Patologia

APARATULUI RESPIRATOR
 PNEUMONIILE
Definiţie
- inflamaţia alveolară sau/şi interstiţială a ţes.
pulm. (~ şi a bronhiilor - în bronhopneumonii)
Etiologie
 pneumococ ~ 90%
 streptococ
 stafilococ
 gram negativi
 rar anaerobi
 b. Koch
 PNEUMONIILE
Factori favorizanţi
- anotimpul rece
- convalescenţa b. infecţioase
- debilitate fizică
- aer uscat, poluat

Clasificarea pneumoniilor
 Pneumonii comunitare
 Pneumonia la imunodeprimaţi
 Pneumonia - infecţie nozocomială
Pneumoniile comunitare
Etiologia este dependentă de vârstă:
Vârsta Germeni
Nou-născut Streptococcus grup B
germeni Gram negativi
2 luni – 5 ani H. Influenzae
Streptococcus pneumoniae
5 – 10 ani Streptococcus pneumoniae
Peste 10 ani Mycoplasma pneumoniae
Chlamydia pneumoniae
Streptococcus pneumoniae
 Pneumonia pneumococică

 Pneumococul - implicat în ~ 90% din

cazurile de pneumonie
 3 forme clinice:
1. pneumonia lobară (francă)
2. pneumonia segmentară (zonală)
3. pneumonia lobulară
(bronhopneumonia)
Pneumonia lobară şi segmentară
- la copilul peste 2-3 ani
- debut brusc - febră, junghi, frison, cefalee,
vărsături
- rar debut pseudoapendicular/
pseudomeningean
- per. de stare - cu tahipnee, tahicardie, tuse
seacă, herpes labial, uşoară oligurie cu
albuminurie
- ~ 7 zile febra scade în criză (rar) sau liză
- ex. fizic - sdr. de condensare pulm.: matitate,
MV înăsprit, suflu tubar patologic şi af.
alveolară - raluri subcrepitante
Pneumonia lobară şi segmentară

Rx. toracic
- infiltrat pneumonic - opacitate omogenă,
triunghiulară, cu vf. spre hil, cuprinde un lob,
mai adesea are caracter segmentar
Laborator
- leucocitoză cu neutrofilie
 rar aspectul tipic cu evol. ciclică
 sdr. f. resp. mai puţin solemn
 mai adesea segmentar decât lobar
Pneumonie lobară
Lingula
Pneumonie segmentară
Pneumonia lobulară (bronhopneumonia)

 caracteristică sugarului şi copilului mic

 anatomo-patologic proces de bronhoalveolită
la nivelul lobulilor pulmonari
 clinic - concordanţa între semnele funcţionale
şi obiective pulmonare şi întinderea leziunilor
 preferat termenul de pn. lobulară
 noţiunea de bronhopneumonie subliniază
implicarea bronhiilor în proc. inflam. al
parenchimului pulm.
Etiologia
 Factorul determinant - pneumococoul
- admis că infecţia este “pregătită” de virusuri
 Factorii favorizanţi
- vârsta (< 2 ani) - rez. ↓ la infecţii
- terenul deficitar
 sugari handicapaţi (prematur, distrofic, rahitism,
anemie, despicătură velo-palatină)
 diateze
 boli anergizante (rujeolă, tuse convulsivă, gripă)
 alimentaţie dezechilibrată
 convalescenţa unor b. grave
Pn. pneumococică stg.
 Manifestări clinice şi diagnostic
Debutul
- brusc:
 temperatură 39 - 40 °C
 tulb. respiratorii
 uneori convulsii febrile/ meningism

- lent, insidios, continuarea unei infecţii a CRS:

 coriză
 febră mică, transpiraţii ale frunţii
 oboseală sau cianoză în timpul alimentaţiei
 tahipnee, tuse
Manifestări clinice şi diagnostic

