ROMANITATEA ROMANILOR

1. Precizați 2 epoci istorice (2 secole) in care a fost abordata romanitatea

romanilor.
Romanitatea romanilor a fost abordata de numerosi istorici de-alungul
mai multor secole istorice. Astfel, o prima epoca istorica in care a fost
abordata romanitatea romanilor a fost Evul Mediu cand in sec XII istoricul
Anonymus (de origine maghiara) a spus in lucrarea sa ca romanii erau
asezati in mai multe voievodate (Gelu, Glad, Menumorut) la venirea
maghiarilor. Aceste voievodate au fost cucerite treptat de maghiari. Un alt
istoric medieval care a studiat aceasta problema era Simon de Keza, in sec
XIII, care studia romanitatea, autohtonia si continuitatea romanilor in spatiul
carpato-danubiano-pontic.
O alta epoca in care a fost studiata romanitatea romanilor a fost Epoca
Renasterii in secolele XV-XVI, cand pe aceasta tema au scris mai multi
istorici/umanisti italieni precum Poggio Bracciolini, Enea Silvio, Francesco
della Valle, Flavio Biondo, etc, dar si umanistul maghiar de origine romana
Nicolaus Olahus care a scris lucrarea „Hungaria” (1536) in secolul XVI,
care a sustinut romanitatea romanilor prin nmumeroase argumente
lingvistice.

2. Precizati doi istorici care au abordat Romanitatea Romanilor

-Anonymus: „Gesta Hungarorum”
-Simion de Keza: „Gesta Hunnorum et Hungarorum”
-Grigore Ureche: „Letopisețul Tarii Moldovei”
In sec. XVII s-a dezvoltat umanismul tomanesc, precum: Grigore
Ureche, M;iron Costin, Dimitrie Cantemir. Cu totii au argumentat ,ca si cei
de dinaintea lor, ca romanitatea si autohtonia romanilor s-a dezvoltat.

3. Precizati doua izvoare istorice occidentale (vestice/apusene) sau

orientale (estice/rasaritene) referitoare la romanitatea romanilor
IZVOARE OCCIDENTALE
 -„Gesta Hungarorum” de Anonymus
 -„Gesta Hunnorum et Hungarorum” de Simion de Keza
 „Hungaria” de Nicolaus Olahus
  „Studii romanesti. Cercetari cu privire la istoria veche a romanilor” de
Robert Roessler (1871)
IZVOARE ORIENTALE
 „Letopisetul Tarii Moldovei” de Grigore Ureche
 „Descriere Moldovei” de Dimitrie Cantemir

