Sunteți pe pagina 1din 6

BOLILE DIAREICE ACUTE

Diareea acuta este definite prin eliminarea unei cantitati de fecale de peste 300ml/24, de obicei,
asociata cu reducerea consistentei materiilor fecale si de cresterea frecventei emisiilor peste 3 scaune
zilnice.Diareea acuta este cel mai adesea de cauza infectioasa (virusuri, bacterii, paraziti), dar poate fi si
de cauza toxica ,medicamentoasa, ischemica, osmotica,etc.
Etiologia diareilor infectioaasa este diversa:
Virala: rotavirusuri,astrovirusuri, adenovirusuri, enterovirusuri
Bacteriana:shigelle, salmonelle, E.Coli, Vibrio cholerae, Campylobacter jejunii,Yersinia
enterocolitica, Stafilococ Auriu, Clostridium difficile
Fungica: candida
Parazitara: Entamoeba Hystolitica, Giardia, Balantidium coli, Cryptosporidium parvum
1. Dizenteria bacilara
Dizenteria bacilara (sin. shigeloza) este o boala diareica infectioasa contagioasa acuta, cu potential de
cronicizare, produsa de Shigella spp., caracterizata prin febra ,tenesme si scaune afecaloide muco-piosanguinolente.
Transmiterea este fecal-orala ; mna murdara este un element cheie n transmitere.Transmiterea prin
alimente si apa contaminate poate da nastere la izbucniri epidemice. Mustele pot interveni ca vectori
pasivi
Tablou clinic
Incubatia: 1-7 zile.
Debut - cel mai adesea, dupa 24 - 48 de ore de la ingestia shigellelor, apar febra nalta, dureri abdominale
difuze, mai accentuate n jumatatea inferioara si diaree apoasa (suferinta a intestinului subtire)
Perioada de stare - clasic, dupa alte 24-48 de ore, diareea devine muco-sanguinolenta sau muco-piosanguinolenta,afecaloida . Se nsoteste de colici abdominale si tenesme(suferinta intestinului gros). La
copil, meningismul poate precede aparitia diareii, iar aceasta poate fi de la nceput sanguinolenta sau
mucoasa . n evolutie, se poate dezvolta sindromul dedeshidratare de diverse grade.La vrsta mica, nca
de la debut sau precoce n evolutie, pot aparea semne de suferinta neurologica(convulsii generalizate
autolimitate, letargie, stare confuzionala , cefalee intensa), legate de anomaliile electrolitice si/sau de
hipoglicemie.Tuseu rectal: sensibilitate marcata datorita reactiei inflamatorii locale. Prolapsul rectal poate
fi prezent, mai ales ncazul persoanelor malnutrite si la copilul mic
Complicatii:
- locale: prolaps rectal, invaginatie intestinala , rectita, perirectita;
- generale: artropatia dizenterica (monoartrita precoce, poliartrita tardiv), sindromul artro- uretroconjunctival, mai ales n infectiile cu Sh. Flexneri si la persoane cu HLAB27.Bacteriemia poate surveni la
gazde cu aparare compromisa, evolund cu CIVD, reactii leucemoide, sindrom hemolitic-uremic.
Megacolonul toxic a fost corelat cu
Sh.dysenteriae tip 1, intensitatea colitei, excesul de anti-peristaltice si antidiareice.
Evolutie-prognostic
n absenta tratamentului, n formele usoare si medii diareea se rezolva n cteva zile pna la o luna (n
medie 7 zile),dar aceasta nu presupune si sterilizarea organismului.Letalitatea este < 0,1%, dar poate
ajunge la 6-7% la sugari si copii mici Portajul prelungit peste 2 luni al shigellelor n convalescenta este
posibil, cu precadere la persoanele cu malnutritie protein-calorica.Cronicizarea se poate produce n pna
la 5% din cazurile netratate.
Tratament:
-rehidratare
-medicatie simptomatica de tip antipyretic, antialgic
-antospasticele si antiperistalticele sunt interzise din cauza roscului de megacolon toxic
1