Perioada de stare

1. Sdr. insuficienţei respiratorii

2. Sindromul cardio - vascular
3. Sindromul toxico - septic (toxic,
toxiinfecţios, neurotoxic)
 Sindromul de insuficienţă respiratorie
 tahipnee, dispnee expiratorie, geamăt
 tiraj inter- şi subcostal, bătăi ale aripilor nazale
 tuse moniliformă uscată, ulterior umedă
 cianoză perioro-nazală - se intensifică cu
tusea, plânsul sau alimentaţia
Semne obiective
- submatitate la percuţie
- subcrepitante fine, “în ploaie”, accentuate de
tuse şi plâns
- bronhofonie, resp. suflantă şi /sau suflu tubar
patologic
 Sindromul cardio-vascular
 în formele extinse şi în cele toxice
 acţiunea directe a germenilor sau toxinelor
asupra miocardului şi a vaselor
 consecinţă a anoxiei, hipercapniei şi
acidozei
Simptome:
 tahipnee  edeme
 tahicardie  cianoză
 hepatomegalie  colaps
 Sindromul toxico-septic
• marcat de febră (frecvent de tip septic)
• stare toxică:
 paloare  vărsături şi diaree
 somnolenţă  convulsii
 obnubilare/ agitaţie  tulb. de irigare renală
 meteorism - oligurie
- albuminurie
Diagnosticul pozitiv - hematurie
- bazat pe simptome clinice
- examen radiologic
- date de laborator
 Radiologic - forme
 Forma paravertebrală
- opacităţi paravertebrale - mai frecv. la
prematuri, distrofici şi nou-născuţi
 Forma diseminată macronodulară
 Forma diseminată micronodulară
 Forma hilio-bazală
- “se pretează” la confuzii cu pn. interstiţială
 Forma “pseudo-lobară” sau segmentară
- “se pretează” la confuzii cu pn. francă
lobară
 Laborator
 leucocitoză cu neutrofilie
 reactanţi de fază acută pozitivi : VSH crescut,
PCR pozitiv, hiperfibrinogenemie
 bacteriemie în 20% din cazuri

Forme clinice
» cu prez. celor 3 sindroame
» cu prez. doar a sdr. de IR – majoritatea cazurilor
» forma “mute” clinic – depistate radiologic
» forme toxice
» forme supraacute – deces în 6 ore
 Diagnostic diferenţial
► bronşiolita acută
► bronşita spastică
► laringita acută
► tuberculoza pulmonară
► pneumonia interstiţială
► stafilococia pleuro-pulmonară
► bronhopneumonii de alte etiologii
► atelectazii pulmonare
 Complicaţii

Locale Generale

 pleurezii para- şi  deshidratarea

metapneumonice  otomastoidita
 pneumotorax  convulsii febrile
 piopneumotorax  diaree parenterală
 supuraţii pulmonare  septicemie
Empiem
Pneumothorax
 PNEUMONIILE ABCEDANTE

Etiologia

 Stafilococ aureu
 Germeni gram-negativi
 Pneumococ tip 3

(cu capsulă polizaharidică groasă)

 PNEUMONIA STAFILOCOCICĂ
(STAFILOCOCIA PLEURO-PULMONARĂ)
 pe cale aerogenă sau hematogenă de
stafilococul aureu
Clinic
Debut - brusc, prin sindrom toxi-infecţios:
 febră, paloare
 agitaţie sau somnolenţă
 semne digestive marcate: anorexie, vărsături,
diaree, meteorism
 simptome resp. discrete, necaracteristice
Perioada de stare
(instalată în ore/ zile) - 4 stadii clinico-radiologice
1) Stadiul interstiţial
- predom. sdr. toxic, febră, paloare, ochi
încercănaţi, s. dig. grave: meteorism → ileus
- sdr. f. resp. de la uşoară tahipnee, tuse,
cianoză → dispnee cu tiraj, geamăt, bătăile
aripioarelor nazale
- uneori sdr. CV - hepatomegalie, tahicardie →
colaps
- ex. obiectiv pulmonar - chiar negativ, sau
discretă H-sonoritate, resp. înăsprită/ suflantă
2) Stadiul abcedant
- sdr. toxic şi resp. mai accentuate
- obiectiv: zone de submatitate, raluri
subcrepitante
3) Stadiul pleuretic - alterarea st. fizice şi sdr.
pleuretic - caracteristic clinic şi Rx.
- af. pleurală de la simple îngroşări, cloazonări
- → empiemul marii cavit., posibil pio-pn.torax
4) Stadiul bulos - 20% bulele pot lipsi
- se pot adăuga oricărui stadiu
- ap. bulelor şi pneumatocelelor modifică ex.
fizic şi asp. Rx.
 Diagnostic pozitiv
a) Tabloul clinic - aspectul de “intoxicat” şi
meteorism abdominal rebel la tratament
b) Aspect radiologic (cele 4 stadii)
c) Laborator
- hiperleucocitoză (15.000-20.000/mm3)
- anemie (2.000.000/mm3)
- VSH crescut (pentru aprecierea evoluţiei)
d) Puncţie pleurală (dacă s-a efectuat)
• însămânţări pentru precizarea dg. bacteriologic
• antibiogramă
Evoluţia - regresie - lentă - în săpt. sau luni
Pneumonie
stafilococica
 PN. CU GERM. GRAM NEG.

