul
oricum urmând a fi respins de Curtea de Apel, în actele-anexe la cerere, neintervenind
careva schimbări.

Reprezentantul Autorităţii Naţionale de Integritate – Negru Vladislav în ședința de

judecată a solicitat respingerea cererii privind repunerea în termen a acțiunii și respingerea
acesteia ca fiind tardivă pe motivele invocate în referințe.

Consiliul de Integritate a ANI în ședința de judecată nu a delegat un reprezentat, deși

a fost legal citată despre data, ora și locul examinării cauzei, nu a comunicat motivele
neprezentării și instanța de judecată a dispus examinarea cererii în lipsă.

Audiind reprezentantul reclamantului și a intervenientului accesoriu, examinând

cererea reclamantului privind repunerea în termen a cererii de chemare în judecată şi
excepția de tardivitate invocată de Consiliul de Integritate și Autoritatea Naţională de
Integritate în coraport cu materialele dosarului şi prevederile legale, instanţa de judecată
consideră necesar de a respinge cererea privind repunerea în termen a acțiunii din
următoarele motive.
În conformitate cu art.1861 alin. (1) și (2) Codul de procedură civilă, cererile depuse în instanţa
de judecată peste termenul de prescripţie extinctivă, a căror tardivitate a fost invocată în faza de
pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare de partea în proces, persoana în a cărei favoare a curs
prescripţia, de creditorul persoanei sau de către oricare altă persoană care are interes legitim, se
examinează în fond doar după examinarea de către instanţa de judecată a excepţiei de tardivitate.
Dacă reclamantul a solicitat repunerea în termenul de prescripţie sau solicită repunerea odată cu
ridicarea excepţiei, instanţa de judecată examinează excepţia de tardivitate concomitent cu cererea
de repunere în termen.
Excepţia de tardivitate şi, după caz, repunerea în termen se soluţionează în şedinţă de judecată,
convocată în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare. Lipsa participanţilor citaţi legal
nu împiedică examinarea cererilor.
În şedinţa de judecată s-a constatat că la 12 septembrie 2017 Consiliul de Integritate a
Autorității Naţionale de Integritate a adoptat Hotărârea nr.5 prin care a admis dosarele unor
candidați pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de președinte și vicepreședinte a
ANI și a respins dosarul de concurs al candidatului XXXXXXXXX depus pentru participarea la
concursul pentru suplinirea funcţiilor menționate pe motivul neîntrunirii votului majorităţii
membrilor Consiliului de Integritate prezenţi (f.d.7-8).
XXXXXXXXX nefiind de acord cu hotărârea 2017 Consiliul de Integritate a ANI nr.5 din
12.09.2017, la 13 septembrie 2017 s-a adresat cu cerere prealabilă (f.d.9-14).
Conform art.14 alin.(1) Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10
februarie 2000 cu modificările ulterioare, persoana care se consideră vătămată într-un drept
al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă,
autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului,
revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.
Conform art. 16 alin.(1) Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10
februarie 2000 cu modificările ulterioare, persoana care se consideră vătămată într-un drept
al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul
primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege,
este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea,
în tot sau în parte, a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate.
Articolul 17 alin.(1) lit.a) aceiaşi Lege prevede că cererea prin care se solicită anularea unui
act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în
cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la data primirii răspunsului la cererea
prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia.
Deşi, XXXXXXXXX s-a adresat cu cerere prealabilă la 13.09.2017 prin care contestă actul
administrativ Hotărârea Consiliului de Integritate nr.5 din 12.09.2017, iar data expirării termenului
prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia a expirat la 13.10.2017, reclamantul depune prezenta
cerere de chemare în judecată abia la 12.02.2018 cu depăşirea termenului de 30 zile, care este
termen de prescripţie.
Conform art.271 Codul civil, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în
temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a
curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripţia
poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului.
Consiliul de Integritate a ANI și Autoritatea Națională de Integritate în referinţele depuse şi în
şedinţa de judecată au solicitat respingerea acţiunii ca fiind depusă tardiv.
Conform art.17 alin.(4) şi (5) Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie
2000 cu modificările ulterioare, termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) este termen de
prescripţie, iar termenul de 6 luni specificat la alin.(6) este termen de decădere.
Persoana care, din motive temeinic justificate, a omis termenul de prescripţie poate fi repusă
în termen în condiţiile Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art.116 alin.(1), (3) și (4) Codul de procedură civilă, persoanele care, din
motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen
de către instanţă.
La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii
actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie
depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).
Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea şi-a exercitat dreptul la
acţiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau
trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură.
XXXXXXXXX solicitând repunerea cererii de chemare în judecată în termen nu a anexat
probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.
Extrasele din fișa medicală eliberate de IMSP Spitalul Republican și IMSP Institutul de
Cardiologie precum că XXXXXXXXX a fost internat în perioada 14.11.2017 – 22.11.2017, 30.01.2018
– 01.02.2018 și copia certificatului medical că în perioada 02.11.2017 – 08.11.2018 se afla la
tratament ambulatoriu nu dovedește imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură în termenul
stabilit de lege.
De asemenea nu constitui temei de repunere în termen a cererii de chemare în judecată
informația din copia pașaportului reclamantului precum că în perioada 06.10.2018-08.10.2018;
03-12.17-08.12.17; 09.12.17 – 18.12.2017, 08.01.2018—14.01.2018 s-a aflat peste hotarele
Republicii Moldova.
XXXXXXXXX a plecat peste hotarele Republicii Moldova și a fost internat în Instituțiile
Medicale când termenul de adresare în judecată deja expirase.
Instanța de judecată reține că la 13 noiembrie 2017 XXXXXXXXX s-a adresat cu aceiași cerere
de chemare în judecată în interiorul termenului de prescripție, care prin încheierea Judecătoriei
Chişinău (sediul Râşcani) din 19.12.2017 a fost restituită pe motiv că nu a înlăturat neajunsurile din
încheierea din 14.11.2017 (f.d.15).
XXXXXXXXX nu a contestat cu recurs încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din
19.12.2017, iar la 12 februarie 2017 a depus repetat prezenta cerere de chemare în judecată peste
termenul de prescripție.
 Faptul că reclamantul a omis termenul de depunere a cererii de chemare în judecată pe motiv
că anterior s-a adresat cu aceiași acțiune care a fost restituită nu poate constitui temei de repunere
în termen.
În acest context, instanţa reţine că, prescripţia ca termen juridico-civil se răsfrânge asupra
posibilităţii apărute la persoană de a-şi apăra dreptul încălcat pe calea acţiunii civile. Prescripţia
este termenul la expirarea căruia, în cazul în care acţiunea nu a fost înaintată, se stinge dreptul la
apărare pe calea acţiunii civile – dreptul la acţiune.
Cauzele omiterii termenului de prescripţie trebuie să sublinieze caracterul lor exclusiv, când
repunerea în termen este posibilă, şi pot fi recunoscute întemeiate, dacă persoana interesată a luat
măsuri de realizare a dreptului său la înaintarea acţiunii în termenul stabilit de lege.
Dacă în cadrul examinării cauzei va fi stabilit, că reclamantul a omis termenul de prescripţie
şi motive întemeiate pentru repunerea în termen nu sunt, atunci în cazul existentei cererii din partea
pârâtului despre expirarea termenului de prescripţie pe care o invocă pârâtul şi intervenientul
accesoriu, instanţa de judecată este în drept să refuze în satisfacerea cerinţelor anume din acest
motiv, deoarece conform art.271 Codul civil, însăşi expirarea termenului de prescripţie este temei de
sine stătător de refuz în acţiune.

