Atributul

-determină un substantiv sau un substitut al acestuia: pronume, numeral cu valoare pronominală.

-care? Ce fel de? A, ai, al, ale cui?

1. Atributul adjectival se exprimă prin:

-adjectiv propriu-zis- Cartea frumoasă e aici.
-adjectiv provenit din verb la participiu: Capul tăiat a îndurerat.; verb la gerunziu: Mâna
tremurândă m-a impresionat.; din pronume: Copilul acesta a venit. ; din numeral cu valoare
adjectivală: Trei copii au venit.; din adverb: Băiatul bine e acasă.
2. Atributul substantival:
a) atributul substantival prepozițional: Fața de masă este ruptă.
b) atributul substantival genitival: Casa mamei e frumoasă.
c) atributul substantival în dativ: Ana este vară Irinei.
d) atributul substantival în nominativ: Orașul Iași este frumos.
3. Atributul pronominal:
a) atributul pronominal prepozițional: Cartea de la el este frumoasă.
b) atributul pronominal genitival: Cartea lui este frumoasă.
c) atributul pronominal în dativ: Oferirea de burse acestora este bună.
4. Atributul verbal:
-verb la infinitiv/gerunziu/supin
Dorința de a scrie este mare. Mâna tremurând m-a întristat. Dorința de scris e mare.
-locuțiune verbală la infinitiv, la supin, la gerunziu
Semnul de a aduce aminte m-a bucurat. Semnul de adus aminte m-a bucurat. Bucuria băgând de
seamă m-a fericit.
5. Atributul adverbial
-adverb/locuțiune adverbială
Vântul de afară m-a speriat. Pomii din jur m-au impresionat.
6. Atributul interjecțional
-interjecție- Fata hmm mi-a plăcut.
Apoziția
-este o funcție sintactică suprimabilă și care exprimă o relație de echivalență de sens între aceasta
și un substantiv bază sau precizează suplimentar proprietăți ale obiectului denumit de bază.
-este obligatoriu postpusă substantivului, pronumelui, numeralului și se desparte prin virgulă sau
linie de pauză sau este precedată de două puncte.
-poate fi introdusă prin adverbele: adică, anume, mai exact, respectiv.
-stă, de obicei, în cazul N., însă poate să reia și cazul substantivului bază. Am vorbit cu Viorel,
cu prietenul meu. (Ac.)
Se exprimă prin:
-substantiv- Prietenul meu, Viorel, este manager.
-pronume- Prietenul meu, adică acesta, a venit.
-numeral cu valoare pronominală- Celelalte huse, a doua și a treia, sunt noi.
-adjectiv-El este neascultător, mai exact obraznic.
-forme verbale nepersonale: A câștigat concursul muncind, adică trudind.
Ea poate fi: simplă: L-am întâlnit pe prietenul meu, pe Dan.
Dezvoltată-Acesta este Viorel, prietenul de viață al lui Doru.
Contragerea-constă în transformarea unei propoziții în partea de propoziție corespunzătoare, cu
păstrarea intactă a sensului:
Pașii: -eliminarea elementului de relație;
-eliminarea verbului din propoziția subordonată;
-transformarea propoziției în partea secundară corespunzătoare.
Băiatul/ pe care l-am văzut/ e tata/. (P2-atributivă)/ Băiatul văzut e tata. (atribut adjectival)
Am văzut/ ce a făcut/. (ce am văzut: C.D.) Am văzut facerea/fapta.
Vorbesc /despre cine îmi este drag/. (Completivă prepozițională) Vorbesc despre prieten.
(C.prep.)
Dau/ cui merită/. (C.I.) Dau amicului. (C.ind.)
Pot/ să joc./ (P1. PP; P2. C.D.) Pot juca. (C.d.)