Etiologie

 Klebsiella pn.
 Haemophilus influenzae
 Psuedomonas a.
 Proteus
 Serattia
 rar E. coli, Aerobacter
Cauze favorizante

- nn, prematuri, malnutriţi, sugari şi copii mici

cu handicapuri - anemie, rhitism,
polispitalizaţi
- la copilul mic, dar şi după apare la cei cu
sdr. de malabs. (FC, celiachie)
- la imunodeprimaţi, mai frecv. leucemici
trataţi cu imunosupresoare
 sunt germeni "de spital", inf. nozocomiale
 bacterii rezistente
Clinic şi dg.
- debut lent, insidios
- spt. ca în Pn. stafilococică
- intricarea stadiilor evolutive
- p. de stare: tablou bogat
 stare toxico-septică
 st. de şoc (Ø diaree, vărsături, lipsa aportului)
 tulb. dig. mai grave decât semnele resp. (sărace)
 aspect "intoxicat", meteorism
 Rx. - interesare pleurală
 puncţie pleurală - izolarea ag. cauzal din puroi
 leucocitoză - neutrofilie, VSH ↑
Faze evolutive

1. faza acută
- de la debutul bolii până la
vindecarea clinică şi Rx.

2. faza subacută
- semne reziduale
 reacţii interstiţiale
 pneumatocele
 pahipleurită
Tratament
- iniţial atb. spectru larg, doze maximale, i.v./
cateter, ca în Pn. stafilococice
- 3-4 zile Ø ameliorare - modif. atb. după AB
- atb. i.v. 7-10 zile, apoi continuă i.m./oral, Ø
aminoglicozid, până la 8-12 săpt.
- suprainfecţie - se ad. atb. pt. G(-):
 colimicină
 carbenicilină (Pyopen)
 antipseudomonas (Ticarcilină, Azlocilină)
 cefalosporine III (Fortum, Moxalactam,
Claforam, Rocefin)
 PNEUMONIILE INTERSTIŢIALE

 afectarea în special a interstiţiului pulmonar

 discrepanţa dintre
 simptomele funcţionale (intense)
 semnele obiective pulmonare (sărace)

- unii clinicieni nu acceptă termenul (mai mult

unul radiologic)
- preferă "pneumonii atipice" - aspect
auscultatoric negativ, absenţa leucocitozei şi
aspect Rtg. evident
 Etiologia
 Virusuri cu tropism pulmonar: VSR, virusul
gripal, paragripal, adenovirusuri, rinovirusuri
 Virusuri cu tropism pulmonar şi alte
tropisme: enterovirusuri, virus hepatitic,
CMV, virus rujeolic, virus rubeolic, etc.
 Alte microorganisme: mycoplasma
pneumoniae, ricketsii, pararicketsii,
pneumocystis carrini, unii germeni gram-
pozitivi sau gram-negativi
 Terminologie

 În practică, vorbim mai curând de

pneumonie interstiţială când ne referim la
pneumonia virală, deoarece termenul de
pneumonie atipică primară este rezervat
pentru etiologia cu mycoplasme.
 Pneumonia virală
Etiologia: virusul sinciţial respirator
Clinic
Debut - de regulă brusc, după un interval/
concomitent cu IACRS: anorexie, agitaţie, febră
P. de stare: - febră înaltă
- sdr. funcţional resp.
» dispnee expiratorie marcată
» tuse chinuitoare
» tiraj
» bătăi ale aripioarelor nazale
» cianoză perioronazală
Diagnostic pozitiv