În speţă, pârâtul şi intervenientul accesoriu au invocat omiterea prescripţiei de către

reclamant, aceasta fiind un mijloc de apărare, care decurge din principiul disponibilităţii,
principiul independenţei şi iniţiativei în obţinerea, exercitarea şi apărarea drepturilor civile,
principiu de care instanţa este obligată să ţină cont. Odată ce este dovedit cu certitudine că
reclamantul a omis termenul de prescripţie, şi partea a invocat aceasta întru apărarea sa, se
consideră stins dreptul subiectiv la apărarea dreptului pe calea acţiunii civile şi acţiunea
urmează a fi respinsă. Or, condiţiile stabilite de legiuitor pentru exercitarea dreptului la
acţiune în interiorul termenului de prescripţie, trebuie să asigure o îmbinare echitabilă a
intereselor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv dreptul de a fi examinată cauza “în mod
echitabil”. Dreptul la un proces echitabil include respectarea principiului egalităţii armelor.
Aceasta presupune posibilităţi procesuale egale pentru părţile în proces, indiferent de
calitatea lor. Astfel că fiecare parte, atât reclamantul cât şi pârâtul, trebuie să obţină o
posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza, în condiţii care să n-o plaseze într-o situaţie
net dezavantajoasă sau mai avantajoasă în raport cu adversarul său. Între părţi trebuie să se
menţină un echilibru corect.

Or, repunerea în termen a acțiunii în lipsa probelor ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului și examinarea acesteia după expirarea termenului de prescripție este contrară principiului
securității raporturilor juridice.
În acest sens se reţine şi jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului care în
cauzele SRL Dacia din 18 martie 2008 şi SRL Grafescolo din 22 iulie 2014 a statuat că îndeplinirea
acţiunilor procedurale, respectarea cerinţelor cu privire la admisibilitate constituie un aspect
important al dreptului la un proces echitabil. Rolul jucat de termenele de prescripţie este de o
importanţă majoră atunci când este interpretat în lumina Preambulului Convenţiei care, în partea sa
relevantă, enunţă preeminenţa dreptului ca patrimoniul comun al Statelor contractante. Înrăutăţirea
unei situaţii juridice, care a devenit irevocabilă datorită aplicării termenului de prescripţie este
incompatibilă cu principiul securităţii raporturilor juridice.
Curtea Constituţională prin hotărârea nr.17 din 19 iunie 2015 pentru controlul
constituţionalităţii prevederilor art.49 alin.(13) din Legea nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind
societăţile pe acţiuni (plata dividendelor) a conchis că prin noţiunea de „termen” în dreptul civil se
înţelege intervalul de timp, instituit prin lege, hotărâre judecătorească sau acordul părţilor,
survenirea sau scurgerea căruia duce la apariţia, modificarea sau stingerea raporturilor
patrimoniale sau a celor personale nepatrimoniale.
 Termenele au ca scop asigurarea funcţionării normale a circuitului civil şi asigurarea
stabilităţii raporturilor patrimoniale, participanţii fiind disciplinaţi întru realizarea drepturilor şi
îndeplinirea obligaţiilor civile.
În dreptul civil se numără şi termenele de realizare a drepturilor civile, numite şi termene de
decădere sau termene de perimare. Acestea sunt perioadele de timp, în cadrul cărora titularii
drepturilor subiective sunt împuterniciţi să-şi realizeze drepturile, nerealizarea acestora fiind
sancţionată cu pierderea lor.
Articolul 10 alin.(1) și (3) Codul de procedură civilă prevede că sancţiunile procedurale sînt
urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul
obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de
procedură, precum şi în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
Sancţiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanţei judecătoreşti, ale
participanţilor la proces, cît şi ale persoanelor legate de activitatea acestora şi, în dependenţă de
prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru
neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligaţia de a completa sau a reface actul
îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii
judecătoreşti, în alte măsuri prevăzute de lege.

Astfel, din considerentele menţionare, instanţa de judecată consideră necesar de a

respinge cererea reclamantului XXXXXXXXX privind repunerea în termen a acţiunii.

În conformitate cu art. 1861, art. 269-270 Codul de procedură civilă, instanţa de judecată

d i s p u n e:

Se respinge cererea reclamantului XXXXXXXXX privind repunerea în termen a

acţiunii.

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de XXXXXXXXX către Consiliul de

Integritate, intervenient accesoriu Autoritatea Naţională de Integritate cu privire la
repunerea în termen, contestarea actului administrativ şi obligarea restabilirii în dreptul de
a participa la concursul pentru suplinirea funcţiei ca fiind tardivă.

Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile

de la comunicare, prin intermediul Judecătoriei Chişinău (sediul Râșcani).

Preşedintele şedinţei,

judecător Lorina
Ciubotaru