Am plecat/ ca să cumpăr făină/. (P1. PP; P2. C.S.) Am plecat pentru cumpărături. (C.scop)
Cartea/ pe care am scris-o/ e frumoasă/. (A.T.)-Cartea scrisă e frumoasă.
Ofer/ cui merită/. (C.I.)-Ofer prietenilor.
Vreau/ să mănânc/. (C.D.)-Vreau a mânca.
Vorbește/ despre cine vrea./-(C.P.) Vorbește despre ea.
Problema/ pe care o am/ este mare/. (A.T.) Problema avută este mare.
Expansiunea (dezvoltarea)-constă în transformarea unei părți de propoziție în propoziția
subordonată corespunzătoare, cu păstrarea intactă a sensului.
Pașii: -introducerea unui element de relație;
-introducerea unui verb predicativ pentru a doua propoziție;
-transformarea părții secundare/principale în propoziția corespunzătoare, ținându-se cont de
regent.
Copilul văzut e Andrei. = Copilul/ pe care l-am văzut/(atributivă) este Andrei/.
Pot dansa. (C.d.) Pot/ să dansez (completivă directă).
Dorința de a merge este mare. (atr.verbal.) Dorința/ ca el să meargă/ este mare/. (A.T.)
Vorbesc despre flori. (compl. prepozițional) Vorbesc/ despre ce vreau./ (C.P.)
Pot ști. (C.d.) Pot/ să știu./ (C.D.)
Coșurile fumegânde m-au fericit. (Atribut adjectival)- Coșurile care fumegă m-au fericit.-A.T.
Pot alege distracția. (C.d)- Pot să aleg distracția.-C.D.
M-am săturat de scris. (C.p.)-M-am săturat să scriu. –C.P.
Ofer elevilor câte un zece. (C.i.) Ofer cui răspunde câte un zece. –C.I.
Cartea citită mi-a plăcut. (At.) Cartea pe care am citit-o mi-a plăcut. –A.T.
Atributiva (A.T.)
-constituie, în frază, o realizare propozițională a atributului.
-care? ce fel de?
Elemente regente
-substantiv-Copilul/pe care l-am văzut/ e Andrei/. (P2-A.T.) Copilul văzut e Andrei.
-pronume-Acela/ care a venit/ e tata/. (P2-A.T.) Acela venit e tata.
-numeral cu valoare pronominală-Al doilea/care a plecat/ este Tudor/. (P2-A.T.) Al doilea plecat
este Tudor.
-locuțiune substantivală-Aducerea-aminte/ pe care o am/ este tristă/. Aducerea-aminte avută este
tristă.
Elemente de relație/introductive
-conjuncțiile subordonatoare: că, să, dacă, de, ca...să;
Elevul/ ca el să reușească/ muncește/. (P2-A.T.) Elevul cu succes muncește.
Omul/ de va veni/e tata./ Omul venit e tata.
-pronume/adjective pronominale relative: care, cine, ce, ceea ce;
Am văzut băiatul/ care a venit/. (pronume relativ) Am văzut băiatul venit.
Acesta/ care film a văzut/ este vărul meu/. (adjectiv pronominal relativ) Acesta privitor este vărul
meu.
-pronume/adjective pronominale nehotărâte: orice, oricui, oricine;
Plăcerea/ oricui scrie poezie/ este de a avea cititori./ Plăcerea scriitorului este de a avea cititori.
-adverbe relative-unde, când, cum, cât;
Locul/ unde am fost/ este frumos./ Locul vizitat este frumos.
Timpul/când a trecut/l-am aflat. Timpul trecut l-am aflat.
-adverbe nehotărâte-oriunde, oricând, oricum;
Modul/ oricum îl știe/ nu îl ajută/. Modul știut nu îl ajută.
-locuțiuni conjuncționale subordonatoare (de să, până să, până ce, așa cum)
Perioada1/ până să mă întorc la școală2/ mi s-a părut lungă.1/ Perioada întoarcerii mi s-a părut
lungă.
Atributiva stă după termenul regent și nu se desparte prin virgulă de regentă, însă dacă există
atributive izolate, despărțirea se face prin virgulă.