Date epidemiologice - ex.: epidemie de gripă

Ex. obiectiv sărac, adesea negativ; rar raluri

sibilante sau subcrepitante

Ex. Rtg
- îngroşarea tramelor interstiţiale de la hiluri
spre baze
- imagini “vătuite” sau “în plete de călugăr”
- uneori microopacităţi discrete (greu de
diferenţiat de pneumonia lobulară)
Diagnostic pozitiv
Laborator
 leucopenie
 VSH scăzut (nu este regulă)
 diagnostic etiologic:
 teste serologice de fixare a C
 hemaglutinare
 aglutinare la rece - titru Atc. în ↑
 culturi de virusuri (rar)
 procalcitonina - pt. ≠ între inf. virală şi
bacteriană (↑ justifică atb.-terapia)
Diagnostic diferenţial
 Pneumonia cu mycoplasma
 Pneumonia cu pneumocystis carinii
 Pneumoniile bacteriene
 Bronşiolita acută

Complicaţii
 suprainfecţia bacteriană
Pneumonie interstiţială difuză
Pneumonie
interstiţială
 Pn. cu Pneumocystis carinii (PPC)
- Proces alveolo-interstiţial la n.n., prematuri,
malnutriţi, deficite imune, atb. şi cortico-
terapie prelungită
Debut - insidios - tuse, apoi sdr. f. resp. grav
- ex. fizic pulmonar negativ

Diagnostic
 evoluţie lungă
 aspect Rx. - granitat, cu hipertransparenţă
periferică
 evidenţierea parazitului
Pneumonie cu
Pneumocystis
carinii
 Pn. cu Mycoplasma pneumoniae
- la adolescenţi, simpt. sărace, frecvent doar tuse
- rar dureri toracice, spută rozată
- examen fizic negativ
- Rx. - infiltrat la un plămân, de ob. într-un lob inf.

Diagnostic
 evidenţierea agentului Eaton din spută,
sânge
 r. de fixare a C
 aglutinare din serul boln. la rece (0-100 C) a
eritrocitelor 0 (I)
Pneumonie
cu Mycoplasma
pneumoniae
 Pn. interstiţială limfoidă (LIP)
- la infectaţi HIV
- Ø etiologie clarificată
- clinic şi Rx. - confuzii cu Pneum. cu Pn. carinii
- dg. diferenţial aproape imposibil când se
suprapune o infecţie pulmonară secundară

Diagnostic
 LIP - γ-gobuline ↑, LDH ↓
 PPC - γ-gobuline ↓, LDH ↑

Tratament - vezi trat. pneumoniilor

 TRATAMENTUL PNEUMONIILOR
1. TRATAMENT IGIENO-DIETETIC
- izolare, T: 18-21 C, umiditate 40% - ceaceaf
umed peste pat, vapori de ceai de muşeţel
- poziţia în pat: cu umerii ridicaţi, poziţie
schimbată la 1-2 h - evitarea stazei, baia cu 1 h
înaintea mesei, manipulare cu grijă a copilului
- alimentaţia
 nemodificată dacă nu este anorexic, dispneic
 se poate ↓, administra fracţionat, sau prin
gavaj
 ! cantitatea necesară de lichide (polipnee,
transpiraţie)
 2. TRAT. INSUF. RESP. ACUTE
 dezobstruare - aspiraţia secreţiilor
 aeroterapia - în forme uşoare şi medii
- îmbrăcat "de sezon", durata 4-6 h
- contraind. în ceaţă, vânt puternic, t <10C
 oxigenoterapia: pt. ameliorarea oxigenării sg.
- ↓ anxietatea, travaliul şi efortul resp., rez.
vasculară pulm.
- ameliorează funcţia cordului, vaselor
- conc. O2 30-100% în aerul inspirat pt. a aduce
pO2 la 60-100%; în. f. de modul de adm.
- dacă se adm. 4 l O2/min sub cort, izoletă, mască
etanşe - se poate ajunge la o conc. O2 100%
- prin sondă nazofaringiană, cu debit 4 l O2/min, se
ajunge la conc. O2 de 50% - suficientă în majorit.
cazurilor
- nu se adm. O2 > 40% la prematuri, nn >
fibroplazie retrolentală cu cecitate
- alte efecte sec. ale adm. O2 în conc. mari:
hipersecreţie, traheobronşită, astenie, vărsături,
ameţeli, spasme epileptiforme, atelectazie, EPA
- se adm. discontinuu - înaintea meselor, a
schimbării, a adm. tratamentelor
• Indicaţia majoră a adm. O 2 :
 cianoza
 “sindromul de luptă pentru aer” (polipnee,
"sete de aer", transpiraţii, agitaţie)
• Nivelul optim de O2 - când nu se poate
monitoriza pres. O2
- este debitul de O 2 la care a dispărut cianoza
plus ¼ din acesta
- sugar şi copil mic: debitul optim de O 2 adm.
prin sonda nazo-faringiana: 2-4 l/min
• O2 - rece şi uscat - trebuie încălzit şi
umidificat prin barbotare în oxigenator
 Ameliorarea ventilaţiei
 aspiraţia mecanică a secreţiilor
 drenaj postural (schimbarea poziţiei la 10 min.)
 tapotajul cutiei toracice
 aerosoli
asigură umiditate
nebulizarea unor bronhodilatatoare,
fluidificante
 intubaţia orotraheală/ traheostomie (de excepţie)
 ventilaţia mecanică asistată - forme grave, cu
crize prelungite de apnee
- indicate când: pO250 mmHg, pCO275 mmHg
Corectarea acidozei: pe baza ASTRUP
– sau fără laborator în stop C-R, şoc
– se adm. 1-3 mmol/kg bicarbonat de Na