- antibioticele s-au dovedit eficiente n atenuarea simptomatologiei, scurtarea duratei bolii,reducerea


numarului de recaderi, sterilizarea intestinului
-fluorochinolone (levofloxacina 500 mg/zi,ciprofloxacina 500 mg x2/zi sau norfloxacina 400 mg x
2/zi),
-azitomicina (500 mg/zi) sau rifaximina (200 mg x 3/zi), tratamentede 3 zile, la adult
- La copil se folosesc ciprofloxacina,cefixima, azitromicina, rifaximina sau ciprofloxacina,
ntratamente de 3-5 zile si doze adaptate greutatii corporale.
Salmonelozele
In natura se gasesc peste 2000 de serotipuri, tifoidice si nontifoidice. Sursa de infectie este umana si
animala. Transmiterea este fecal-orala.
Spectrul clinic al salmonelelor cuprinde:
Gastro-enterocolite
Toxiinfectii alimentare
Infectii disseminate de tip septicemic sau tifoidic
2. Febra tifoida
-este o infectie sistemica, specific umana, produsa de Salmonella tiphy, caracterizatat clinic prin febra,
stare tifica, tulburari de transit, modificari cutanate, splenomegalie, cu evolutie severa, potential fatala in
absenta tratamentului etiologic.
-incubatia este de 10-14zile
-debut insidios, in decurs de 5-7 zile, cu febra progresiva pana la 40, cefalee, insomnie, anorexie
Perioada de stare
-febra: in jumatate din cazuri freba se mentine continua, in platou, la 39-40, mai rar poate evolua
neregula, remittent sau intermittent
-stare tifica: apatie, obnubilare, delir oniric (viseaza), miscari carfologice (pipaie obiecte imaginare) si mai
rar insomnie, psihoza schizoida
-sindrom cutanat: rozeolele tifice (pete lenticulare), macule de un roz discret, putin numeroase dispuse
mai ales pe abdomen, flancuri si la baza toracelui, dispar la digitopresiune
-sindrom digestive: anorexie, greturi, varsaturi. Limba este intens saburala iar buzele sunt acoperite de
fuliginozitati. Abdomenul este meteorizat, dureris difuz, in special in fosa iliaca dreapta, unde se percep
zgomote hidroerice (borborigme). Transitul intestinal este modificat (diaree galben verzuie sau
constipatie)sau normal.
- splenomegalia insotita de hepatomegalie la 50% din bolnavi
- sindrom cardiovascular se manifesta prin asurzirea zgomotelor cardiace, tendinta de hipotensiune, puls
bradicardic
In absenta tratamentului, perioada de stare poate dura 2-3 saptamni si, n caz de vindecare, este
urmata de scaderea progresiva a febrei n decurs de o saptamna
Perioada de convalescenta
- la bolnavii netratati cu antibiotice se prelungeste 2 - 4 saptamni. n acest
timp,aproximativ 10% din bolnavi prezinta recaderi, adica o noua perioada febrila, care poate
dura 1-3 saptmni, cu reapariti asimptomelor din perioada de stare. La bolnavii tratati
etiologic,febra si restul fenomenelor dispar n 4-6 zile
Complicatii
- neurologice: encefalita, meningita, poliradiculonevrita
- digestive
o hemoragie intestinala apare intre zilele 10-16 prin ulcerarea unui vas. Este anunta de
scaderea brusca a febrei, tahicardie, paloare, hipotensiune, extremitati reci, melena
2

o perforatie intestinala apare in saptamana 3-4 si se manifesta prin semen de abdomen acut
- cardiovasculare: miocardita,tromboflebita
Tratament
- repaus la pat
- regim igieno-dietetic
- fluorochinolone, cloramfenicol, cotrimoxazol, ampicilina, amoxicilina
- corticosteroizi in formele hipertoxice
- transfuzii in hemoragii
- interventii chirurgicale in perforatii
Profilaxia
- aplicarea masurilor generale de igiena: supravegherea surselor de apa si animalelor, combaterea
vectorilor
- imunizare active prin vaccicanrea persoanelor care calatoresc in zone endemice, in caz de dezastre
(inundatii), in colectiitati expuse
3. Holera
- boala infectioasa acuta intestinala, produsa de vibrionul holeric, caracterizata clinic prin: diaree
profuza apoasa, varsaturi, crampe musculare, deshidratare rapida masiva cu colaps si inalt
potential letal.
- Transmiterea se face pe cale fecal-orala prin contact interuman, in conditii de lipsa de igiena,
ingestia de apa sau de alimente contaminate
- Incubatia variaza intre 4ore si 7zile (medie-3zile)
- Debutul este brusc, fara febra, cu diaree secretorie, care conduce la hipovolemie
- Stadiul diareic: debutul este brusc cu diaree, inapetenta,astenie, ameteli; de cele mai multe ori
aceste simptome sunt singura manifestare a bolii dupa care survine vndecarea
- Stadiul de deshidratare: scaunele devin foarte frecvente (20-50/zi), in jet, neinsotite de tenesme,
fara miros; aspectul characteristic de spalatra de orez este determinat de continutil apos cu mici
flocoane de epiteliu descuamat
- Stadiul de colaps: TA scazuta sub 90mmHg, se insoteste de puls filiform, oligurie, crampe
musculare si sindrom algid(tegumente livide, reci, transpiratie lipicioasa)
- Stadiul de reactie-la supravietuitori, varsaturile si diareea se raresc, TA revine la normal, se reia
diureza
- Stadiul uremic: pana la 6% din cazuri ajung in urmatoarele saptamani la exitus prin insuficienta
renala (tubulonecroza+nefropatie hipokaliemica)
Tratament
- restabilirea si mentinerea echilibrului hidro-electrolitic si acidobazic, in functie de gradul de
deshidratare
- nu se recomanda glucocorticoizi, tonice cardiace, inlocuitori de plasma sau diuretice
- la copil se administreaza Cotrimoxazil sau furazolidon (5-10mg/kgc/zi) sau eritromicina
(30mg/kgc/zi)
- la adulti se adm. Doxiciclina 300mg doza unica, tetraciclina (0,5gx4/zi) sau cotrimoxazol (2tb la
12ore)
Profilaxie
- igiena alimentelor, a apei de baut, igiena individuala, indepartarea corecta a reziduurilor fecaloidmenajere
- profilaxie specifica prin vaccinare
4. Toxiinfectii alimentare
- boli digestive acute de tip gastro-entirilic, produse prin consumul de alimente contaminate cu diverse
specii de bacterii sau cu toxinele lor
3

