TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN

,,PRIMIȚI CU COLINDA?’’

Crăciunul este una dintre acele sărbători

in care ne place să fim alături de familie,
cu masa plina de bunătăti, si să revenim, dacă avem ocazia, la originile noastre. In sate, incă se
mai păstrează tradiții ale căror povești se pierd, uneori, in negura timpului și care au un farmec
aparte.

Crăciunul la români este o importantă sărbătoare religioasă. În satele românești, unde

tradiția se mai păstrează femeile și bărbații încep pregătirile cu mult timp înainte de această
sărbătoare. Bărbații își fac ordine în curte, curăță grajdurile (locurile unde adăpostesc animalele),
iar femeile își curăță casele și pregătesc mâncare tradițională specifică acestei sărbători:
cozonaci, colaci, sarmale și alte bunătăți românești.

Nașterea Domnului Iisus Hristos este sărbătorită în zilele de 25, 26 și 27 decembrie, iar
seara de 24 decembrie este cunoscută și sub denumirea de Ajunul Crăciunului

Tradiția împodobirii bradului și a lui Moș Crăciun

Tradițiile Crăciunului au fost îmbogățite de la an la an. Cei mici îl așteaptă an de an pe

Moș Crăciun cu plete dalbe, care vine cu tolba încărcată de cadouri pentru copiii cuminți, iar cu
câteva zile înainte de Crăciun se împodobește bradul cu ornamente de culoare roșie sau verde.
Obiceiul bradului de Crăciun ar fi apărut în Germania, unde legenda spune că Sfântul Bonifaciu
a ordonat tăierea stejarilor, În cădere, stejarii au distrus toți copacii din prajmă, mai puțin bradul,
care a devenit de atunci un simbol al acestei sărbători și este împodobit în seara de Ajun.
Obiceiuri si traditii de Craciun in Maramures

Maramuresul este zona in care s-au pastrat poate cele mai multe obiceiuri din stramosi.

O traditie specifica acestei zone este „Jocul Mosilor”. „Mosii” poarta, de obicei, masti
facute din par de capra sau de oaie si „biciuiesc” pe oricine le iese in cale. Ritualul se petrece
dupa ce tinerii au terminat de colindat. Copiii merg cu „Steaua”, vestind Nasterea Domnului si,
chiar daca in alte regiuni este un obicei de Anul Nou, pe ulitele satelor din Maramures este jucata
„Capra”.

Si aici exista obiceiul „Irozilor”, iar colindele sunt diferite fata de alte zone. De pilda, pe
langa cantecele crestine care povestesc despre Nasterea Domnului, sunt si unele colinde
pastoresti, variante ale Mioritei sau care au ca subiecte animalele salbatice. Colindele pastoresti
sunt pastrate din generatie in generatie si unele pot avea si cateva sute de ani vechime.

Alte traditii specifice Maramuresului sunt brondosii (Cavnic) - colindatorii poarta camasi
si pantaloni de culoare alba, pe cap isi pun masti din piele de oaie sau de capra, iar la mijloc pun
un brau cu numeroase clopote de alama, vergelul (Bozanta, Ariesu de Camp, Bargau, Merisor) -
este un eveniment cu mai multe dansuri la care participa tinerii din sat (Patru pasi, Dantul dintai,
Codreneasca), iar cu ajutorul inelelor si al vergelelor din razboiul de testut, fetele ghicesc
numarul nuntilor din anul respectiv.

În România, există mai multe tradiții și obiceiuri de Crăciun, transmise din generație în
generație. În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului, gospodarii se trezesc dis-de-dimineață,
aprind focul în sobă și ațâță jarul cu ajutorul unui vreasc, în timp ce rostesc o urare de Crăciun:
"Bună dimineața lui Ajun! /C-a venit într-un ceas bun /Să ne-aducă: porcii grași și unturoși /Și
oamenii sănătoși, /Vacile cu viței, oile cu miei, scroafele cu purcei, cloștile cu pui, găinile cu
ouă. La anul și la mulți ani!”.
 Obiceiul colindatului

Una dintre cele mai îndrăgite tradiții de Craciun este mersul cu colindul. În prima zi de
Crăciun, colindătorii merg din casă în casă cu steaua în mână și le vestesc oamenilor nașterea lui
Iisus prin cântece și poezii. Se spune că acela care nu le deschide poarta colindătorilor va avea
parte de un an neroditor și de ghinioane în casă, cauzate de zgârcenia de care a dat dovadă.

În Maramureș, la colindat merg și adulții, nu numai copiii. Ei sunt primiți de gazde și

cinstiți cu cozonac, sărmăluțe, preparate din carne de porc, colaci , vin si bani.

Tot în data de 25 decembrie, oamenii le trimit urări și mesaje de Crăciun celor dragi,

cărora le transmit gândurile lor bune.

De asemenea, în ziua de Ajun, cei care voiau să afle cum vor sta cu sănătatea în anul care
urmează tăiau pe jumătate un măr. Dacă fructul avea viermi la interior, credința era că omul va fi
urmărit de boală. Un măr putred însă anunța moartea.

O altă tradiție specifică Munteniei, Olteniei și Banatului este ca gospodinele să prepare

un aluat folosit pentru a alunga deochiul animalelor din gospodărie. Astfel, animalele vor fi
sănătoase tot anul și vor da mai mult lapte.

Tradiția mesei din Ajun și a postului de Crăciun

O altă tradiție importantă este chiar masa de Crăciun. În data de 25 decembrie ia sfârșit
postul Crăciunului, care durează aproximativ șase săptămâni. În această zi, oamenii se pot
desfăta cu bucatele tradiționale de Crăciun: tobă, lebăr, sarmale, caltaboși, colaci, cozonaci, pită,
prăjituri, salate, cârnați sau friptură. Carnea folosită pentru prepararea bucatelor de Craciun este
proaspătă, întrucât de Ignat, în data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: tăierea porcului.

Superstiții de Crăciun
Odata cu traditiile, din mosi-stramosi s-au transmis si anumite superstitii. Acestea se refera
la diverse obiceiuri, de la mancare pana la apa de spalat, toate facute cu scopul de a atrage
belsugul si de a alunga spiritele rele:

 in dimineata de Craciun trebuie sa te speli cu apa in care ai pus un obiect de argint si o

nuca; astfel vei fi sanatos si vei avea noroc la bani;

 este obligatoriu sa daruiesti de Craciun; daca nu o faci, nu vei avea parte de prosperitate;

 in Ajunul Craciunului nu trebuie sa imprumuti sau sa arunci nimic din casa; daca o faci,

vei da norocul afara;

 in seara de Ajun, prima persoana care intra in casa trebuie sa fie barbat; daca nu, vei

avea parte de ghinion;

 daca porti pantofi noi de Craciun, vei avea ghinion;

 daca mananci mere in Ajunul Craciunului, vei fi sanatos tot anul;

 in ziua de Craciun nu trebuie sa faci curat sau sa arunci gunoiul, deoarece vei arunca si

norocul.

Traditiile de Crăciun unesc generașiile, iar părinții isi invață copiii despre
importanța lor: de la costumarea in portul popular și colindat până la
impodobirea bradului și masa in familie din ziua Crăciunului.
 SITOGRAFIE;

 https://www.arctic.ro/blog/craciunul-romania-traditii-si-obiceiuri-care-iti-fac-sarbatorile-
mai-frumoase/
 https://ppli.ie/wp-content/uploads/2019/02/Traditie-romaneasca-de-Craciun.pdf
 https://limarom.ro/traditii-si-obiceiuri-inedite-de-craciun-cele-mai-populare-credinte-si-
superstitii-romanesti/