Red. cons. de O2 la periferie

 repaus la pat
 Fenobarbital 3-5 mg/kg/zi, p.o/i.m.

Îmbunătăţirea transportului de O2
 dacă Hb  7 g%- masă eritrocitară: 5 ml/kg
 sau sânge proaspăt - 10ml/kg
Particularităţi terapeutice
În pneumopatii cu hipersecreţie - edematoase
Fluidificarea şi îndepărtarea secreţiilor:
 păstrarea refl. de tuse - resp. profunde,
schimbarea poz., exerciţiu fizic uşor , ridicarea
mâinilor
- în tuse seacă, chinuitoare se adm.
- Codeină 0,3 mg/kg/d
- Calmotusin 3x 4-5 pic/zi
 drenaj postural
 asigurarea lichidelor necesare
 fluidificarea - agenţi antispumigeni
- sol NaCl 3%, alcool etilic 90 la 100 ml apă dist.
 agenţi mucolitici tip tripsină, streptokinază,
hialuronidază, ACC - ineficienţi
- lizozim - dizolvă mucusul
- expectorante mucolitice: Bromhexin 3x10 pic. sub
2 ani; 3x15 pic. între 2-6 ani, cpr./aerosoli
Corticosteroizi în inflam. CR (nu a parench.)
 HHS 10 mg/kg/zi, 4-6 x / zi, iv
 Prednison 1-2 mg/kg/zi, p.o.
- cure scurte 4-7 zile; se poate Ø brusc, Ø sevraj
- diminuă îngustarea lumenului CR
 Ø r. ţes. conj. la injurii, inhibă form. de fibroblaşti
 ↓ br-spasmul dat de histamină şi edemul inflam.
În pneumoniile spastice (“astmatiforme”):

Combaterea spasmului bronşic

- br.-dil. S-mimetice
- ↓ rez. la flux cu ~ 25%
- br.-spasmul ac. cedează în 3-5 min. la
Adrenalină 0,2-0,3 ml s.c. repetabil de 2-3 ori
 Beta 2 agonişti cu acţ. scurtă, aerosoli
 Salbutamol (Ventolin): sol. aerosoli (5 mg/ml):
0.15 mg/kg/D (max. 5 mg)
 Terbutalin (Bricanyl): sol. aerosoli (2.5 mg/ml):
0.15 mg/kg/D
 Anticolinergice, în aerosoli: Bromura
ipratropiu (Atrovent): sol aerosoli (0.025
mg/ml)
 Xantine
- reduc br.-spasmul în cca. 30 min.
 Teofilina 5-6 mg/kg la 6h p.o.
3. TRAT. SDR. CARDIOVASCULAR

 se modifică poziţia: trunchi elevat

 se micşorează cantitatea de lichide
 regim hiposodat
 tonicardiace, diuretice
 în colaps: umplerea patului vascular
 4. TRAT. SDR. TOXI-INFECŢIOS:
 Tratamentul antiinfecţios
 Tratamentul fenomenelor neuro-toxice