- transmiterea se face pe cale digestive, prin alimentele contaminate de la origine, in cursul manipularii,
depozitarii sau consumarii
4.1. TIA stafilococica
- incubatia este scurta de 30min-6ore
- sursa TIA stafilococice o constituie alimente precum: lapte, branzeturi sarate, preparate cu smantana,
carne incorect refrigerate. Alimentele se contamineaza adesea in timpul manipularii de catre persoanele
care prezinta infectii cu stafilococi.
- debutul este brusc, iar tabloul clinic este dominat de greturi si varsaturi
- TIA este autolimitanta, cu remisiune completa in 24-30ore
4.2. TIA cu salmonele
- inculabtia este de 8-48ore
- sursa TIA cu salmonele este frecvent carnea de pui, oua, derivate sau produse bazate pe oua
- debutul este brusc, dupa 8-48ore de la ingestia dozei infectante, cu colici abdominale, greturi, varsaturi,
scaune diareice apoase
- febra poate fi prezenta
- evolutia este autolimitanta, cu remisiune completa in 2-5zile la imunocompetenti si severa la
imunodeprimati
4.3. TIA cu bacil cereus
- se produce prin ingestie de toxina preformata in alimente, mai ales cereale (orez fiert), lapte si derivate.
- se prezinta sub 2 forme, ambele in afebrilitate
-cu sindrom emetizant (incubatie scurta)
- cu sindrom diareic (incubatie lunga)
4.4. TIA cu Clostridium perfringens- se produce prin alimente contaminate (carne reincalzita, pui);
germenul se multiplica in intestinal subtire si elibereaza exotoxina. Tabloul clinic este marcat de diaree
apoasa, in afebrilitate, si mai putin de greturi si varsaturi
Tratament
- rehidratare si mentinerea echilibrului hidroelectrolitic
- tratamentul medicamentos al varsaturior persistente
- TIA cu salmonele, antibioticele nu scurteaza durata bolii, in schimb pot prelungi starea de portaj
- Antibioticele se adm. La bolnavii cu risc de invazie sistemica sau de complicatii (sugarii <3ani,
copii cu boli maligne, SIDA)
5. Botulism
- este o toxiinfectie alimentara cu manifestare neuroparalitica produsa de toxina bacilului
Clostridium botulinicum
- transmiterea se face prin diferite moduri:
o contaminare exogena
indirecta prin ingestia alimentelor cu toxina preformata
directa prin contaminarea plagilor cu spori
o contaminare endogena
o contaminare intentionata
o injectare inadecvata a toxinei botulinice prin interventii cosmetice sau terapeutice
- incubatia medie este de 12-72ore
4

debutul poate fi brusc cu tulburari digestive (greata, varsaturi, dureri abdominale, diaree) sau
progresiv, cu tulburari de vedere (diplopie)
perioada de stare evolueaza in afebrilitate. Asocierea disfagiei, disfoniei, diplopiei constituie un
indiciu pentru diagnostic
manifestarile clinice sunt de tip:
o ocular: ptoza palpebrala, midriaza bilaterala, tulburari de acomodare, diplopie
o neurologic: paralizii bilaterale simetrice ale nervilor craniei, ale membrelor si ale
musculaturii respiratorii, conducand a insuficienta respiratory.
o Cardio vascular: hTA, tulburari de ritm cardiac
o Uscaciunea mucoaselor digestive (cu disfagie si constipatie), urovezicale (cu disurie si
retentie urinara)
Tratament
o Masuri de terapie intensive pentru sustinerea functiilor vitale si support nutritive
o Tratament pathogenic cu clorhidrat de guanidine
o Seroterapia cu antitoxina botulinica

