TRADIȚIILE ÎN

ROMÂNIA
ELEVI: BEJENARU DAVID IOAN
TEODORA IONIȚĂ
• Marile sărbători de peste an, obiceiurile și sărbătorile
populare sunt însoțite de cele mai frumoase tradiții
românești. De la începutul anului, de Sfântul Vasile, până
în miezul verii cu Drăgaica, și până la Crăciun și Anul Nou,
românii păstrează obiceiuri și tradiții pline de farmec și
culoare.
 Tradiții românești la început de an.
• Boboteaza
• 2 Tradiții românești la început de primăvară
• 2.1 Dragobetele
• 2.2 Mărțișorul
• 2.3 Babele din luna martie
• 2.4 Mucenicii 3 Sărbătorile Paștelui. Tradiții creștinești 3.1 Tradiția ouălor vopsite și încondeiate
• 3.2 Drobul, cozonacii și bucatele ritualice
• 3.3 Noaptea de Înviere
• 4 Tradiții românești de vară
• 4.1 Moșii de vară
• 4.2 Rusaliile și Pogorârea Duhului Sfânt
• 4.3 Dragaica și Sânzienele
• 5 Sântandrei, tradiții la final de an
• 6 Sărbătorile Crăciunului
• 6.1 De Crăciun încep colindele
• 6.2 Mersul cu Steaua
• 6.3 Bucatele tradiționale
• 6.4 Bradul de Crăciun și darurile
• 6.5 Capra, un dans cu rădăcini arhaice
• 7 Tradiții românești de Anul Nou
• 7.1 Petrecerea de Revelion
• 7.2 Plugușorul și Sorcova
• 7.3 Foile de ceapă
• Cele mai frumoase tradiții românești de peste an au menirea să ne aducă
mai multă bucurie și prosperitate în case, să ne protejeze de rele, de
necazuri și dureri, să ne ocrotească familia și copiii și sănătatea. Toate
sărbătorile românești, fie ele creștine sau moștenite din vechime sunt
însoțite de obiceiuri și tradiții deosebite, cu care ne mândrim.
 BOBOTEAZA

Tradiții românești la început de an. Boboteaza tinerii care culeg crucea

din apa de Bobotează vor fi sănătăși și viguroși tot anul Începutul unui an
nou este plin de sărbători religioase la români. Pe data de 1 ianuarie îl
sărbătorim pe Sf. Vasile, urmat de Bobotează sau Botezul Domnului pe
data de 6 ianuarie și de Sf. Ioan Botezătorul pe data de 7 ianuarie.
 DRAGOBETELE

Dragobetele Una dintre cele mai frumoase sărbători care marchează începutul
primăverii este Dragobetele, pe data de 24 februarie. Este sărbătoarea iubirii și a
primelor flori de primăvară. Dragobetele, presupus fiu al Babei Dochia fură inima
fetelor și trimite flăcăii la pețit. De Dragobete, tinerii de la sate păstrau tradiția de a
merge la câmp sau la pădure să caute viorele și ghiocei. Fetele tinere culegeau flori,
le puneau în cosițe și la brâu, apoi porneau în fugă spre sat. Băieții încercau să
prindă fetele de care erau îndrăgostiți și le furau un sărut, semn al logodnei pe care
urmau să o facă în familie. Acest joc, care se încheia cu multe logodne și nunți
purta numele de Zburătorit și de atunci a rămas și expresia ”Dragobetele sărută
fetele!”
• Mărțișorul Imediat după Dragobete,
sărbătoare agrară cu vechime, venea
Mărțișorul pe data de 1 Martie, o
tradiție care a căpătat popularitate pe
la începutul secolului al XIX-lea la
orașe. Dar la sate ea era mult mai
veche și exista de câteva secole
obiceiul de a pune la mâna copiilor un
bănuț de argint legat cu sforicică albă
și roșie de lână. Mărțișorul este una
dintre cele mai frumoase tradiții
românești care anunță primăvara,
căldura, soarele, păsările călătoare și
dragostea. Este un simbol al tinereții și
al iubirii, al norocului și sănătății. Toții
copiii și toate fetele și femeile trebuie
să primească și să poarte mărțișor de
1 Martie, să se bucure de noroc și
sănătate tot anul.
• Mucenicii Zilele
Babelor se încheie pe
data de 9 martie cu Praznicul
celor 40 de Mucenici.
Sărbătoare de inspirație
creștină, închinată celor 40 de
tineri soldați care au fost uciși
pentru credința lor creștină la
Sevastia, ea a dat naștere mai
multor tradiții specifice. Tinerii
martiri creștini sunt simbolizați
prin cei 40 de colaci modelați
în formă de opturi pe care
toate gospodinele trebuie să îi
pregătească pe 9 martie. Iar
colacii trebuie însoțiți de 40 de
pahare de vin.
 Sărbătorile Paștelui