TRATAMENTUL ANTIINFECŢIOS - antibiotice,

chimioterapice, antivirale, antimicotice
 trat. atb. - de ob. empiric - identif. agentului
etiologic e dificilă
 nu se rec. în inf. virale decât în risc de S.inf. şi
e regulă la n.n., sugari sub 6 luni
 depinde de vârstă, severitate, agent presupus,
status imun, sensibilit. regională a bacteriilor
 forme uşoare şi medii (cu toleranţă dig.
bună)
- tratament în ambulator, antibiotice p.o.
 Peniciline cu spectru larg:
 Amoxicilină (Ospamox, Standacilină): susp.,
caps., 20 - 40 mg/kg/zi, 3 prize, (preparat de
elecţie la gr. 2-5 ani)
 Amoxicilină + clavulanat (Augmentin,
Amoxiclav, Bioclavid): 20-40 mg/kg/zi pt.
amoxicilină, 2 x/zi, 3x/zi
 Cefalosporine generaţia II,III; p.o.:
 Cefuroxim (Zinnat): 30 mg/kg/zi, 2x/zi
 Ceftibuten (Cedax): 9 mg/kg/zi, 1x/zi
 Macrolide:
 Eritromicina (mai rar, datorită intol. digestive)
 Azitromicină (Sumamed): 10 mg/kg/zi, 1x/zi
 Claritromicină (Klacid, Fromilid): 15 mg/kg/zi,
2x/zi
 forme severe
- care necesită spitalizare
- antibiotic parenteral (I.V., I.M.)

Criterii de spitalizare:
• sugarii sub vârsta de 6 luni
• trat. ambulator nu a dat rezultat în 48-72 ore
• deshidratare, hipoxie sau insuficienţă
respiratorie semnificativă
• leucopenie ( 5.000/mm3)
• mediu familial sau social nefavorabil
 Peniciline cu spectru larg:
 Ampicilină 100-200 mg/kg/zi, 4x/zi
 Cefalosporine gen. II, III:
 Cefuroxim (Kefurox, Cefuroxime): 100-150
mg/kg/zi, 3x/zi
 Ceftriaxon (Rocephin, Ceftriaxon)

50-80 mg/kg/zi, 1-2x/zi

- alegerea atb. eficient pt. bacteriile care
produc cel mai frecvent o anumită formă
clinico-radiologică de pneumonie, la o
anumită categorie de vârstă
 n.n.
- pn. streptococ gr. B - PenicilinăG
- pn. cu Gram neg. - Ampicilină + aminoglicozid
(Gentamicină, Amikacină, Tobramicină) şi
cefalosporine III (Cetotaxim)
 2 luni - 5 ani

- predomină H.infl., Str.pn., rar S.aureus, alţi G (-)

 pt. H. infl., de elecţie Amoxicilina, parenteral în f.

grave
- forme cu tulp. secretoare de β-lactamaze (35%) -
Ampicilină + Cloramfenicol, cefalosporine,
macrolide (Claritromicină, Azitromicină),
Amoxicilina + clavulanat
 pn. pneumococică - Amoxicilina (+ clavulanat)
- rar penicilina - 25-50% rezistenţă
- cefalosporine, Vancomicină
 pn. stafilococică
- germeni meticilino-sensibili
- Oxacilină 200mg/kg/zi, 4 prize +

