Curs 06

Patologia infecto-inflamatorie acută a faringelui

Faringitele acute

Faringita acută este descrisă ca inflamaţia amigdalelor și a mucoasei faringiene, însotită de

febră, leziuni exudative, vezicule sau ulceraţii.
Din punct de vedere patogenic, anginele sunt primitive şi secundare. Anginele primitive, în
marea majoritate a cazurilor, sunt de natură infecţioasă. Infecţia poate fi virală, bacteriană sau
micotică.
Anginele secundare sau simptomatice apar în cursul bolilor infecto-contagioase, a celor
sistemice şi a sindroamelor hematologice.

I. În funcție de agentul patogen:

• Virale:
a) Adenovirus
b) Mixovirus
c) Coxsackie
• Bacteriene
a) Streptococ
b) Pneumococ
c) Stafilococ
d) Bacil Loeffler
e) Bacil Koch
• Micotice
• Secundare altor afecțiuni *

Copii Adulți

Virusuri 60 - 75% 75 - 90%

 Streptococi 25 - 40% 10 - 25%

Cea mai frecventă etiologie în funcție de vârsta de debut:

< 3 ani  cel mai probabil etiologie virală
5-15 ani  predomină etiologia streptococică
> 15 ani  predomină etiologia virală

II. În funcție de aspectul clinic, se pot clasifica astfel:

Anginele rosii, virale Febre eruptive, gripa, virus

adeno-faringo-conjunctival

Anginele cu false membrane Suprainfectii cu streptococ,

stafilococ, pneumococ,
Klebsiella

Anginele ulceroase Angina difterica

Angina herpetica, zosteriana
Angina aftoasa
Angina pemfigoida

Anginele ulcero-necrotice Angina Moure

Angina Vincent
Angina scorbutica
Angina monocitara
Angina granulocitara
Angina leucemica

Simptomatologie
 • Difuze, bilaterale, cu exceptia anginei fusospirilare Plaut –Vincent.
• Se insotesc de semne generale: febra, inapetenta, oboseala, oligurie, albuminurie
• La copil pot reprezenta manifestarea de debut a bolilor infecto-contagioase sau a
unor hemopatii maligne
• Simptomul dominant este durerea faringiana, iradiata in urechi si insotita de
disfagie

Forme anatomopatologice și clinice

Angina eritematoasa

Este cea mai frecventă inflamație acută a amigdalelor palatine și orofaringelui, întâlnită cu
precădere în sezoanele reci și umede, primăvara și toamna.
Factori favorizanți: frigul, umezeala, depresia imună, tare ereditare endocrino-metabolice.
Forme clinice:

- În funcție de evoluție: trenante sau recidivante

- În funcție de localizare: amigdalită palatină sau linguală

Debutează ca o angină catarală, de etiologie virală, printre cele mai frecvente virusuri
numărându-se adenovirusurile, mixovirusurile, virusurile unor afecțiuni specifice (oreion, rujeolă,
gripă, poliomielită). Precece formele eritemato-pultacee.

Figura 1. Angina eritematoasa

 Tabloul clinic este reprezentat de febră, frison, cefalee, curbatură, coriză, disfagie,
odinofagie, otalgie. Examenul clinic evidențiază faringe intens congestionat, amigdale palatine
tumefiate cu mucoasă eritematoasă, adenopatie subangulomandibulară.
Evoluția este rapidă, cu vindecare în 3-7 zile de la debut.
Tratament:

o Repaus la pat
o Igiena bucofaringiană
o Antitermice, AINS, antiseptice locale
o NU antibiotice, afecțiunea fiind de cauză virală
o Regim alimentar hidro-lacto-zaharat.