• Tradiții creștinești Românii țin cu prețuire vechile tradiții de Paște și se îngrijesc de familiile lor
și de gospodării pentru a primi Paștele cu sufletul împăcat și casele curate. Din Joia mare se
opresc lucrările la câmp și se face curățenie în casă, se curăță covoarele și perdelele, se
zugrăvește, se înlocuiesc lucrurile vechi care nu mai sunt de folos. Așa cum se primenește casa,
așa se primenește și garderoba, conform obiceiului ca fiecare să poarte ceva nou de Paște.
• Tradiția ouălor vopsite și încondeiate Ouăle roșii se pregătesc în Joia Mare Tot în Joia
mare femeile vopsesc ouăle roșii care amintesc de patimile lui Iisus. În zilele noastre se
vopsesc ouăle în multe alte culori, să fie coșul vesel, dar niciodată nu lipsesc ouăle roșii.
Acestea amintesc de tradiția creștină care spune că, lângă crucea pe care a fost răstignit
Iisus în ziua de Paște, o femeie a așezat un coș cu ouă, iar sângele lui le-a înroșit. Drobul,
cozonacii și bucatele ritualice
• O altă tradiție frumoasă de Paște o reprezintă bucatele specifice care se pregătesc atât
pentru slujbă, cât și pentru masa de acasă. De Paște românii gătesc miel, animalul
neprihănit care simbolizează sacrificiul Fiului Domnului pentru păcatele oamenilor.
• Noaptea de Înviere Toți românii credincioși păstrează bunul obicei de a merge la biserică
să se împărtășească înainte de Paște, apoi participă la slujbă în Noaptea de Înviere.
Conform tradiției, toți creștinii pleacă de la biserică cu lumină, cu lumânări aprinse de la
lumânarea purtată de preot care primește Lumina Sfântă de la Ierusalim.
Sărbătorile Crăciunului Nașterea
Domnului și tradițiile populare de
Crăciun luminează miezul iernii și aduc
bucurie, sănătate și belșug în casele
românilor. Nașterea pruncului Iisus se
sărbătorește pe data de 25 decembrie și
este prilej de mare sărbătoare, însoțită
de numeroase tradiții pline de credință,
speranță și magie. De Crăciun încep
colindele Una dintre cele mai frumoase
tradiții românești de Crăciun este
colinda. În toate zonele țării, copiii merg
la colindat pe la casele gospodarilor,
îmbrăcați frumos de sărbătoare și cântă
colinde care vestesc Nașterea
Mântuitorului. Copiii sunt răsplătiți cu
bomboane, nuci și colaci, dar și cu bănuți
pentru pușculiță.
• Mersul cu Steaua În toate zonele țării, tinerii se îmbrăcau cu hainele de duminică sau în costume tradiționale și
porneau cu Steaua. Copiii și tinerii își confecționau singuri o stea mare din carton, îmbrăcată în poleială și
împodobită cu flori și beteală. Colindele de Stea provin din literatura bisericească bizantină și ele anunță toți
creștinii că s-a ridicat Steaua de la Răsărit când s-a născut Iisus.
• Bucatele tradiționale De Crăciun, se sacrifică porcii, cocoșii sau curcanii. Dar bucatele tradiționale se pregătesc
din carne de porc: tobă, cârnați, leber, sângerete, alături de piftie, sarmale și friptură. Cozonacii se numără și ei
printre bucatele tradiționale, alături de plăcinta cu brânză și colaci.
• Bradul de Crăciun și darurile În Ajunul sărbătorii se împodobește bradul de Crăciun cu beteală și globuri. Este
una dintre tradițiile mai noi ale românilor adusă de regele Carol care a împodobit prima dată bradul la curtea
regală în anul 1866. De atunci, obiceiul s-a răspândit foarte repede în casele românilor cu stare și apoi în toată
țara. Odată cu tradiția bradului s-a încetățenit și tradiția de a cumpăra cadouri și de a le pune sub brad în
noaptea dintre 24 și 25 decembrie. Obiceiul de a dărui cadouri de Crăciun amintește de cei trei magi care i-au
dăruit pruncului Iisus aur, smirnă și tămâie, daruri simbolice care semnifică natura Sa divină, sfântă și
miraculoasă.
PORTUL POPULAR ROMÂNESC