4. Precizati doua cauze pentru care istoricii au abordat romanitatea

romanilor
O prima cauza pentru care istoricii au abordat romanitatea romanilor
este cea stiintifica, respectiv dorinta de a cerceta etnogeneza romaneasca
pentru a afla adevarul despre acest proces istoric pe baza unor noi dovezi.
Aceasta cauza a fost singura pana in secolele XVI- XVII cand apare cauza
politica. Aceasta consta in faptul ca atat romanii cat si maghiarii au
incercat sa isi justifice pretentii politice in Transilvania utilizand argumente
istorice. Astfel, in secolul al XVIII-lea, reprezentantii Scolii Ardelene care
aduc Epoca Iluminismului in spatiul roman, precum Sincai, Samuel Micu,
Petru Maior au inceput lupta pentru drepturi egale romanilor ardeleni cu
maghiarii, sașii si secuii. In aceasta actiune ei au utilizat argumente istorice
precum autohtonia, romanitatea si continuitatea.
5. Precizati 2 teze/idei/principii ale teoriei romanitatii romanilor
Romanitatea romanilor este constituita din mai multe idei/ afirmatii/
teze/ principii. Astfel, o prima idee este aceea ca dacii au fost cei mai vechi
șocuitori din spatiul carpato- danubiano-pontic, ei fiind cuceriti de romani. O
alta idee este aceea ca a avut loc romanizarea dacilor intre secolele II-III,
rezultand daco-romanii poporul daco-roman. De asemenea, in baza
acestei teorii se zice ca la retragerea aureliana, populatia daco-romana a
ramas in Dacia, peste ea suprapunandu-se valurile de migratori, plecand doar
armata si administratia. Daco-romanii i- au asimilat pe migratorii slavi in sec.
VI-VIII, formandu-se poporul român, dupa care in sec. IX-X Transilvania
locuita de romani si slavi a fost cucerita de maghiari, aici existand niste
voievodate româno-slave (Gelu, Glad, Menumorut).
6. Precizati doua teze ale teoriei imigrationiste
O a doua teoriei privind romanitatea romanilor este teoria
imigrationista aparuta in secolul XVIII, din cauze politice, incercand prin
falsuri sa conteste romanitatea, autohtonia si continuitatea romanilor,
contestandu-le astfel pretentiile la egalitate in drepturi politice cu ungurii,
sașii si secuii. Aceasta teorie a fost initiata de istorici precum Franz Sulzer,
Bolla Marton, JG Eder si finalizata de Robert Roessler.
Principalele teze sunt ideea că acii au fost exterminați de către romani
în urma războaielor daco-romane, romanizare nu a avut loc, la retragerea
aureliană s-a retras armata, administrația și populația romană din Dacia. Teoria
imigraționostă mai susține faptul că teritoriul Daciei devine o „Terra Deserta"
(tară lipsită de locuitori) pe care s-au așezat succesiv popoarele migratoare. In
sec. IX pe teritoriul Daciei, în Transilvania s-au așezat migratorii maghiari,
gasind aici o „terradeserta" prin plecarea migratorilor de dinaintea lor. In sec.
XIII, poporul român, format la S de Dunăre, a imigrat la N de Dunăre ca un
popor de păstori migratori/ nomad, găsindu-i aici pe maghiari. Teoria
imigraționistă a fost finalizată de istoricul austriac Robert Roesler în lucrarea lui
„Studii românești. Cercetări cu privire la istoria veche a românilor" (Leipzig
1871).
7. Precizati doua asemanari si doua deosebiri intre cele doua teorii privind
romanitatea romanilor
Intre cele doua teorii exista cateva asemanari, dar si multe deosebiri
ASEMANARI
 Ambele teorii sustin faptul ca dacii sunt cei mai vechi locuitori din
spatiul carpato-danubiano-pontic;
 Ambele teorii sustin faptul ca la retrtagerea aureliana s-a retras armata
si administratia.
DEOSEBIRI
 Teoria romanitatii sustine ca dacii au fost cuceriti, pe cand cea
imigrationista spune ca dacii au fost exterminati;
  Teoria romanitatii sustine autohtonia romanilor, iar cea imigrationista
sustine ca maghiarii au fost primii;
 Teoria romanitatii sustine ca a avut loc romanizarea dacilor, iar cea
imigrationista contesta acest lucru;
 Teoria romanitatii spune ca populatia daco-romană a ramas in Dacia,
spre deosebire de cea imigrationista care sustine ca s-a retras si
populatia romanizata din Dacia.

8. Prezentati doua idei prin care istoricii au sustinut romanitatea

romanilor
Istoricii au sustinut romanitatea romanilor prin mai multe argumente,
cum ar fi: logice, lingvistice, arheologice. Cel mai important argument este cel
lingvistic respectiv faptul ca aproximativ 60-70% din vocabularul limbii
romane (din fondul lexical principal al limbii romane) sunt de origine latina. Un
alt argument este cel arheologic, existand numeroase dovezi pe inscriptii
funerare care atesta cazuri de daci romanizati, precum Aelius Ariort,
Valerius Marcus si fiii sai cu nume dacice (Decebalis, Seiciperis, Mumutzis si
Daizus Camadous). Alta categorie de argumente sunt cele logice. (PRECIZAM
ARG LOGICE PAG 4 DIN SUPORTUL DE CURS)
9. Prezentati doua idei/argumente prin care istoricii au sustinut teoria
imigrationista
Teoria imigrationista este sustinuta de maik multe argumente
interpretate fortat, sunt superficiale, exagerate, astfel:
 Afirmatia lui Eutropius ca „Dacia a fost secatuita de barbati” in urma
razboaielor daco-romane, utilizata de istoricii imigrationisti ca
argument ca toti dacii au fost exterminati;
 Un alt argument utilizat de istoricii ce sustineau teoria imigrationista
este unul lingvistic, asemanarea dintre limba română si cea albaneza.