Angina eritemato-pultacee

Etiologie bacteriană: streptococ beta-hemolitic grup A, stafilococ, pneumococ, bacil

Friedlander, bacil difteric, Haemophilus.
Factori favorizanți: frigul, umezeala, depresia imună, tare ereditare endocrino-metabolice.
Tabloul clinic este eprezentat de: odinofagie, disfagie, otalgie, febra, frison (simptome mai
accentuate decât în angina eritematoasă), limbă saburală.
Examenul clinic evidentiază depozite de fibrină pe fond hiperemic, adenopatie
subangulomandibulară.
 VS

Figura 2. Aspect clinic amigdalita acuta eritemato-pultacee versus amigdalita cronica

criptica cazeoasa
Lipsa unui tratament adecvat poate genera complicaţii. Acestea pot fi locale sau
generale. Complicaţia cea mai frecventă este flegmonul periamigdalian anterosuperior,
urmată de adenoflegmonul laterocervical. Complicaţiile generale sunt renale,
reumatismale, oculare, viscerale, eruptive şi vasculare
Diagnosticul pozitiv în infecția streptococică poate fi realizat prin teste rapid de
indentificare streptococică la un pacient cu semne și simptome de faringită acută (faringită
acută streptococică).

1.

2.

Figura 3. Test rapid identificare infectie Streptococcus

Criteriile Centor pentru pacienții cu faringită acută de etiologie streptococică:

 1. Febra
2. Depozite de fibrina pe amigdale
3. Lipsa tusei
4. Adenopatie laterocervicala

Figura 4. Amigdalita acuta eritemato-pultacee

Dacă este prezent un singur criteriu – nu este necesară terapia antibiotică!

Pacienții care prezintă 2 sau mai multe criterii Centor:

a) Test rapid streptococic pozitiv- tratament antibiotic

b) 2 sau 3 criterii Centor și testul rapid streptococic pozitiv- tratament antibiotic
c) Fără testare la pacienții cu 4 criterii Centor- tratament antibiotic.

Pacienții cu rezultate negative la testul rapid (sensibilitate >90%, specificitate 95%) – fără
culturi pentru streptococul de grup A.
NB: Secretia se recolteaza din criptele amigdaliene!!

Figura 5. Amigdalita acuta eritemato-pultacee

 Principalele obiective în managementul diagnostic și terapeutic în faringo-amigdalita acută
cu streptococ de grup A Beta-hemolitic (conform IDSA- Infectious Diseases Society
of America):

1. Preventia febrei acute reumatice

2. Preventia complicatiilor supurative
3. Scaderea ratelor de recurenta

Tratament

1. Antibiotic
• Penicilina sau
• Cefalosporine de generatia a 3a sau
• Macrolide (la pacientii alergici)

Flora comensală sau patogenă poate conține bacterii secretoare de β-lactamaze situație în
care penicilina devine ineficientă.
Recomandările de tratament ale Academiei Americane de Otolaringologie în faringoamigdalitele
acute non-streptococice:
Prima linie:
• Macrolide
• Cefuroxima, Cefpodoxima
• Ceftibuten +/- Metronidazol
Alternative:
• Clindamicina
• Amoxicilina/Acid Clavulanic
• Cefalexine sau cefalosporine de generatia I +/- Metronidazol
Durata tratamentului
1.Pentru faringo-amigdalitele streptococice:10 zile de Penicilina sau 5 zile Cefalosporine de 2 ori
pe zi – eficiență superioară față de 10 zile de Penicilină.
2.Pentru faringo-amigdalitele non-streptococice: 10 zile de Macrolide sau Cefalosporine.
Infectious Diseases Society of America (IDSA) recomandă:
Pentru eradicarea streptococului β-hemolitic, grup A: terapia antimicrobiană trebuie administrată
pentru 10 zile.
 Figura 6. Rezistența S. pneumoniae la Penicilină și Eritromicină

Scopurile antibioterapiei sunt următoarele:

- Eradicarea infecției
- Reducerea convalescenței
- Prevenirea recurențelor

Angine cu false membrane

Se întâlnesc foarte rar. Etiologia este reprezentată de bacilul difteric (Loeffler).
Clinic se evidențiază prezența unui exudat fibrinos la nivelul amigdalelor palatine, stâlpului
posterior și peretelui posterior faringian. Falsele membrane sunt aderente și au tendința la
extindere.