Enterocolite cu Salmonella Sp.


Manifestari clinice
Clinic, infectia cu diverse serotipuri de Salmonella poate realiza tablouri variate ca aspect, severitate si
evolutie:enterocolite, febra tifoida, bacteriemii, infectii localizate, starea de purtator cronic. Enterocolita
salmonelozica este produsa de variate serotipuri de S. enteritidis si de S. choleraesuis. Se manifesta,la 848 de ore de la ingestia dozei infectante, prin febra (38,5
0C-390C), dureri abdominale moderate, difuze sau, ocazional, severe,localizate n fosele iliace
si periombilical, cefalee si mialgii. Tabloul clinic este dominat de diaree, care poate varia de la cteva
scaune semilegate, galben-verzui, fetide (miros de oua clocite), pna la forme severe, holeriforme. Desi
colonul este relative frecvent implicat n infectiile salmonelozice, n putine cazuria pare un sindrom
dizenteriform, cu tenesme si scaune reduse ca volum, sanguinolente. Febra este autolimitata(1-2 zile), ca
si diareea, care se rezolva n cca 3-7 zile (nsa poate fi prelungita,chiar de ordinul saptamnilor, la nounascuti, copilul mic si la persoane cu mecanisme de aparare deficitare)
tratament
-se evita medicatia medicatia antidiareica care prelungesc timpul de transit intestinal s
favorizeazainvazia sistemica
in formele usoare si medii nu se administreaza antibiotice (supreseaza flora intestinala normala,
prelungesc starea de portaj)inlocuirea prompta a pierderilor hidrice si electrolitice
Enterocolita cu Escherichia coli
Transmiterea se face prin alimente sau apa contaminate, precum si prin contact cu persoane infectate
sau purtatori de E.coli (mna murdara!). Sursele animale nu sunt de neglijat.
Boala ncepe n afebrilitate (uneori, subfebrilitati) cu dureri abdominale, varsaturi (50% din cazuri) si
scaune diareice apoase, care devin curnd bogat sanguinolente. n absenta complica
tiilor, durata medie a bolii este n jur de o saptamna,ceva mai lunga la copil
Enterocolita cu Campylobacter sp.
Sinonim: campilobacterioza
Clinic campilobacterioza incepe cu febra, discomfort general, cefalee si mialgii, urmate la 12-24 ore de
dureri abdominale si diaree. Scaunele pot fi apoase sau sangvinolente, uneori foarte numeroase (peste
10/zi). La majoritatea bolnavilor, evolutia este autolimitata, cu ameliorare progresiva, in decurs de 5-7
zile, a starii generale si a tranzitului intestinal.
Uneori aspectul este de enterocolita dizenteriforma, cu febra ridicata pana la 40, stare toxica,
crampe abdominale si tenesme, iar scaunele initial apoase, devin in evolutie net hemoragice.
5

Infectia se poate manifesta numai ca un sindrom abdominal dureros sau ca un sindrom febril
prelungit
Tratament
este esentiala restabilirea rapida a homeostaziei hidroelectrolitice.Tratamentul cu antibiotice este
recomandat la bolnavii cu febra ridicata , cu diaree abundenta si scaune intens sanguinolente,la cei cu
stare generala alterata si n cazul prelungirii peste o saptamna a simptomatologiei.Antibioticul de electie
este eritromicina (30-50 mg/kg/zi, timp de 5-7 zile). La adolescent se pot folosi cu success ciprofloxacina
(1 g/zi, n 2 prize) sau tetraciclina.
In vitro ,germenul s-a dovedit sensibil si la aminoglicozide, cefalosporine,cloramfenicol, nitrofurani,
clindamicina.
Medicatii utile: la bolnavii cu hipogamaglobulinemie si infectie sistemica cu C. jejuni, asocierea
plasmei proaspete si a gamaglobulinei iv la terapia cu antibiotice a dat rezultate foarte bune