10.Prezentati doua consecinte/efecte/urmari ale abordarii rimanitatii

romanilor de catre istorici

Consecinta pozitiva: atunci cand istoricii au abordat romanitatea

romanilor din motive stiintifice, adica dorind sa afle adevarul, au fost
descoperite noi dovezi/argumente ale romanitatii romanilor.
 Consecinta negativa: atunci cand istoricii au abordat romanitatea
romanilor din motive politice, acest fapt a adus/ a generat numeroase
exagerari si falsuri privind romanitatea romanilor, fapt ce a daunat stiintei
istorice.

11.Prezentati doua exagerari ale teoriei romanitatii

Exagerarea latinistă: Această exagerare a teoriei romanității susține că
românii sunt de rasă „pur” romană și că dacii au fost exterminați de către
romani iar slavii nu au fost asimilați și nu au vreo contribuție la formarea
poporului român. A fost susținută de reprezentanți ai Școlii Ardelene. Ca
principală cauză a acestei exagerări este evidențierea nobleții poporului
român ca urmași ai romanilor, noblețe superioară națiunilor privilegiate
(unguri, sași, secui) pentru a da tărie pretențiilor la egalitate și drepturi.
Exagerarea slavistă: Această exagerare a teoriei romanității susține că
slavii au avut un rol mult mai important decât cel real în etnogeneza
românească și că principalul rol în formarea limbii și culturii române îl are
limba şi cultura slavă. Susținători acestei exagerări sunt unii istorici
comunişti în frunte cu Mihail Roller, în manualul de „Istorie a României" în
1947. Principala cauză este faptul că s-a realizat în contextul instaurării în
România a regimului comunist de tip stalinist (1945-1965), caracterizat
printr-o totală subordonare față de URSS, scopul exagerării fiind acela de a
se crea apropiere mai mare față de URSS pe baza originii slave comune a
românilor și ruşilor.
Exagerarea dacistă: : Această exagerare a teoriei romanității susține că
rolul principal în etnogeneza românească îl au dacii, fiind minimalizat rolul
romanilor văzuți într-o lumină negativă ca fiind cuceritori și asupritori ai
Daciei. Susținătorii acestei exagerări sunt unii istorici români din perioada
regimului național-comunist al lui Nicolae Ceauşescu (1965-1989). Cauza
acesteo exagerări era dorința regimului național-comunist de a
sublinia/evidenția originea unică/ specială a românilor, ei fiind prezentați ca
un popor cu virtuți extraordinare (vitejie, dreptate, neînfricați etc.)pe care le-
au moștenit de la strămoșii daci. Scopul era sublinierea faptului că poporului
 român este menit să aibă un viitor excepțional (Epoca de Aur) acest viitor
având la bază un trecut extraordinar.
12.Formularea unui punct de vedere referitor la
rolul/importanta/semnificatia romanitatii romanilor in viziunea
istoricilor si sustinerea acestuia cu un argument istoric (fapt istoric
relevant ce are o data, an, secol si care are legatura cu punctul de
vedere)
Avem doua modalitati de rezolvare:
 Un punct de vedere cantitativ care raspunde la intrebarea „Cat de
important este rolul romanitatii romanilor in viziunea istoricilor?”
Ex.: Un punct de vedere referitor la rolul romanitatii romanilor in
viziunea istoricilor este acela ca aceasta tema a fost foarte importanta
pentru istorici. Un argument istoric care sa sustina acest punct de vedere
este ca de-alungul timpului numerosi istorici au abordat romanitatea
romanilor, astfel o prima epoca istorica in care a fost abordata
romanitatea romanilor a fost Evul Mediu cand in sec XII istoricul
Anonymus (de origine maghiara) a spus in lucrarea sa ca romanii erau
asezati in mai multe voievodate (Gelu, Glad, Menumorut) la venirea
maghiarilor. Aceste voievodate au fost cucerite treptat de maghiari. Un
alt istoric medieval care a studiat aceasta problema era Simon de Keza, in
sec XIII, care studia romanitatea, autohtonia si continuitatea romanilor in
spatiul carpato-danubiano-pontic.
(in sec. ..../anul ..... romanitatea a fost abordata de istoricul ..... in
opera ......... (VENIM IN COMPLETARE) ) SAU O alta epoca in care a
fost studiata romanitatea romanilor a fost Epoca Renasterii in secolele
XV-XVI, cand pe aceasta tema au scris mai multi istorici/umanisti
italieni precum Poggio Bracciolini, Enea Silvio, Francesco della Valle,
Flavio Biondo, etc, dar si umanistul maghiar de origine romana Nicolaus
Olahus care a scris lucrarea „Hungaria” (1536) in secolul XVI, care a
sustinut romanitatea romanilor prin nmumeroase argumente lingvistice.