Figura 7. Amigdalita acuta cu false membrane

Prezintă următoarele forme clinice:

- simplă
- gravă (status toxico-septic)
- forma larvata (fara false membrane)
- forma pseudoflegmonoasă

În lipsa unui tratament adecvat pot duce la complicații laringiene (crup), otice, nazale,
cardiace, renale.
Diagnostic: bacteriologic.
Tratament: ser antidifteric, Penicilina, tonicardiace, tratament local.

Anginele ulceroase

Sunt însoțite de pierdere de substanță. Ulcerația interesează stratul epitelial.

Figura 8. Leziuni de angina ulceroasa

Angina herpetică
Clinic : vezicule pe fond eritematos pe peretele posterior al faringelui, pe stâlpii amigdalieni.
Tratament: antiviral, AINS.
Angina aftoasa- se poate asocia cu stomatita aftoasa.
Clinic: vezicule izolate diseminate pe mucoasa faringiană, laringiană.
Angina zosteriană
Este asemanatoare cu cea herpetica, în contextual varicelei. Leziunile urmeaza traiectul nervului
maxilar.

Figura 9. Leziuni veziculoase palat dur

Angina din pemphigus

Prezența unor leziuni buloase pe mucoasa bucofaringiana.
Tratament cortizonic.

Anginele ulcero-necrotice

Angina tip Moure

Angina lacunara - ulcerație la polul superior al amigdalei palatine.
Vindecare spontană în 10-14 zile.
Tratament: simptomatic.
Angina Plaut Vincent
Fusospirilară - ulcerații pseudomembranoase.
Angina scorbutică
Avitaminoza C.
Anginele hematogene

- Angina monocitara
- Angina agranulocitara
- Angina leucemica – hiperleucocitoza
 a. Angina monocitară

Mononucleoza infecțioasă, “boala sarutului”.

Etiologie: infecția cu virusul Epstein Barr.
Debutul poate fi:
-insidios: astenie, cefalee, febra, frisoane, adenopatii cervicale si axilare mobile
-brusc: febra, poliadenopatie, splenomegalie
Clinic: amigdalele palatine sunt hipetrofice, congestionate cu depozite pultacee și/sau ulcerații,
necroze.

Figura 10. Mononucleoza infectioasa

Diagnostic: sd. Inflamator sistemic, ELISA EBV, enzime hepatice, EKG
Afecțiune benignă, 15-20 zile.
Tratament: antibiotic, dezinfectante faringiene locale, AINS, vitamine.

b. Angina leucemică:

Poate fi simptomul de debut al unei leucemii acute.

Diagnostic: ex. clinic, hematologic, puncție sternală.
Clinic: angina eritematoasa – pseudomembranoasa/ulceronecrotica
Leziunile se extind la nivelul pilierilor, mucoasei faringiene, cavității bucale.
Hematologic: trombocite, hematii,proliferare mielo- si limfoblasti
Tratament hematologic.

c. Angina agranulocitară
 Mielotoxicoza.
Etiologie necunoscuta (infectii bucodentare, intoxicatii medicamentoase).
Clinic: amigdala cu leziuni ulceroase, multiple sfaceluri, miros gangrenos; Adenopatie
cervicala.
Leucopenie 300-1000/mm3.
Evolutia grava, cu exitus in 2-3 saptamani.
Tratament: antibiotic, corticosteroizi, transfuzii sangvine.

Angine din boli infecto-contagioase

Scarlatina
- Enantem rosu-aprins al mucoasei faringiene și amigdalelor, exudat pultaceu
- Limba de culoare roșu-aprins (“limba de zmeura”)
- După 24-48 ore: exantem caracteristic pe tot corpul, respectă fața și extremitațile
- Tratament: penicilina G, antialgice, antiseptice locale.