5. pg. 118. Manual

Elevul/ care a scris poezia/ a citit-o în fața clasei./ P2.A.T.
Care-pronume relativ, N., S.
Caligrama/ pe care a expus-o doamna profesoară/ este foarte frumoasă/ P2. A.T.
Pe care-pronume relativ, Ac., C.d.;
Colegul meu/ față de care mi-am arătat admirația/ este un copil foarte talentat./P2. A.T.
Față de care-pronume relativ, Ac., complement prepozițional;
El mi-a dat un ajutor/ căruia nu i-am acordat importanța cuvenită./ P2. A.T.
Căruia-pronume relativ, D., complement indirect;
Tatăl meu/ al cărui profesor de română este poet/, scrie și el versuri./ P2. A.T.
Al cărui-pronume relativ, G., A.P.G.
Textul/ asupra căruia am intervenit/ aparține unui prieten./ P2. A.T.
Asupra căruia-pronume relativ, G, complement indirect;
Biblioteca/ în preajma căreia se află sala noastră de clasă/ este foarte mare./ P2. A.T.
În preajma căreia-pronume relativ, G., circ. de loc;
Acolo, nu este nimeni/ cui să i se adreseze./ P2. A.T.
Cui-pronume relativ, D, compl. ind.
Dorința/ ce text să citim/ ne-am exprimat-o deja./ P2. A.T.
Ce-adjectiv pronominal relativ, Ac., atribut adjectival;
Citim la cenaclu poezia/ oricui dorește./ P2. A.T.
Oricui-pronume nehotărât, N, subiect;
Ascultă cu atenție părerea/ oricărui elev se pricepe./ P2. A.T.
Oricărui-adjectiv pronominal nehotărât, N, A.adj.
7. pg 118
Cartierul/ unde am copilărit/ este liniștit./ unde-adverb relativ, circ. de loc;
Ziua/ când l-am văzut/ era senină./când-adverb relativ, circ de timp;
Am dat atenție felului/ cum am ales cărțile citite./ cum-adverb relativ, circ. de mod;
1. pg 119
Nu-i cunosc pe toți/ câți au scris poeziile prezentate la concursul/ care s-a desfășurat ieri./
P1-PP; P2-A.T.; P3-A.T.;
Pictorul nu cunoștea ținuturile/ spre care călătorea/ și despre care cerea informații celor/ ce se
aflau în preajma sa./
P1-PP; P2. A.T.; P3. A.T.; P4. A.T.;
Observația/ că în desenul/ pe care l-a făcut Irina/ n-a folosit culori reci/ este interesantă/.
P1-PP; P2. A.T.; P3.A.T.;
1. Pg119
O copertă lucioasă i-a atras privirile. O copertă/ care este lucioasă/ i-a atras privirile./
Prietena mea a cumpărat un volum de poezii. Prietena mea a cumpărat un volum/ care este de
poezii./
Data plecării în excursie nu am hotărât-o. Data/ să plecăm în excursie/ nu am hotărât-o/.
6. Singurătate e un oraș/ P.P.
În care ninge enorm/ A.T.
Și niciun pas A.T.
Nu profanează lumina
Depusă în straturi,
Și numai tu, ochiul treaz
Deschis peste cei/ care dorm,/ A.T.
P.P. Privești/, și-nțelegi/A.T., și nu te mai saturi A.T.
De-atâta tăcere și neprihană/
În care nimeni nu luptă./ A.T.
8. pg.118
Convingerea lui /că va ajunge scriitor/ este puternică/. (convingerea, regent, subst. Pentru P2.
A.T.)
Și-a manifestat dorința/ să fie poet./ (dorința, regent, subst. Pentru P2. A.T.)
Decizia/ ca toți să analizăm o poezie de Eminescu/ am luat-o ieri./ (decizia, regent, subst. Pentru
P2. A.T.)
Gândul/ dacă scrie bine/ l-a frământat mereu./ (gândul, regent, subst. Pentru p2. A.T.)
Natalia preferă cărțile/ care prezintă evenimente istorice/ a căror admiratoare este/.
P1-P.P., P2-A.T., P3-A.T.
Natalia preferă cărțile istorice și admiratoare.
Îmi proiectez o călătorie în mai multe țări europene/, unde îmi voi petrece vacanța/ pe care o
aștept cu nerăbdare/.
P1-P.P., P2-A.T., P3-A.T.
Îmi proiectez o călătorie în mai multe țări europene minunate și așteptate cu nerăbdare.
Toți/ câți au vizitat expoziția/ care a fost organizată de prietenul meu/ ce pictează/ au fost
încântați de armonia culorilor/ pe care le-a folosit./
P1-P.P., P2-A.T., P3-A.T., P4-A.T., P5-A.T.
Toți prezenți la expoziția organizată de prietenul pictor au fost încântați de armonia culorilor
folosite.
Dorința/ să-mi cumpăr un album cu picturile lui Ștefan Luchian/ pe care să-l folosesc la orele de
educație plastică/ o am din ziua/ când am văzut un film despre viața acestui artist român/.
P1-P.P., P2-A.T., P3-A.T., P4-A.T.
Dorința cumpărării unui album cu picturile lui Stefan Luchian folosit la orele de educație plastică
o am din ziua vederii unui film despre viața acestui artist român.
Expansiunea/dezvoltarea
Mihai Eminescu este unul dintre poeții ei preferați. –pe care îi preferă. (A.T.)
Am vizitat satul natal al bunicii. –în care s-a născut bunica. (A.T.)
Bufnița este o pasăre nocturnă. –care trăiește noaptea. (A.T.)
Avem niște vecini civilizați. –care sunt civilizați.(A.T.)
Contragerea
Bagheta pe care am cumpărat-o este crocantă.-cumpărată.(A.adj., adj., provenit din verb la part.)
Pălăria pe care am confecționat-o pentru festival este originală.-confecționată (A.adj., adj.
provenit din verb la participiu)
Cine n-a văzut puloverul pe care l-am tricotat?-tricotat (A.adj., adjectiv, provenit din verb la
participiu)
Rufele pe care le-am spălat se usucă.-spălate (A. Adj., adjectiv, provenit din verb la participiu)