 Un punct de vedere calitativ care raspunde la intrebarea „Ce fel de rol a

avut romanitatea romanilor in viziunea istoricilor?”
 a) Un punct de vedere referitor la rolul rom,anitaztii romanilor in
viziunea istoricilor este acela ca pentru unii istorici aceasta tema a avur
rol politic. Scoala Ardeleana abordeaza exagerarea latinista in secolul
XVIII, pentru a demonstra ca suntem rasa „pur romana” și că dacii au
fost exterminați de către romani iar slavii nu au fost asimilați și nu au
vreo contribuție la formarea poporului român. A fost susținută de
reprezentanți ai Școlii Ardelene. Ca principală cauză a acestei exagerări
este evidențierea nobleții poporului român ca urmași ai romanilor,
noblețe superioară națiunilor privilegiate (unguri, sași, secui) pentru a da
tărie pretențiilor la egalitate și drepturi. Urmatorul argument istoric care
sustine acest punvt de vedere este reprezentat de opera Scolii Ardelene
elaborat la sfarsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX, in care
acestia au utilizat argumentele (faptele istorice ale romanitatii, autohtonie
si continuitate a romanilor cu un scop politic pentru ca romanii sa obtina
egalitate in drepturi politice cu ungurii, sașii și secuii. În cocnluzie, acest
fapt istoric susține punctul de vedere de mai sus.
Alte argumente:
 opera lui Suzler din secolul XVIII, care pune bazele teoriei
imigraționiste cu scopul politic de a contesta pretențiile românilor la
egalitatea în drepturi cu ungurii.
 Lucrarea lui Roesler intitulată „Studii Românești....” din 1871 la
Leipzig care dă forma fină a teoriei imigraționiste.
 Exagerarea slavistă a lui Mihai Roller din 1947. Această exagerare a
teoriei romanității susține că slavii au avut un rol mult mai important
decât cel real în etnogeneza românească și că principalul rol în
formarea limbii și culturii române îl are limba şi cultura slavă.
Susținători acestei exagerări sunt unii istorici comunişti în frunte cu
Mihail Roller, în manualul de „Istorie a României" în 1947. Principala
cauză este faptul că s-a realizat în contextul instaurării în România a
regimului comunist de tip stalinist (1945-1965), caracterizat printr-o
totală subordonare față de URSS, scopul exagerării fiind acela de a se
crea apropiere mai mare față de URSS pe baza originii slave comune a
românilor și ruşilor.

13.Formularea unui punct de vedere

ROLUL:

Cat de important? -> răspuns cantitativ

Ce fel de ->răspuns calitativ

Răspuns cantitativ (cat de important/ a fost rolul romanitatii pentru istorici?)

Un punct de vedere referitor la rolul romanitatii romanilor in viziunea

istoricilor este acela ca aceasta problematică a avut un rol foarte important pentru
istorici. Un argument istoric/fapt care susține acest punct de vedere este acela ca de
a lungul timpului romanitatea romanilor a fost abordata de numerosi istorici:
Anonymus, Simion de Keza, Grigore Ureche. Astfel, pe lângă istoricii pe care i-am
menționat anterior avem ca exemplu pe istoricul Gheorghe Brătianu, care în anul
1937 a publicat lucrarea ‘’O enigma si un miracol istoric’’ în cadrul căruia
demonstrează cu numeroase argumente de ordin lingvistic, arheologic originea
romană a românilor precum și autohtonia și continuitatea românilor în spațiul
carpato-danubiano-pontic.

