Curs IACRS 2023

Infecţii acute de căi
respiratorii superioare (IACRS)

Dr. Mirela Ritivoiu
IACRS
 Rinite, rinofaringite (RF)

 Angine /amigdalite
 Adenoidite, rinoadenoidite
 Sinuzite
 Otite (OMA)
 Laringite, epiglotite
Epidemiologie
 40 – 60% din morbiditatea copilului

 3 – 12% din mortalitatea infantilă
 La copil: 5 -12 episoade/an
 95% din inf resp. intereseaza CRS
Patogenie
Tabloul clinic (localizarea şi severitatea infecţiei)

este determinat de trei factori:
 interacţiuneadintre agentul infecţios şi

mecanismele de apărare locale
 organismul infectat
 factorii de mediu
Patogenie
Mecanismele de apărare locala:

 epiteliul ciliat al mucoasei nazale şi sinusale
 lizozimul din secreţia nazală / sinusală
 IgA secretorii
 interferonul local
 echilibrul florei saprofite
Dacă agentul infecţios depăşeşte

mecanismele de apărare locale se produce
disfuncţie/distrucţie ciliară temporară
Patogenie
Organismul infectat:
 vârsta – frecvenţă crescută ‹ 5 ani

 sexul - frecvenţă crescută la băieţi
 deficite imune locale sau sistemice
 teren atopic
 starea de nutriţie
 focare cronice de infecţie – vegetaţii adenoide
Patogenie
Factorii de mediu:
 climă
 starea socio-economică
 condiţii de îngrijire
 fumatul pasiv
 poluarea atmosferică
Rinofaringita acută
 Sinonime: guturaiul, coriza, rinita acută
 Definiţie: inflamaţia mucoasei nazale şi

faringiene specifică sugarului şi copilului
mic, sub 2 ani. Peste 2 ani inf e localizata:
rinita ac, faringita ac, amigdalita ac
 Epidemiologie:
 6 – 8 episoade/an < 6 ani
 mai frecvente în sezonul rece
Rinofaringita acută -
patogenie
 Până la 2 ani - structură asemănătoare a
mucoselor nazală, faringiană, sinusală, UM
 Asociere:
 rinită
 faringită
 sinuzită
 otită medie acută (OMA)
Rinofaringita acută –
etiologie
 Virală – 95%:
 myxovs. – VSR (vs. sinciţial respirator),
gripale, paragripale
 adenovs.
 rinovs.
 enterovs. – Coxsachie A, B
 Mycoplasme
factori favorizanţi
 Vârsta ‹ 2 ani
 Rahitismul, anemia carenţială, malnutriţia
 Teren atopic
 Frigul şi umezeala
 Aerul uscat şi poluat
 Condiţii nefavorabile de microclimat
tablou clinic (1)
 Incubaţie scurtă: 48 – 72h
 Debut brusc:
 febră – ore → 3 zile
 apatie, indispoziţie, apetit capricios,
modificarea somnului
 obstrucţie nazală → respiraţie orală, refuzul
alimentaţiei
 coriză: rinoree seroasă/opalescentă, aderentă,
vâscoasă
 strănut
tablou clinic (2)
 tuse
 detresă respiratorie moderată – la sugar
 ± vărsături, SDA
 Local:
 hiperemie faringiană, a pilierilor amigdalieni
 secreţii pe peretele faringian posterior scurse
din cavum (rinofaringe)
 ± epistaxis (copii mari)
 ± pulmonar – ronhusuri (raluri de transmisie)
tablou clinic (3)
paraclinic
 Investigaţiile nu sunt necesare pentru Dg.
 Indicaţie:
 evoluţie nefavorabilă după 3 -5 zile de tratament
 modificarea simptomatologiei ce sugerează
suprainfecţie bacteriană
 sdr. biologic inflamator absent/prez. (VSH, CRP)
 NL normal / scăzut /crescut
 limfocitoză
 ORL
 radiografie pulmonară
diagnostic pozitiv
 Este anamnestico-clinic
 Anamnestic:
 epidemiologic – focar infecţios familial/colectivitate
 vârsta, factori favorizanţi
 Tabloul clinic caracteristic
 Paraclinic
 Etiologic:
 nu e necesar (doar în caz cu indic. de trat antiviral
specific)
 puţin accesibil în practică
 există teste rapide pentru VSR, adenovs., vs. gripale şi
paragripale
diagnostic diferenţial
 Rinoree “a frigore”
 Rinita alergică
 Adenoidita “reîncălzită”
 Rinofaringite din boli infectocontagioase:
 rujeolă,
tuse convulsivă, parotidită epidemică
 MNI, hepatită virală
 Faringoamigdalita streptococică
 Laringita, rinosinuzita, etmoidita
 Pneumonia , corp strain in fosele nazale.
tratament
 Profilaxie:
 spălarea mâinilor, acoperirea nasului şi gurii
în timpul strănutului şi tusei
 evitarea aglomerărilor, contactului cu
persoane bolnave
 “călirea” organismului
 triajul bolnavilor/purtătorilor la intrarea în
colectivitate
NU EXISTĂ TRATAMENT CURATIV