• Portul popular romanesc ca si intreaga arta populara (arhitectura, crestaturi in lemn,

ceramica, etc.) s-a nascut si a dainuit pe teritoriul tarii noastre din cele mai vechi
timpuri. Istoria ne spune ca dacii erau imbracati la fel cu taranii nostri de la munte:
„Imbracamintea lor era un fel de tunica pana la genunchi, stransa c-o cingatoare peste
mijloc, itari largi legati la glezna cu sfoara sau varati in opinci, pe deasupra o manta
larga, fara maneci, incopciata pe umar.
• La costumul moldovenesc femeiesc cunoastem stergarul alb care se serveste la acoperirea
capului, camasa lunga intr-una - mai demult - cu poalele separate, mai recent - imbracate
direct pe corp, dat fiindca in portul popular romanesc nu exista rufarie.Costumul
transilvanean de pe aceste meleaguri se deosebeste in componenta de cel moldovenesc
prin faptul ca nu are brau, iar in locul catrintei se poarta doua "zadii" (piese
dreptunghiulare), ce se prind perpendicular de talie in fata si in spate. Stergarul alb de cap
a fost demult inlocuit cu naframa procurata din comert. Sumanul si piesele din piele sunt in
schimb aceleasi
• Spre deosebire de cel femeiesc, costumul barbatesc are o componenta unitara, camasa
este aranjata peste pantaloni "cioareci" , "itari" care se poarta cu creturi, iar cu "serparul"
sau "chimirul" se incinge mijlocul peste camasa. celelalte piese care il alcatuiesc sunt
asemantoare cu costumul femeiesc.Daca unele elemente componente cum sunt: fusta
femeiasca, cioarecii, croiala camasii barbatesti au suferit unele schimbari, materialul de
baza a ramas in schimb acelasi. Modificari importnate si-au pus pecetea pe sort, pe vesta
barbateasca, precum si pe modul de ornamentare si coloritica lor
 PROVERBE ROMÂNEȘTI

• Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.

• Cine stă în casă de sticlă, nu aruncă cu pietre.
• După mine, potopul!.
• Dacă tăceai, filosof rămâneai.
• După război mulți viteji se arată.
• Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
• Ferește-te de câinele mut și de omul tăcut.
• Banu-i ochiul dracului.
• Bate fierul cât e cald.
• Fă-te frate cu dracul până treci puntea .
• A face pe cineva de două parale.
• Haina nu îl face pe om.
• Vinde pielea ursului din pădure.