ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU
TOXIINFECȚIE
ALIMENTARĂ
COORDONATOR :
DR. SFÎRLEAZĂ ELENA

ABSOLVENT:
VĂDVANU ADRIANA ELENA
 Toxinfecțiile alimentare sunt afecțiuni ale tubului
digestiv determinate de consumul de alimente
contaminate cu bacterii sau toxinele acestora
caracterizate prin gastroenterite acute sau fenomene
toxice generale.
 Contaminarea alimentelor se face de către omul
bolnav și purtătorul de germeni sau animalul bolnav, și
poate predomina sindromul infecțios cu Salmonella,
Escherichia Coli, Proteus, sau sindromul toxic cu
Stafilococ, Streptococ, Clostridium botulinum etc.
Simptomele gastro-intestinale sunt principalele semne care
apar în intoxicaţia alimentară.
 Incubația este foarte scurtă, în medie 4 - 12h (1 - 48h). Cu
cât doza infectată de germeni este mai mare, cu atât
incubaţia bolii este mai scurtă şi gravitatea bolii este mai
mare.
 Debutul este brusc şi deseori brutal şi alarmant, cu
frisoane repetate (febră 39 - 40°C), stare de rău general,
ameţeli cefalee, astenie greaţă, vărsături şi dureri
abdominale de tip colică, survenind la scurt timp după
consumul de aliment infectat. Apar scaune diareice.

În toxiinfecțiile alimentare și enterocolitele cu salmonele
simptomatologia se instalează brusc cu stare toxică (cefalee,
amețeli, stare de rău general, lipotimie), vărsături și febră,
scaune frecvente, la început moi, apoi lichide, abundente și cu
aspect omogen, culoarea fiind galben-verzuie. În cazurile
grave, la care nu se intervine terapeutic în timp util, se
instalează insuficiența renală acută, acidoză metabolică și
afectarea severă a sistemului nervos (comă și moarte).
 În intoxicația cu stafilococ evoluția clinică este de obicei
ușoară cu epigastralgii, vărsături, câteva scaune diareice și
eventual febră, toate manifestarile produse de ingestia toxinei
odată cu alimentul.
În intoxicația cu campylobacter, debutul bolii este brusc cu
febră și dureri abdominale, urmate de câteva zile de diaree.
Alteori, diareea apare de la început. Ea este abundentă, fetidă.
uneori mucopiosanguinolentă, neînsoțită de tenesme. . La 1/3
din cazuri apar și vărsături, boala dureaza 3-5 zile. cu posibile
recăderi.
În toxinfecțiile cu E.Coli, incubația este de 1-2 zile. La copilul
sub 2 ani, mai ales la nou născut și sugar, se instalează brusc cu
febră, vărsături și scaune diareice apoase, de culoare galben-
verzui ușor mucoase și fetide. La adult și la copilul mare,
enterita determinată de colibacili invazivi evoluează clinic cu
febră, frisoane și scaune cu mucozități. uneori cu sânge
Toxinfectiile cuYersinia enterocolitica, debutul este
brusc cu febră, dureri în fosa iliacă dreaptă (simulând
apendicită) și diaree fecaloidă sau dizenteriformă. Pot
apare erupții, îndeosebi eritem nodos și artrită sau, în
mod exceptional, septicemie,
Gastroenterita cu rotavirusuri după o incubatie de 2
zile, boala începe brusc, prin vărsături și febră moderată
la care se adaugă scaune diareice fecaloide. Vărsăturile,
pot antrena deshidratare severă. Rareori apar erupție
maculopapuloasă, mialgii și scaune mucosanguinolente
Infecțiile digestive produse de clostridii:
a) Cl. botulinum produce botulism, intoxicație alimentară în care
toxina preformată în aliment este răspunzatoare de manifestările
neurologice . Bolnavul prezintă semne generale toxice (cefalee,
slabiciune, amețeli), uscăciunea și roșeața mucoasei bucale și
paralizii diverse (oculare, faringiene, laringiene, ale gâtului și ale
membrelor etc.) care pot antrena fenomene grave de insuficientă
respiratorie umedă.
b) Cl. perfingens produce o toxiinfecție alimentară numai când
are capacitatea de a elabora în alimente o enterotoxină
răspunzătoare de un sindrom diareic de tip toxic
 Diagnosticul pozitiv se pune pe baza examenului clinic și de laborator
 Diagnosticul diferenţial se face în raport cu forma clinică: dizenteria, holera,
febra tifoidă, cărbune gastrointestinal, enterita necrotică, pancreatită.
 Tratamentul toxiinfecției alimentare include:
 repaos alimentar;
 substituirea pierderilor lichidiene datorate vărsăturilor și diareei;
 administrarea de antibiotice în conformitate cu sensibilitatea germenilor care au
declanșat intoxicația alimentară;
 administrarea de antitoxină botulinică în cazul intoxicatiei alimentare cu C.
botulinum;
 administrare de imunoglobuline pentru stoparea efectelor neurotoxinei la nivelul
sistemului nervos;
 suport respirator în cazurile severe de evoluție ale botulismului alimentar.