tratament
 Obişnuit ambulator
 Măsuri generale:
 Izolare (!!! contagios 1-2 zile anterior debutului)
 cameră bine aerisită, umidifierea atmosferei
 baie zilnică
 evitarea supraîncălzirii
 Regim alimentar:
 în funcţie de toleranţa digestivă
 hidratare ! ! !
 alimente doar “dacă/ce vrea”
tratament
Antipiretice/antiinflamatoare:
 Paracetamol 10 mg/kg/d, 3 - 4ori/zi (max.40-
50mg/kg/zi), po/ir/parenteral
 Ibuprofen 7-10mg/kg/d, 3 ori/zi, po
 Algocalmin 10 - 15mg/kg/d, maxim 4 doze/zi, (max.
50 mg/kg/zi) po/ir
 Aspirina = contraindicată sub 6 ani – sdr. Reye
 ± Măsuri fizice hipotermizante
 împachetări, baie/duş
 t0 apei 29,4 – 32,20C
tratament
 Dezobstrucţie nazală:
 Spălături nazale cu ser fiziologic (SF)
 Aspirarea secreţiilor nazale
 Decubit ventral pt. drenajul secreţiilor nazale
 Vasoconstrictoare
 Sol. efedrină 1‰, 0,5‰
 Antiseptice argentice – max. 5 zile – risc de rinită
medicamentoasă prin iritaţie chimică
 Colargol 0,5%
 Argirol 0,5%
tratament
 Dezobstrucţie nazală
 Sunt contraindicate: nafazoline (Rinofug,
Bixtonim), fedrocaina, produse mentolate,
uleioase
 Vitamina C sol po
 Vitamina A sol po 3000-5000ui/zi
 adm Zn reduce durata bolii
 !!! Tusea sugarului nu se trateaza
 NU mucolitice, NU antitusive la sugar!
eficienţa antibioticelor
 Nu este susţinută de dovezi stiinţifice
 NU ameliorează simptomatologia
 NU scurtează durata bolii
 NU previn suprainfecţia bacteriană
 NU previn complicaţiile
 Ab pot determina reacţii adverse:
 alergice
 diaree
 infecţii micotice
 infecţii cu bacterii rezistente la Ab uzuale
eficienţa antibioticelor
 Indicaţii:
 Excepţional de la debut, la prematuri, nou-născuţi sau
sugari mici, malnutriţi
 În caz de suprainfecţie bacteriană sugerată de:
 reapariţia febrei
 modificarea stării generale
 adenopatii (AP)
 apariţia depozitelor amigdaliene
 rinoree purulentă persistentă, secreţii purulente în
cavum, alaturi de alte semne pot sugera suprainf bact
 Empirică:ampicilină, amoxicilină, macrolide, CFS I
evoluţie
 debut brusc
 agravare simptome – 3 - 4 zile
 febra durează maxim 3 zile
 rinoreea devine mucoasă, chiar “purulentă”
(galben-verzuie) – fără a avea neaparat
semnificaţia suprainfecţiei bacteriene
 simptomatologia se remite în 7 – max. 14 zile
cu/fără tratament
 tusea poate persista 2 – 3 săptămâni
complicaţii
 adenoidită, etmoidită, OMA, otomastoidită,
sinuzită
 laringotraheobronşită acută
 bronşiolită, pneumonie
 adenopatii satelite
 SDA ( lipsa aport, varsaturi)
 diaree “parenterală” (extradigestivă)
 convulsii febrile, meningism
 meningoencefalită
Angina acută
Sinonime:
 Amigdalita acută
 Faringita acută
 Faringoamigdalita acută
 Tonsilita acută
Definiţie: proces inflamator la nivelul

mucoasei faringoamigdaliene
Angine acute
clasificare clinică
1. roşii, catarale, eritematoase
 eritematoasă propriu-zisă
 flegmonoasă
 cu adenopatie laterocervicală
 retronazală (adenoidită)
2. albe, exsudative, pseudomembranoase
3. ulceronecrotice
Angine acute
clasificare etiologică
 Virale – 70-90%
 adenovs., enterovs. - coxsachie A /B, vs. gripale/paragripale,
echovs., vs. urlian, vs. rujeolic, VEB, VSR, vs. rubeolic, rhinovs.,
vs. herpetic, vs. varicelozosterian
 Bacteriene
 Streptococ βhemolitic gr. A, pneumococ, Haemophilus
influenzae, Moraxella catarrhalis, strepto. viridans, stafilococi
patogeni, meningococ
 b. difteric,bacteroides, clostridii, Salmonella typhi, bacil
cărbunos, B. tuberculos (bK), treponema palidum, fusospirili,
Chlamydia
 Mycoplasme
 Mycoplasma pneumoniae, Mycoplasma hominis
 Fungi
 candida albicans
 leptothrix
Faringoamigdalita acută
streptococică
 Streptococcus pyogenes - Streptococ β
hemolitic grup A (SβhA / GABHS)
 ~ 10% →30% din anginele ac. ale copilului