cefalosporine II, III

- în alergii la atb. β-lactamazice - Clindamicină

10-30 mg/kg/zi p.o., 3 doze

- germeni meticilino-rezistenţi
- Vancomicină 40-60 mg/kg/zi în 3-4 prize
 pn. cu Klebsiella
- aminoglicozide (Amikacin – Pyerami 15
mg/kg/zi 2 prize , Netilmicine -
Netromicină, Tobramicină)
- cefalosporine II, III sau asocierea lor
 pn. cu Pseudomonas aeruginosa
(Piocianic)
- ca în Klebsiella + cefalosporine active pe
piocianic - Ceftazidim, Cefoperazonă
- unele tulpini - sens. la Carbenicilină,
Imipenem
 pn. de aspiraţie
- incriminaţi anaerobi, stafilococ auriu, str. piogen
- anaerobi - Penicilină, cefalosporine III,
Metronidazol, Clindamicină anaerobi - Penicilină,
cefalosporine III, Metronidazol, Clindamicină
- Mycoplasma pn. - macrolide (Eritromicină,
Claritromicină, Azitromicină), alternativă -
tetraciclina > 8 ani, chinolone noi
- Chlamidia pn. - macrolide, alternativă doxiciclina
-
Pneumocystis carinii - Cotrimoxazol (Biseptol), 20
mg/kg/zi, pt. trimet., 3x/zi, p.o., 14-21 zile
-
alternativă Pentamidină inj., 4 mg/kg/zi, 2 săpt.
 durata trat. - diferenţiat
- 7-10 (14) zile în pn. necomplicate
- 14-21 zile în pn. complicate cu pleurezie, abces
- stafilococia pleuro-pulm. - b. medico-chirurgicală
- 3 săpt. trat. parenteral
- apoi 1-3 săpt. trat. po
- săpt. 3-4 - reacţie fibro-conj. perilezional -
împiedică pătr. atb.
- pot ap. complicaţii care necesită trat. chir.: lichid
pleural închistat, cloazonări, pn.-torax
- se impune - după caz - toracocenteză, drenajul
abcesului, pleurotomie minimă
 Reguli în adm. antibioticelor
 forme grave - cel puţin iniţial - adm. în perfuzie
iv, la un interval mai scurt
 48-72 h - nu-şi dovedeşte eficacitatea, atb. va fi
schimbat sau se va asocia cu un alt antibiotic
 Penicilina G se dizolvă 100.000 U.I la 1 ml SF,
pt. evitarea fibrozei quadricepsului
 în eventualitatea utilizării a două antibiotice,
adm. lor nu va fi oprită deodată: unul (de regulă
cel mai “toxic”) se va sista mai repede
 de câte ori este posibil, trat. “ţintit”, conform
antibiogramei (AB)
 Tratamentul antiviral:
- se referă strict la pn. la care s-a evidenţiat ag.
cauzal viral
- Ribavirina (VSR)
- Amantadina (gripă), etc.

 Tratament antimicotic:
- pn. cu Candida albicans (la imunodeprimaţi)
- Amfotericină B, Flucytosin, Fluconazol
(Diflucan)
 Tratamentul profilactic:
- vaccin anti H. Influenzae tib B
- vaccin antipneumococic: la copiii
imunodeprimaţi, splenectomizaţi, cu malformaţii
- vaccin antigripal tip A, B, C: anual la copiii cu
risc înalt: displazie bronhopulmonară, malf.
pulm., malf. cardiace congenitale, imunodepresii

TRAT. SIMPTOMELOR NEURO-TOXICE

 corticosteroizi adm. intravenos
 HHS/Metilprednisolon I.V.
 administrarea de 10 g glucoză/kg/zi
 5. TRATAMENTUL SIMPTOMATIC
Combaterea febrei
- la peste 38,50C rectal, peste 2-3 zile
 mărirea aportului de lichide
 baie cu apă călduţă
 prisnitz
 antipiretice:
 Paracetamol 10-15 mg/kg/D (oral, supp.);
 Ibuprofen: 20-40 mg/kg/zi
 Aspirină : 10-15 mg/kg/zi (contraindicat în
varicelă şi gripă - produce Sdr. Reye)
Combaterea meteorismului

 căldură umedă pe abdomen

 sondă rectală
 Miostin (neostigmin): 0.2-0.3 ml/D,
i.m./s.c.
 în hipoK: preparate ce conţin K
Tratament adjuvant

 reechilibrare hidroelectrolitică
 reechilibrare acido-bazică
 combaterea edemului cerebral
 trat. convulsiilor febrile
 trat. tulb. digestive: diaree, vărsături
(Plegomazin: 0.5-1 mg/kg/zi)
Manopere sau proceduri chirurgicale
 puncţie pleurală
 drenaj pleural
 exsuflarea unui pneumotorax
 pleurotomie
Pneumonie cu
Aspergillus
post tratament
cu steroizi
Blastomicoză
Pneumonie
tuberculoasă
Tuberculoză
miliară