Complicațiile toxiinfecțiilor alimentare sunt foarte rare,
cu excepția cazurilor de Botulism . Copiii foarte mici,
vârstnicii și persoanele imunocompromise sunt cel mai
susceptibili la complicații.
După o infecție cu Campylobacter poate apărea
Sindromul Guillain-Barre.
După o infecție cu E coli se poate dezvolta artrită
reactivă și sindrom hemolitic uremic.
Simptomele sindromului de colon iritabil pot să persiste
pentru o vreme după vindecarea gastroenteritei acute
Profilaxia toxinfectiilor alimentare se referă la măsurile
generale de prevenire a bolilor cu poartă de intrare digestivă
(apă și alimente):
evitarea dării în consum a produselor de la animale
bolnave, prin control sanitar veterinar al abatoarelor,
pietelor etc.; interzicerea folosirii ouălelor de rață la
prepararea maionezelor, cremelor și altor preparate
insuficient tratate termic;
evitarea contaminarii produselor alimentare de câtre om sau
animale de-a lungul circuitului lor: producție, transport și
desfacere;
împiedicarea proliferării agentului patogen existent în unele
alimente, prin păstrare la 5° C
evitarea consumului produselor alimentare suspect prin control
organoleptic;
protecția sanitară a surselor de apă;
controlul sistemelor de epurare a apelor reziduale orășenești, a
piscinelor și bazinelor de înot și controlul șantierelor, taberelor
și colectivităților de copii;
supravegherea clinico-epidemiologică a persoanelor care vin din
țări cu clima caldă;
acțiuni de educație sanitară a populatiei.
 Prezentare caz
Pacientă în vârstă de 49 ani s-a prezentat la spital acuzând dureri
intense în hipocondrul drept și abdominale, însoţite de greţuri şi
vărsături, diaree, hipersudorație, agitație, tahicardie după ce a
consumat salată de crudități cu maioneză.
În urma examenelor de laborator s-a constatat leucocitoză,
transaminaze crescute, la examenul coprobacteriologic: E.Coli
prezent.
Ecografie abdominală: Ficat mărit în volum cu contur regulat,
colecist cu pereți îngroșați fară calculi, splină≈14,5cm în ax
lung. Pancreas făra modificări , rinichi în limite normale.
 Nevoia pacientei Problema Obiectivul

Nevoia de a respira și a avea o bună Afectarea circulației datorită procesului de Pacienta să prezinte T.A și A.V în limite
circulație deshidratare manifestat prin hipotensiune normale
Pacienta să nu mai prezinte dispnee

Nevoia de a se alimenta şi hidrata; Dificultate în a se hidrata și alimenta Pacienta fie echilibrată

  datorită grețurilor și vărsăturilor hidroelectrolitic și acido – bazic

Nevoia de a-si păstra tegumentele Alterarea tegumentelor Pacienta sa prezinte tegumente curate
curate și integre datorită hipersudorației, și integre și să nu mai prezinte
vărsăturilor și diareei vărsături și diaree

 
Nevoia de a evita pericolele Vulnerabilitatea față de pericole si risc Reducerea durerii
potential de complicații Prevenirea complicațiilor imediate și
S-a administrat tratament cu:
 antispastice (Metoclopramid 2f /zi, 1f la 12 ore),
 analgetice (Tramadol 50mg 2f/zi , Algocalmin, 3fiole/zi),
 antibiotic(Cipofloxacină 2f/zi ,1 fiolă la 12 ore i.v),
 antidiareiice( Furazalidon 100mg 4tb/zi),
 antivomitive (Metoclopramid 2f /zi, 1f la 12 ore),
 tratament pentru terapia ficatului (Arginină 1fl/zi, Aspatofort 2f/zi),
 PEV cu Glucoză 10% 1000ml/zi, tamponată cu 10U insulină,
Clorură de sodiu 0,9% 500 ml/zi, Soluție Ringer 500 ml/zi,Dextran
40% ½ fl la 12ore, Arginină 250 ml, 1fl/12 ore, vitamina B1, B6, C.
 Evoluția pacientei fiind favorabilă.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!