 Grupe de vârstă :
 frecventă 3 – 14 ani (maxim la şcolari)
 incidenţa scade cu vârsta > 14 ani
 Foarte rar < 2-3 ani (la copilul mic)
streptococică – tablou clinic
 Debut brusc – febră, vărsături, odinofagie
 ± cefalee, mialgii, curbatură
 Local:
 hiperemie faringiană
 peteşii palatul moale
 luetă hiperemică
 depozite exsudative amigdaliene
 AP cervicale - subangulomandibulare
streptococică – tablou clinic
streptococică - paraclinic
 sindrom biologic inflamator prezent
 VSH
 CRP
 leucocitoză cu neutrofilie (FL la stânga)

 titrul ASLO – NU este recomandată determinarea
în angina streptococică
 Confirmare etiologică
 exsudat faringian (EF) / exsudat nazal (EN)
streptococică – Dg. pozitiv
 Dg pozitiv
 suspicionat anamnestico (epidemiologic) - clinic
 confirmat bacteriologic
 NL, VSH-ul, CRP-ul nu au valoare pt Dg +

 Dg clinic = specificitate scăzută:
 30-50% RF(angine strepto ce “scapă” Dg)
 20-40% RF (angine considerate strepto dar cu
EF neg.)
Scorul Centor/McIsaac pentru angina acută:
 temperatură > 380C 1pct
 absenţa tusei 1pct
 AP cervicală ant. dureroasă 1pct
 hipertrofie/exsudat amigdalian 1pct
 vârsta 3-14 ani 1pct
 vârsta 15-44 ani 0pct
 > 45ani -1pct
Copii 3-14ani:
 sensib. 92,6-96,9%, specif. 72,3-70,6%
 scor 1 – nu se efect. EF, nu se adm. Ab
 scor 2, 3, 4 – EF, test rapid strepto, Ab dacă EF sau
t.strepto poz.
 EF – indicaţii:
 Epidemii de infecţii streptococice
 RAA în APP
 Copil >3ani cu scor McIsaac > 1
 EF negativ nu exclude inf. strepto. (sensib.

29-90%, specif. 76-99%)
 EF nu diferenţiază infecţia - purtător
 EF nu se repetă dacă după tratament este
vindecat clinic – poate fi poz. = purtător
 Test rapid streptococic:
 scump
 rapid – 5 - 60min
 la îndemână (în cabinetul medical)
 sensib. 62-99%, specif. 95-100%
 nu diferenţiază infecţia ac. – purtător
 Titrul ASLO:
 maxim la 3 - 6 săpt. de la inf. ac
 confirmă inf. strepto. în APP în caz de RAA sau GNA
streptococică – algoritm Dg. poz.
Faringita acută
Criterii epidemioclinice
Nesugestive pt. Faringită streptococică posibilă

faringită streptococică
EF Test rapid streptococic

negativ
Tratament simptomatic
pozitiv
AbT
streptococică – Dg.diferenţial(1)
Herpangina
 Coxsachie A – diferite tipuri (5 episoade/viaţă)
 Clinic:
 Ulceraţii
 2-3mm
 pe pilierii amigdalieni ant., palatul moale, luetă
 diferite de ulceraţiile dat. herpex simplex – partea
anterioară a cavităţii bucale
 febră
 durată maxim 7 zile
Herpangina Virus herpetic uman
Faringita limfonodulară
 Coxsachie A10
 Clinic
 mici noduli alb-gălbui
 pilieri amigdalieni ant., palatul moale, luetă
 fără ulceraţii
Febra faringoconjunctivală
 Adenofaringoconjunctivită acută
 Adenovirusuri
 Clinic:
 Amigdalită exsudativă
 Conjunctivită
 Febră
Mononucleoză infecţioasă
 Virusul Epstein-Barr (VEB) – herpes virus uman 4 – vs. ADN
limfotrop cu acţiune limfoproliferativă
 Febră continuă, înaltă (39-400C, 10-14-21 zile)
 AP laterocervicale, mediastinale, abdominale
 Angină eritematoasă:
 hipertrofie + hiperemie amigdaliană
 hiperemia luetei
 ± peteşii pe văl şi mucoasa palatină
 ± exsudat amigdalian (50% cazuri)
 disfagie, odinofagie
 SM, friabilitate S, ± HM
 Erupţie de tip eritem polimorf, provocată/amplificată de Ampicilină
Mononucleoză infecţioasă
 Faringoamigdalite din boli infectocontagioase
 Rujeola (pojarul)
 Virusul rujeolos – paramixovs.
 Per. invazie (catarală, preeruptivă):
 catar oculonazal – facies “plâns”
 enantem
 hiperemie intensă buco-faringiană
 picheteu purpuric pe vălul palatin, pilieri amigd. şi faringele
posterior
 Semn Koplik – patognomonic - micropalule alb-albăstrii cu
lizereu eritematos, pe mucoasa jugală lângă ultimii molari
 poliadenomegalie – cervical
 tulb. somn, iritabilitate
 Per. eruptivă – erupţia caracteristică
streptococică - tratament
 Obiective:
 prevenirea complic. nesupurative (RAA, GNA?,
artrita reactiva poststreptococica ) si
supurative (ex. abces periamigdalian)
NB beneficiul Ab în prevenirea acestora este crescut în
populaţiile unde aceste complicaţii sunt mai frecvente
 ameliorerea manifestărilor clinice
 scăderea contagiozităţii
(scade la 24h de la iniţierea AbT – poate fi reintrodus în
colectivitate)
 eradicarea infecţiei acute
Măsuri generale:
 izolare
 perioada febrilă
 până la instituirea AbT şi 24h după începerea acesteia
 purtătorii nu trebuie izolaţi
 Paracetamol / Ibuprofen
 Metamizol sodic (algocalmin) – agranulocitoză
 Aspirina este interzisă la copiii < 6ani cu IACRS
virale/varicelă – sdr. Reye
 Nu există date suficiente despre eficienţa terapiei locale
(antiseptice, analgezice, antiinflamatoare)
 Indicaţiile antibioterapiei (AbT):
 scor McIsaac 5, în primele 3 zile de boală,
înaintea rezultatelor EF
 după confirmare bacteriologică în restul
cazurilor
 contacţii bv. cu inf. invazive streptococice
(fasciită necrozantă, sdr. şocului toxic)
 purtători – în anumite situaţii
 în unele cazuri de angină acută la purtător de
SβhA, indiferent de tabloul clinic
 Durata 7-10 zile, indiferent de