Figura 11. Scarlatina – aspectul limbii si al orofaringelui

Rujeola

- Precedată de IACRS
- Enantem: pete roșii închise pe vălul palatin
- Puncte mici, albe, langă deschiderea canalului Stenon (pete Koplick)
- Exantem characteristic.
 Figura 12. Rujeola – exantem caracteristic si aspectul mucoasei cavitatii bucale si
orofaringiene

Rubeola
- Angină eritematoasă și inflamația discretă a țesutului limfatic faringian. Prezența
adenopatiilor la nivel occipital, retroauricular.
- Tratament simptomatic

Figura 13. Adenopatie retroauriculara in rubeola

Adenoidita acută

Reprezintă inflamația amigdalei Luschka. Se întâlnește la sugari, copii mici, în anotimpul rece.
Evoluția este benignă.
Etiologia virala - cel mai frecvent (Rhinovirus, Mixovirus, Adenovirus).
Etiologie bacteriană: Streptococ betahemolitic grup A, Stafilococ, Pneumococ.
Tabloul clinic prezintă 2 forme:

- (A) Adenoidita acută a sugarului

 - (B) Adenoidita acută a copilului mare

Adenoidita acută a sugarului (A)

- Debut brutal
o Febră 39-40 gr
o Agitație
o Obstrucție nazală, polipnee – dificultăți in alimentație
o Convulsii
- Obiectiv:
o Rinoree mucopurulentă
o Hiperemie faringiană
o Congestia membranelor timpanice

Adenoidita acuta a copilului mare (B)

- Febra moderata/subfebrilitate
- Obstructie nazala moderata
- Obiectiv
o Mucoasa nazala si faringiana congestionata
o Secretii seromucoase - mucopurulente

Tratament

- Antitermice, AINS
- Decongestionante nazale
- Aspirarea secrețiilor nazale
- Aerosoli
- Antibiotice: febra importanță, alterarea stării generale, afectare pulmonara

Uvulita acută
Reprezintă inflamația acută a luetei,provocată de înțepături insecte, disfuncții vasomotorii,
consumul de alimente reci.
 Examenul clinic evidențiază: lueta tumefiată, edemațiată, congestionată. Declanșarea
reflexuului de voma prin atingerea luetei de baza limbii.
În cazul în care lueta prezintă dimensiuni mari (aspect de “clopot”) – insuficiența respiratorie
acută.
Tratament de urgență:

- HHC
- Antihistaminic
- +/- Antibioterapie

Figura 14. Uvulita acuta

Amigdalita acută linguală

Întâlnită la pacienții amigdalectomizați.

- Clinic: alterarea starii generale, febra, odinofagie, otalgie, durere proiectata in dreptul
hioidului, trismus, vorbire dificila, amigdala congestionata, edematiata, depozite pultacee
- Tratament: antibiotic, AINS, antitermice, corticosteroizi, antiseptic faringian
 Figura 15. Amigdalita acuta linguala pultacee

Complicațiile anginelor

- Loco-regionale
o supuratii faringiene si perifaringiene
- De vecinatate
o Otite, sinuzite, laringite
- Generale
o Sepsis
o Endocardite acute maligne
o Reumatism poliarticular acut
o Glomerulonefrite

Complicațiile supurative ale anginelor

- Flegmonul periamigdalian
- Adenoflegmonul laterocervical
- Abcesul retrofaringian
- Flegmonul planseului bucal

Flegmonul periamigdalian
Reprezintă o colectie localizată între capsula amigdaliană și peretele lateral faringian.
Clinic- disfagie, trismus, sialoree, febră, voce flegmonoasă, bombarea regiunii periamigdaliene.
Tratament: drenaj, antibiotice.
 Figura 16. Flegmon periamigdalian drept

Adenoflegmonul latero-faringian
Se dezvolta in afara peretelui faringian.
Satelit al anginei.
Germeni virulenti.
Clinic: tumefactie laterofaringiana cu caracter inflamator.
Tratament: drenaj extern, antibiotice.

Figura 17. Adenoflemon laterocervical stang

Abcesul retrofaringian
La sugar.
Afecteaza ggl. Retrofaringieni.
Clinic: disfagie, dispnee, voce modificata. Peretele posterior faringian bombează.
Tratament: drenaj, antibiotice
Flegmonul planseului bucal
Clinic: Tumefactia limbii, diminuarea mobilitatii limbii, durere intensa, tulburari de vorbire,
planseu bucal bombat.
Semne generale de inflamatie prezente.
Etiologie: carii dentare, inectii buco-faringiene.
Tratament: deschiderea colectiei, antibioterapie, tratament suportiv.

Figura 18. Flegmon planseu bucal