TEST

SUBIECTUL I / A

1. Unchi, frate.
2. d) ca să-l cunoscă pe inventatorul pixului cu pastă.
3. d) un festival internațional de book-trailere.
4. b) din nevoia de a-i determina pe elevi să citească.

5. Anticarul este un personaj dintr-o carte. Fals

Copiii sunt convinși că anticarul are nevoie de un ceas subacvatic.  Fals
Dina ajunge studentă la Facultatea de Litere. Fals
Carmen Ion le-a propus elevilor să citească cinci romane. Adevărat
Șeful de echipă are datoria de a o informa pe doamna dirigintă unde și când
filmează. Adevărat
Toate cărțile transpuse în cadrul festivalului aparțin unor scriitori români.. Fals

6. O trăsătură morală, care se identifică din fragmentul suport este bunătatea.

Această caracteristică este expusă în mod indirect, fapt transpus prin secvența
Ne-a primit de parcă ne cunoștea din totdeauna și ne-am împrietenit imediat,
deplin, cum uneori, te împrietenești cu un om dintr-o carte.”

7. O temă comună regăsită în cele două texte este cartea., modalități de a

determina elevi să lectureze. În primul fragment, de natură literar, se identifică
dorința unor tineri de a vizita un anticar, care le deschide drumul spre lectură. În
textul 2, care are scopul de a informa se regăsește povestea unei profesoare de
română. Ea găsește o cale inedită de a motiva tinerii să citească. Dascălul
inițiază un concurs de trailere.

8. Cred că prietenul adevărat este o avere neprețuită, pentru că se dovedește

întotdeauna empatic, loial și solidar, te ajută să depășești momentele dificile, să
te cunoști , să devii mai bun, îți dăruiește timp din viața lui; așa cum reiese din
textul Ioanei Pârvulescu, bătrânul anticar îi primește cu căldură pe copii în
magazinul lui plin de comori, îi învață jocuri neobișnuite, sădește în inima lor
amintirea unei vacanțe misterioase și pline de cărți ; la rândul lor, micuții
înseninează ultima vară din viața bătrânului , ajutâdu-l să uite de boală și de
singurătate; aflați la vârsta inocenței, când toți oamenii sunt „tu”, ei îl consideră
prietenul lor și sunt dispuși să-și sacrifice micile economii pentru a-i arăta
recunoștință și dragoste dăruindu-i cu naivitate un inutil ceas antiacvatic.

9. Lectura este o veritabilă formă de cunoaștere a lumii, un mijloc de

evadare din cotidian, un vehicul fermecat către lumi posibile, idealizate.
Fragmentul din textul „Inocenții”, de Ioana Pârvulescu mă duce cu gândul
la un alt text literar a cărui temă o reprezintă experiența cunoașterii prin lectură,
explorarea necunoscutului cu ajutorul cărții și al bibliotecii. Este vorba despre
textul „Cele dintâi lecturi”, de Mircea Eliade.
În ambele texte sunt evidențiate plăcerea copiilor de a citi și dorința lor de
a-și lărgi orizontul cunoașterii prin lectură. În „Inocenții”, de Ioana Pârvulescu,
naratoarea rememorează momentele fericite petrecute în compania cărții, atunci
când, copil fiind, avea de ales dintr-un spațiu extrem de ofertant: cele „ șapte
biblioteci ale familiilor, repartizate pe etaje” , din care „fiecare își alegea ce-i
plăcea”. În „Cele dintâi lecturi”, de Mircea Eliade”, copilul este uluit de
misterele și de vastitatea lucrurilor aflate prin intermediul lecturii, fiecare carte
citită crescându-i acestuia dorința de a citi ceva nou.
Diferența între protagoniștii celor două texte constă în faptul că, în timp ce
fetița primește cărți de la tatăl său, care o încurajează să citească, băiețelul din
„Cele dintâi lecturi” trăiește o dezamăgire în momentul în care tatăl îi interzice
să mai citească, din cauza problemelor de vedere.

SUBIECTUL I / B

1. a) „baie”, „era”.
2. c) „copilărie”, „lunguiață”, „frățește”
3. b) n-am descoperit, ascunsă
4. d) n-am mai prins aniversarea, iar ziua lui a rămas pe 35 mai
5. De după perdele copilăriei mi-apăreau în față o curte cu bălării și o încăpere
cu comori, în care patru copii voiau să afle ziua de naștere a unui om plin de
surprize, că să-i poată dărui un ceas subacvatic.

6. a) Ce știți despre fratele meu?_

b) Eticheta cadoului s-a rupt!

7. Citește cărțile care te propulsează într-o lume minunată.

8. Doru n-a zis nimic, dar așteptarea i se citea în privirile albastre. Îți închipui că
oricine ar fi fost fericit să răspundă la întrebarea pe care o pusese.