antibioticul folosit (excp. Azitromicina – 5zile)
 Penicilina V po – Atb de elecţie:

 2-3 prize/zi, 400.000ui x 2-3ori/zi – copii
 400.000ui x 3-4ori/zi – adolescenţi
 800.000ui x 2ori/zi – adolesc., adulţi
 Amoxicilina – se poate folosi la copii mici
 Penicilina G – nu e indicată
 im - dureroasă, iv - nu e necesară
 Benzatinpenicilină - doză unică, la necomplianţi
600.000ui < 27kg, 1.200.000ui > 27kg
 Eritromicină - alergici la Pen.
 există tulpini rezistente – în anumite reg. geografice
 30 - 50mg/kg/zi, 4 prize
 Augmentin/Cefuroxim/Clindamicină
 angine recurente cu SβhA
 evoluţie nefavorabilă sub tratament (stafilococ co-patogen)
 Amigdalectomia
streptococică - evoluţie
 naturală - autolimitată în aprox. 7 zile
 vindecarea cu/fără tratament nu semnifică

sterilizare, putând rămâne purtători
faringieni de streptococ
 pot apărea complicaţii precoce - supurative

sau tardive - nesupurative
streptococică - complicaţii
 Complicaţii supurative - precoce:
 abces periamigdalian/retrofaringian
 adenită cervicală
 mastoidită
 sinuzită
 OMA
 Complicaţii nesupurative – tardive:

 RAA, artrita reactiva
 GNAPS
Purtătorii faringieni de
SβhA
 Nu necesită în mod obişnuit AbT
 Indicaţiile AbT:
APP/AHC de RAA
 angină recurentă în familie
 ant. amigdalectomiei
 epidemie RAA/GNAPS în comunitate (!!!)
 familie extrem de anxioasă
 Benzatinpenicilină G im (doză unică
600.000ui/1.200.000ui) +/- Rifampicină po
(20mg/kg/zi, 2 prize, 4 zile)
 Clindamicină po (20mg/kg/zi, 3 prize, 10 zile)
 Cefadroxil po (30mg/kg/zi, 1 priză, 10zile)
Faringoamigdaliata acută
virală
 ~ 70 - 90% din anginele acute
 Etiologia
 dificil de stabilit
 poate fi sugerată de tabloul clinic
 teste rapide de Dg.
 Clinic:
 inflamaţie faringoamigdaliană
 febră
 rinoree
 tuse uşoară
Faringoamigdaliata acută
virală – tratament
 Strict simptomatic
 Antipiretice
 Antiseptice locale
 Antibioterapia
 este contraindicată
 are indicaţie în cazul apariţiei în evoluţie a
semnelor de suprainfecţie bacteriană
Stomatita albicans
(Múguet, candidoza orală)
 Infecţie micotică a mucoasei bucale
 1/3 copii = purtători Candida albicans
 Frecvenţă  la nn/prematur/sugar mic:
 igienă bucală deficitară
 deficienţe nutriţionale/imunitare
 boli carenţiale asociate
 hipertermie
 distrugerea florei bacteriene saprofite prin
trat. repetate / îndelungate cu Ab
Stomatita albicans
 Clinic:
 depozit albicios pe limbă, gingii, palat
 hiperemie intensă a mucoasei bucale
 ulceraţii sângerânde
 durere locală
 refuzul alimentaţiei
 Investigaţiile paraclinice nu sunt necesare

