NUME ELEV:

CLASA:

FIȘĂ RECAPITULARE GRECIA ANTICĂ

1. Completează corespunzător cu lista de termeni istorici de mai jos:

Vechea Grecie se mai numea şi.............................Ea cuprindea numeroase oraşe stat, numite şi
........................, situate în jurul Mării................ Cele mai vestite erau: ............. şi ....................Grecii
erau mari...................... şi pescari, dar se ocupau şi cu............................, meşteşugurile,
........................Cultivau cereale, ................... şi viţă de vie. Din cauza reliefului muntos, între secolele
VIII-VI î.Hr grecii au migrat spre ţărmurile Mării....................... întemeind aici
cunoscutele..............................: Histria( în nordul Dobrogei), ...............(Constanţa) şi Calatis
(Mangalia).
Grecii credeau în mai mulţi zei, cel mai important fiind............................Ei
iubeau......................................., artele şi ştiinţele. Ei au deschis tradiţia Jocurilor Olimpice. Tot grecii
au creat o formă de organizare socială şi politică numită..............................Cei mai renumiţi
conducători ai Greciei antice au fost: Pericle, Filip al II lea şi ........................................................

( Elada, polisuri, Egee, Atena, Sparta, navigatori, agricultura, comerţul, măslini, Negre, colonii greceşti,
Tomis, Zeus, întrecerile sportive, democraţie, Alexandru cel Mare).

2. Citește cu atenție textul de mai jos:

,, În faţa pericolului iminent, Atena a trimis un alergător la Sparta pentru a cere ajutor.
Lacedemonienii însă, reţinuţi de un scrupul religios, nu s-au pus în mişcare înainte de lună nouă, şase
zile mai târziu: când au ajuns, totul era terminat. Adunarea poporului ateniana a hotărât să accepte
lupta în câmp deschis în loc să primească asaltul în spatele zidurilor cetăţii. Unul din cei zece strategi
aleşi, Miltiade, care mai avusese de a face cu perşii cu ocazia unei expediţii coloniale în Chersonesul
tracic, a făcut să fie luată atare hotărâre. El a jucat, de asemenea, un rol hotărâtor pe câmpul de
bătaie, determinându-l pe polemarhul Calimah, şeful suprem al armatei, să încerce fără întârziere
soarta armatelor. Ciocnirea a avut loc în zorii zilei de septembrie 490 î.H. Ajutaţi de o mie de soldaţi
veniţi din Plateea, aliată credincioasă a Atenei, hopliţii au atacat în pas alergător infanteria persană,
cel puţin de două ori mai numeroasă decât ei, şi au dus-o într-o stare de derută după o grea luptă corp
la corp. Flota duşmană i-a cules pe învinşi şi a ridicat ancora. Calimah şi cel puţin 200 de atenieni au
căzut în luptă fiind îngropaţi pe loc într-un tumul comun care domină încă şi astăzi, într-un tumul
comun care domină încă şi astăzi, din mijlocul măslinilor, câmpia litorală de la Maraton. Perşii au
pierdut aproape 6 500 de oameni. În aceiaşi zi Miltiade şi strategii au readus armata la Atena,
ajungând la timp pentru a preîntâmpina o încercare de debarcarea la Faleron.Văzând coasta apărată,
Datis şi Artafernes n-au mai insistat şi s-au reîntors în Asia, ducând cu ei prada prizonierii făcuţi în
Eubeea şi Ciclade… Temuta armată persană a fost pentru prima oară împrăştiată în câmp deschis de
către hopliţi, ea care până atunci păruse de neînvins. În ochii lui Darius operaţia putea trece drept pe
jumătate izbutită.’’
Francõis Chamoux, Civilizaţia greacă

1.Menţionaţi din sursă două cetăţi greceşti.

2.Numiţi pe baza sursei cei doi conducători ai armatelor combatante.

3. Dataţi lupta prezentată în sursa istorică.

4. Selectaţi din sursa istorică două informaţii aflate în relaţia cauză –efect.

5. Precizaţi din sursa istorică o informaţie referitoare la rolul jucat de Miltiade pe câmpul de bătaie