Răspuns calitativ (ce fel de rol)

Un punct de vedere referitor la rolul romanitatii romanilor in viziunea

istoricilor este acela ca aceasta tema a avut un rol politic. Romanitatea românilor a
avut un rol științific aproape pentru toti istoricii din secolul XII-XVII, iar pentru
unii istorici din secolul XVIII-XX a avut și un rol politic. 1. Un argument istoric
care susține acest punct de vedere este reprezentat de opera lui Dimitrie Cantemir
(rol științific), care la sfarsit de secolulul XVII început de secol XVIII a scris
descrierea Moldovei în anul 1714, și în lucrarea Hronicul vechimei a romano-
moldo-vlahilor a evidențiat cu argumente științifice romanitatea, continuitatea a
românilor.

  2. Un argument istoric care susține acest punct de vedere (rol)

este reprezentat de lucrările reprezentanților școlii ardelene: Samuil Micu,
Gheorghe Șincai care la sfarsit de secol XVIII și început de sec XIX au utilizat
argumentele istorice ale românilor, autori și continuității românilor pentru a cere
egalitatea în drepturi politice a romanilor transilvaneni cu maghiari, sasii si secuii
(națiuni privilegiate în acea vreme)

Formulati un punct de vedere referitor la existența constantelor în abordarea

romanitatii românilor de către istorici și sustinerea lui cu un argument istoric.
 Un punct de vedere referitor la constanta in abordarea romanitatii românilor
de către istorici este acela ca până în secolul al XVII-lea, toți istoricii au abordat
constanta romanitatii românilor din motive politice și științifice, iar din secolul
XVIII, în mod constant o parte din istorici au avut o abordare politică.

-argument istoric pentru abordarea științifică (dăm exemplu de istorici din

secolul XII-XVII, care au abordat strict științific)

-argument istoric pentru abordarea constant politică:

    -Scoala Ardeleana/ Franz Sulzer- teoria imigrationista

  -Mihail Roller - exagerarea slavista

Un punct de vedere referitor la implicarea istoricilor în abordarea romanitatii

românilor și susținerea cu un argument istoric.

Un punct de vedere referitor la implicarea istoricilor în abordarea romanitatii

românilor este acela ca până în secolul XVII istoricii au avut o implicare
predominant obiectiva/ cu caracter stiintific, urmarind aflarea adevarului istoric, iar
din secolul XVIII-lea, unii istorici au avut o implicare subiectiva cu caracter
politic, urmărind atingerea unor scapari politice (interese naționale).

Argument istoric/ Fapt istoric pentru implicarea cu caracter științific: 

-Prezentam implicarea unui istoric din sec XII-XVII- Anonymus-

secolul XII cu ‘’Gesta Hungarorum’’, astfel Anonymus susține romanitatea,
autohtonă a continuității romane.

Argument istoric pentru implicarea cu caracter subiectiv: Scoala Ardeleana

+ (exagerari) ; cei imigrationisti; Robert Roesler; Mihail Roller si exagerarea
slavista (se punctează argumentul istoric Cauza - Efect)

Un argument istoric care susține punctul de vedere ca unii istorici au avut o

implicare în abordarea romanitatii românilor este reprezentat de opera școlii
ardelene, de la sfarsitul secolului XVIII și început de XIX intrucat/deoarece
reprezentanții școlii ardelene Samuil Micu, Gheorghe Șincai, au luptat pentru
obținerea egalitatii în drepturi în abordarea romanitatii românilor ardeleni cu
națiuni privilegiate ale ungurilor, sasilor si secuilor, prin urmare, așadar în lucrările
lor/ au susținut aceste obiective în abordarea romanitatii românilor cu argumentele
istorice ale romanitatii autohtoniei și continuității românilor.
 Mai mult, din dorinta/ deoarece doreau sa arată originea nobilă a poporului
român, așadar reprezentanții Școlii Ardelene au exagerat latinitatea/romanitatea
românilor sustinand ca romanii sunt de origine pur romana, iar dacii și slavii nu au
avut nici o contribuție la etnogeneza romana, reprezentanții Școlii Ardelene o
foloseau ca argument pentru a cere drepturi egale cu ungurii, sașii și secuii.

Prezentarea viziunii unui istoric referitoare la romanitatea românilor.

Istoricul+ acesta susținea anumite idei; viziunea lui Mihail Roller; viziunea
Școlii Ardelene (Gheorghe Sincai- exagerarea latinista)