Stomatita albicans
 Diagnostic diferenţial:
 Boala mâini-picioare-gură
 Coxsachie A5, A10, A16
 Stomatită veziculoasă şi ulceroasă
 Exantem:
 vezicule alungite, ovalare, în tensiune
 pe fond eritematos
 interdigital, faţa palmară a degetelor, marginile
laterale ale piciorului
 Evoluţie autolimitată
Stomatita albicans (Múguet,
candidoza orală)
Boala mâini-picioare-gură
Stomatita albicans
 Evoluţia este autolimitată
 Complicaţii – extindere la nivelul:

 faringelui
 eso-gastric
 tract respirator
Stomatita albicans -
tratament
 Profilactic
 igienă riguroasă (sterilizare biberoane, spălare mâini,
igienă bucală)
 evitarea antibioterapiei inutile
 Alcalinizarea mediului bucal cu soluţii bicarbonate
 Badijonaj bucal
 suspensie Stamicin 100.000 – 200.000ui/ml
 suspensie Diflucan
 adaos de vitamine A, B1, B2
 Stamicin/Diflucan po – în cazuri excepţionale
(extindere gastrointestinală)
Otita medie acută (OMA) –
definiţie
 Proces inflamator al mucoasei urechii medii
(UM - casa timpanului, sistemul celular al
apofizei mastoide, trompa lui Eustachio)
 Complicaţie frecventă a RF ac.

 < 3 ani – 3/4 copii au avut 1 episod OMA
 Evoluţie naturală spre
 supuraţie
 perforarea timpanului
patogenie
 Mai frecventă la sugar:
 trompa lui Eustachio este mai scurtă, largă,
orizontalizată şi comunică larg cu camera
timpanului
 tonus mai scăzut al muşchiului tensor al vălului
palatin – dilatare trompă Eustachio
 drenaj îngreunat al UM datorită poziţiei în
decubit dorsal
 refluxul alimentelor din rinofaringe prin
trompă în UM (alim. artificială)
etiologie (1)
Factori favorizanţi:
 IACRS virale (‹3 ani, 25-40% asoc. OMA)
 rinita alergică (>3 ani, 50% asoc. OM cr.)
 frig, umezeală
 prematuritate, dismaturitate, anemie, RC, MPC
 deficite imune
 malocluzii, anomalii faciale, tumori, palatoschizis
 portajul nazofaringian de pneumococ
 colectivitate (creşă, grădiniţă)
 părinţi fumători (fumat pasiv)
 mai mulţi fraţi, AHC de OMA
 folosirea suzetei
etiologie (2)
Factorul determinant – microbian:
 pneumococul, H. Influenzae (tipabil, încapsulat -
Hib sau neîncapsulat, netipabil - NTHI), Moraxella
catharalis, streptococ beta hemolitic gr A
 NTIH:
 nu det. forme invazive (pneumonie, meningită)
 poate det.
 OMA şi la copiii vaccinaţi anti-Hib
 OM recurente, eşec terapeutic, complicaţii
 nou-născut – E. Coli, Klebsiella, stafilococ
 stafilococ auriu / piogen
Otita seroasă
 Sinonime - catarală, congestivă
 Patogenie – proces fizic:

 blocajului trompei lui Eustachio
 inflamaţii rinofaringiene
 secreţii abundente rinofaringiene
 presiune negativă în UM
 transsudat seros, steril în UM
Otita seroasă
Tablou clinic:
 agitaţie
 otalgie
 senzaţie de tensiune în ureche
 hipoacuzie
 pocnituri în ureche la deglutiţie/mişcarea
mandibulei
 sensibilitate otică
 dificil de obiectivat
 compresiune dureroasă a tragusului (istoric)
Otita seroasa
 Orice sugar sau copil mic cu febra fara

focar ( fara o localizare a unei infectii) va
efectua consult ORL/ examen otoscopic!
Otita seroasă
Examen ORL:
 Pierderea luciului membranei timpanice
(MbT)
 Timpan retractat
 Există nivel de lichid şi/sau bule de aer
Otita seroasă
Otita seroasă
 Tratament:
 nu necesită tratament specific
 tratamentul cauzei determinante
(rinofaringită, adenoidită)
 paracetamol
 ibuprofen
 dezobstrucţie nazală
 Evoluţie:
 resorbţie lentă a transsudatului seros
 3 episoade / 6 luni = OM recurentă
OMA supurată (purulentă)
Tablou clinic (1)

 Otalgia
 violentă, pulsatilă
 accentuată de deglutiţie
 cedează la căldură (doarme pe partea bolnavă)
 determină agitaţie, plâns inconsolabil,
afectarea somnului, refuzul alimentaţiei
 hipoacuzie
 zgomote auriculare
OMA supurată
Tablou clinic (2)
 manif. generale:
 febră înaltă; în cadrul unei RF – persistenţa
febrei > 4 zile sau reapariţie ei
 stare generală alterată
 vărsături, diaree, SDA
 ± meningism, convulsii
OMA supurată
Tablou clinic (3)
 În evoluţie apare perforarea timpanului

 diminuarea durerii
 otoree
 iniţialsanguinolentă
 ulterior purulentă
OMA supurată
Examen ORL
 otoscopia pneumatică = metoda de elecţie
 timpan edemaţiat
 pierderea luciului şi a Δ luminos – T opacifiat
 timpan bombat / perforat, secretii purulente
 timpanometrie – imobilitatea T
 timpanocenteză – indicaţii:
 forme grave ce nu răspund la trat. Ab
 forme complicate
OMA supurată
OMA supurată
Paraclinic
 sdr. biologic inflamator intens pozitiv
 leucocitoză cu neutrofilie
 culturi din secreţia otică / aspirat din UM
(timpanocenteză) + antibiogramă
OMA supurată
Diagnostic pozitiv
 anamneză - factori favorizanţi (IACRS,
rinoadenoidită, palatoschizis)
 clinic – otalgie, otoree
 paraclinic
 examen ORL – otoscopia pneumatică
 sdr. biol. inflam., leucocitoză, neutrofilie
 cultură din secreție otică  etiologia
OMA –
diagnostic diferenţial
 Rinofaringita acută
 Rinoadenoidita acută
 Cerumen evacuat după spălare
 Otită externă
 Otită cronică acutizată
 Otomastoidita
 T ureche medie
OMA – tratament (1)
 Profilaxia OMA
 dezobstrucţia nazală
 adenoidectomia
 amigdalectomia (ineficientă după unii)
 vaccinarea
 antipneumococică
 anti-Haemophilus influenzae tib b (nu protejează
împotriva OMA cu NTHI)
 combaterea celorlalţi factori favorizanţi
OMA – tratament (2)
 Antibiotic
 Preferabil po, în funcţie de toleranţa dig.
 Linia I:Amoxicilină 80 – 90mg/kg/zi
 A II-a alegere:
 amoxicilină + acid clavulanic (Augmentin,
Amoksiklav); 80mg Amoxi/kg/zi
 CFS I – Cefaclor (Ceclor) 50mg/kg/zi
 CFS II – Cefuroxime (Zinnat) 30mg/kg/zi
 Macrolide – claritromicină (Klacid) 15mg/kg/zi pt
cei alergici la beta lactamine
 7 – 10 zile
OMA supurată -
tratament (3)
 Adjuvante – analgezice, antipiretice
 Recurenţa
 reapariţia semnelor clinice sau otoscopice la 3-4 zile
după întreruperea Ab
 trat. Ab iv cu asocieri cu spectru larg

(Amoxi+ ac clavulanic sau CFS III: Ceftriaxon 50
mg/kg/zi, 3 zile)
OMA - complicaţii
 otomastoidită
 otită cronică
 meningită otogenă
 convulsii febrile
 tromboflebită a sinusurilor venoase
 diaree “parenterală”
 septicemie
 hipoacuzie, întârzierea vorbirii
Sinuzita acuta
 - cel etmoidale = aerate de la nastere

 - sin. maxilare se pneumatizeaza ~4 ani
 - sin. sfenoidale se pneumatizeaza ~5 ani
 - sin. frontale se pneumatizeaza ~7-8 ani.
 In contextul IACRS virale pot fi cuprinse si sinusurile
paranazale.
Sinuzita bacteriana
 - colectie purulenta ce cuprinde 1 sau mai multe

sinusuri
 - etiologie: pneumo, H infl, M. catarrhalis,
rareori staf auriu
 Raportat la varsta:
 - sugar: sinuzita etmoidala
 - scolar: sin sfenoidal si etmoidal post
 - adolescent: sin maxilar si etmoidal ant
Sinuzita bacteriana
 Clinic:
 - obstr. nazala, rinoree purulenta( ˃3-4 zile), tuse
predominant nocturna, cefalee, senzatie de pres la
niv sinusurilor, edeme palpebrale, hipo/anosmie,
halitoza.
 - pcte sinusale dureroase
 - ex ORL : secr purulente la niv meaturilor nazale
 !!!Etmoidita ac la sugar: obstr nazala marcata de
semne de I Resp ac, celulita periorbitara ,edem al
radacinii nasului.
Sinuzita bacteriana
 Paraclinic:
 - leucocitoza+neutrofilie+probe inflam ↑
 - rgr sinusuri: opacifiere± nivel lichidian
 ± CT craniu pt extensie proces inflam/supurativ
 Dg dif:
 - IACRS virala
 - rinita alergica/nonalergica
 - corp strain intranazal
Sinuzita bacteriana -
complicatii
 - sinuzita cr
 - celulita orbitara/periorbitara
 - osteomielita os frontal
 - meningita, abces cerebral, empiem subdural
 - tromboza sinus cavernos
Sinuzita bacteriana -
tratament
 - hidratare pt fluidifierea secr
 - AINS
 - trat local : comprese umede, calde
 - aspirare secretii/ aspirare sinusala prin
endoscopie
 - decongestionante nazale
 - trat etiologic : antibioterapia
n Amoxicilina(80 mg/kg/zi) la 8 ore sau amoxi-ac
clavulanic( amoxi 80-90 mg/kg/zi) la 12 ore
Sinuzita bacteriana
tratament
• CFS II( Cefaclor, Cefuroxim) sau CFS III (
Ceftriaxon 50-100 mg/kg/zi la 12 ore iv)
• Ciprofloxacin 10-20 mg/kg/zi la 12 ore po/iv
• Clindamicina 10-20 mg/kg/zi ,la 8 ore
Durata trat= 7-10 zile de la rezolutia simpt.
!!! Etmoidita sugarului : Oxacilina 100-200 mg/kg/zi
, la 6 h iv, 14-21 z
Concluzii
 majoritatea IACRS sunt virale
 faringoamigdalitele ac. virale/bacteriene au evoluţie

autolimitată şi cele bacteriene nu necesită in general
AbT
 angina streptococică confirmată – singura angină ce

necesită AbT – pt. prevenirea complic. tardive (incidenţă
în ↓)
 OMA supurată – necesită AbT
 educaţia părinţilor este esenţială pentru eficienţa

tratamentul ambulator, evitarea auto/supramedicaţiei,
sesizarea apariţiei complicaţiilor
Sindromul laringian
• Tablou clinic
– stridor
– dispnee inspiratorie
– cornaj
– disfonie
– tuse lătrătoare
Sindromul laringian
• Cauze infecțioase • Alte cauze
– Epiglotită – Traumatisme
• Corp străin laringian
– Crup viral, rujeolos
• Fractură laringiană
– Traheită bacteriană • Leziune termică (arsură)
– Crup difteric • Granulom laringian postintubație
– Abces retrofaringian – Cauze cronice congenitale
– Abces retroamigdalian • Inele vasculare
• Hemangioame
– Papilomatoză laringiană
• Paralizie corzi vocale
recurentă • Coastă cervicală
• Alte cauze • Laringotraheomalacie
– Laringita spasmodică • Chist canal tireoglos
• Fistulă eso-traheală
– Angioedem
– Cauze cronice dobândite
– Hipocalcemie • Limfom, tumori CV
Epiglotita ac vs Laringita ac
definiție
• Celulită bacteriană • Crup viral
– epiglotă • Laringita ac subglotică
– reg. supraglotică • Laringotraheobronșita ac
• Risc major de obstrucție

completă
• Mare urgență pediatrică

epidemiologie, etiologie
• 3 – 8 ani • 6 – 36 luni
– actual 6 - 8 ani
– vacc anti-Hib? • ♂>♀
• ♂=♀
• frecv. sezon rece
• cazuri sporadice
• ± focar epidemic
• Etiol = bacteriană • Etiol = virală
– 95% - Hib – vs. paragripale/adenovs
• frecvent bacteremie • 2/3 cazuri
– streptococ grup A – VSR
– pneumococ – Rhinovs
– vs. gripale
– stafilococ
– vs. rujeolic
Sau rareori Mycoplasma pneumoniae,
Hib
diagnostic pozitiv (1)
Anamneză Anamneză
• context epidemiol neg • focar inf. familial
• vaccinare anti-Hib
Clinic Clinic
• debut brusc (3 – 6h) • prodrom – IACRS 2 – 4 zile
• în plină stare de sănătate • febră moderată
• febră înaltă • tuse lătrătoare
• st. gen. alterată  letargie • voce răgușită, bitonală
• voce, tuse capitonate, estompate • stridor inspirator
• stridor inspirator – ~ edemul subglotic
– nu foarte sonor – intermitent inițial
– se modifică cu poziția capului –  agitație / plâns
• disfagie –  în somn
– refuzul alim/hidratării po • fără
– sialoree – disfagie, stare toxică
• MV , ronhusuri • MV , ronhusuri
• SFR • SFR: stridor, dispnee inspir,
– tiraj tip superior tahipnee, tiraj( predom. jumatatea
• suprasternal sup a toracelui)
• supraclavicular • IResp prin extindere tr-br
– bătăi aripi nazale – ± Expir prelungit
• Poziție particulară – bătăi aripi nazale
– hiperextensia capului – tiraj
– gura deschisă, protruzia limbii • suprasternal
• IRepiratorie progresivă • intercostal, subcostal
– anxietate – Evoluție
• anxietate
– tahipnee, tahicardie • tahipnee, tahicardie, cianoză
– cianoză – Epuizare
– Epuizare •  efort respirator, bradipnee,
•  stridor, efort respirator • bradicardie, comă hipoxică
• bradipnee, bradicardie, comă
ORL: ORL
A! poate precipita stop respirator • edem inflamator la nivelul
– corzilor vocale
• Epiglotă
– regiunii subglotice
– volum  (inflamație+edem)
– roșie-cireșie, lucioasă
• Laringoscopie directă
– !! în TI cu posib. IET
– precedată de Rg cervicală - profil
– inflamație țesuturi vecine
• pliuri aritenoepiglotice
• corzi vocale
• reg. subglotică (25%)
Rg profil a zonei cervicale Rg profil a zonei cervicale
• pensare sp. retrofaringian • pensarea sp. subglotic
•  volumului epiglotei • epiglota – vol N
(thumb sign) (aspect de petală)
Investigații Investigații
• leucocitoză importantă • ob. nu sunt necesare
• neutrofilie 65 – 90% • de evitat – plânsul  dispneea
• CRP, VSH  • NL 5000-11000/mm3,
• Dg etiologic • PMN ~ 40%
– hemocultura • CRP, VSH normale
– EF • ASTRUP – IResp
– Antibiogramă • Dg etiologic
– Ag capsulare Hib – rar necesar
• sânge / urină – teste rapide
• ASTRUP
tratament (1)
Internare de urgență În funcție de severitate
• Echipă medicală • la domiciliu – forme ușoare
– ORL • internare – indicații:
– TI – IResp (cianoză, tiraj, agitație)
• de evitat – suspiciune epiglotită:
– examinarea faringelui • febră , leucocitoză
– apăsarea linguală • ‹ 1 an, > 3 – 4 ani
– pot acc. laringospasmul – APP
• pregătire pt. traheostomie • stenoză traheală
• hiperreactivitate bronșică
• crup
• stridor congenital
– Părinții
• necooperanți
• nu pot asigura
– tratamentul
– transport de urgență la spital
tratament (2)
• Intubație endotraheală
– de urgență • domiciliu / spital
– ameliorare imediată – măsuri de confort
– dispar semnele de IResp – umidifiere aer
– 2 – 3 zile – hidratare po / PEV
• Oxigenoterapie • de evitat sedarea
– depresor pe centrul respirator
• Antibioterapie
– de urgență, iv • NU antibioterapie
– 7 – 10 zile după detubare – dacă s-a exclus epiglotita
– spectru: Hib, GGN • DNF
– CFS III (Ceftriaxon,
Cefotaxim)+atb • AINS
antistafilococice – Ibuprofen
(Vancomicina, Clindamicina)
tratament (3)
• Corticoterapie • Corticoterapie
– controversată • Dexametazonă po,im,iv
– Iv doze mari – doza 0,15 mg/kg
– HHC • Adrenalină aerosoli
– Metilprednisolon – răspuns mai bun
– Dexametazona – levoadrenalină 1‰
• Adrenalină 1‰ aerosoli • 0,3-0,5ml/kg/d, max 2,5ml
– efect scurt  la 1 – 3h
– 0,3-0,5ml/kg/d, max 2,5ml • IET - IResp severă
– PaO2 ‹ 50mmHG, PaCO2 > 55mmHg
• hidratare iv
complicații, prognostic
• SDA • Complicații – 15%
• IResp severă • Extensia proces. infecțios
• obstr. completă CRS – apnee – pneumonie interstițială
• șoc toxicoseptic – OMA
• infecții concomitente – rar – bronșiolită
– adenită cervicală • IResp
– pneumonie, OMA • aspirare conținut gastric 
– meningită, artrită septică bronhopneumonie
• pneumonie bacteriană (suprainf.)
• Mortalitate 25 %
• Prognostic – f. bun
Vă mulțumesc!

Curs IACRS 2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs IACRS 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Infecţii acute de căi

respiratorii superioare (IACRS)

 Rinite, rinofaringite (RF)

 40 – 60% din morbiditatea copilului

Tabloul clinic (localizarea şi severitatea infecţiei)

 interacţiuneadintre agentul infecţios şi

Mecanismele de apărare locala:

Dacă agentul infecţios depăşeşte

 vârsta – frecvenţă crescută ‹ 5 ani

 Definiţie: inflamaţia mucoasei nazale şi

NU EXISTĂ TRATAMENT CURATIV

Definiţie: proces inflamator la nivelul

2. albe, exsudative, pseudomembranoase

 ~ 10% →30% din anginele ac. ale copilului

 leucocitoză cu neutrofilie (FL la stânga)

 NL, VSH-ul, CRP-ul nu au valoare pt Dg +

 EF negativ nu exclude inf. strepto. (sensib.

Nesugestive pt. Faringită streptococică posibilă

EF Test rapid streptococic

 Durata 7-10 zile, indiferent de

 Penicilina V po – Atb de elecţie:

 naturală - autolimitată în aprox. 7 zile

 vindecarea cu/fără tratament nu semnifică

 pot apărea complicaţii precoce - supurative

 Complicaţii nesupurative – tardive:

 Investigaţiile paraclinice nu sunt necesare

 Complicaţii – extindere la nivelul:

 Complicaţie frecventă a RF ac.

 Sinonime - catarală, congestivă

 Patogenie – proces fizic:

 Orice sugar sau copil mic cu febra fara

Tablou clinic (1)

Tablou clinic (3)

 În evoluţie apare perforarea timpanului

 trat. Ab iv cu asocieri cu spectru larg

 - cel etmoidale = aerate de la nastere

 - colectie purulenta ce cuprinde 1 sau mai multe

 faringoamigdalitele ac. virale/bacteriene au evoluţie

 angina streptococică confirmată – singura angină ce

 educaţia părinţilor este esenţială pentru eficienţa

• Risc major de obstrucție

• Mare urgență pediatrică

S-ar putea să vă placă și