Partea a IV-a

ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN SECOLELE XVIII -

XIX

a)TEORIA IMIGRAȚIONISTĂ ( TEORIA ROESLERIANĂ ).

Până în secolul al XVIII-lea, continuitatea populației romanice în

spațiul carpato – danubiano – pontic nu a fost pusă la îndoială, fiind
considerată un fapt normal și logic.
Disputa în jurul romanității și a continuității românilor, s-a
desfășurat, din sec. XVIII, din motive politice, într-o perioadă în care
românii transilvăneni și-au intensificat lupta pentru obținerea
drepturilor naționale. Românii, majoritari în Transilvania ( peste
60% ), erau considerați o națiune ,,tolerată” și nu beneficiau de
drepturi politice, refuzate secole de-a rândul de națiunile privilegiate (
maghiari, sași, secui ). Inferioritatea românilor era justificată prin
argumentul pretinsei întîietăți a celor trei națiuni privilegiate pe
pământul Transilvaniei.
În aceste condiții, ideea romanității românilor ( incluzând ideea
vechimii și continuității românilor ), va fi folosită în revendicările
românilor transilvăneni. Ea devine o armă politică utilizată atât de cai
care susțin romanitatea, cât și de cei care o contestă.
Între 1732 – 1744, episcopul unit Ănochenție Micu Klein a înaintat
Curții de la Viena mai multe memorii prin care cerea acordarea de
drepturi egale cu celelalte națiuni ce locuiau în Transilvania, folosin
termenul de ,,națiunea română”, considerat inacceptabil de către
austrieci.
Ca reacție la mișcarea de emancipare a românilor, în a doua
jumătate a sec.XVIII, este lansată teoria imigraționistă, teorie ce
contestă autohtonia și continuitatea românilor. Această teorie a fost
pusă în discuție de istoricul Franz Sulzer, ofițer în armata austriacă, în
lucrarea ,,Istoria dacilor transalpini”. Un alt austriac, istoricul Engel,
afirmă că poporul român s-ar fi format la sudul Dunării și ar fi migrat
la nord în sec. IX. După 1867 atuci când s-a format Austro – Ungaria,
iar Transilvania a fost anexată Ungariei, teoria imigraționistă a fost
preluată de istoricul austriac Robert Roesler, în lucrările ,,Dacii și
romanii” și ,,Studii românești. Cercetări cu privire la istoria veche a
României”. El a dezvoltat ideile lui Sulzer și Engel, aducând noi
argumente, astfel încât teoria imigraționistă mai poartă denumirea și
de ,,teoria roesleriană”.

 Care sunt cele 6 argumente ale teoriei imigraționiste?

Contestă romanitatea românilor și originea lor latină cu următoarele

argumente:

1 .Dacii – exterminați ca popor în timpul războaielor cu romanii:

,,Dacia...viris fuerat exhausta” (Eutropius) = Dacia... a fost secătuită
de bărbați.
2. Romanitatea nu ar fi fost posibilă în doar cei 165 de ani de
răspândire romană efectivă.

3. Toți locuitorii ar fi părăsit Dacia în timpul retragerii aureliene.

4. Poporul român s-ar fi format la sudul Dunării, unde a primit

influență slavă și a devenit ortodox

5 .Vocabularul comun româno-albanez se datorează unei conviețuiri

timpurii între protoromâni și albanezi.

6. Lipsesc izvoare istorice care să ateste prezența românilor la nordul

Dunării înainte de sec. al XIII-lea.

b)TEORIA CONTINUITĂȚII ( TEORIA AUTOHTONIEI )

Răspunsul structurat la teoria imigraționistă a venit din partea

istoricilor români. Aceștia au pus bazele teoriei continuității sau teoria
autohtoniei.

Principalii susținători ai teoriei autohtoniei:

 sec. al XVIII-lea: ,,Școala Ardeleană ”: Educați la Viena și Roma,
reprezentanții cei mai de seamă ai mișcării, Gheorghe Șincai,
 Samuil Micu, Ion Budai-Deleanu, au demonstrat, prin lucrările
lor, continuitatea și originea latină a poporului român.

 În prima jumătate a sec. al XIX-lea- ideile Școlii Ardelene sunt

continuate de reprezentanții curentului romantic (Mihail
Kogălniceanu și Nicolae Bălcescu) care admiteau cu greu că la
formarea poporului român contribuiseră și dacii, pe care-i
considerau mai degrabă un fel de strămoși mitici.

 În a doua jumatate a sec.al XIX-lea:

 Bogdan-Petriceicu Hașdeu, filolog și istoric, devine
susținătorul cel mai înflăcărat al continuității dacice,
aducând argumente lingvistice. Acesta a scris
lucrarea ,,Pierit-au dacii?”, unde demonstrează că dacii nu
au fost exterminați, iar romanizarea a avut loc.
 A.D Xenopol, istoric român, folosește argumente istorice,
lingvistice și logice pentru a combate teoria lui Roesler.
  Care sunt cele 6 argumente care susțin continuitatea daco –
romană pe teritoriul carpato – danubiano – pontic?

Susține romanitatea românilor cu următoarele argumente:

1. Continuitatea dacică este confirmată de dovezi logice,

dovezi epigrafice(inscripții), toponimie, hidronimie, dovezi
lingvistice și arheologice.
2. Romanizarea nu s-a produs doar în cei 165 de ani, ci în trei
etape. (înainte, în timpul și după)
3. Aurelian a retras din Dacia doar armata și administrația
romană.
4. Nu există dovezi istorice care să ateste existența românilor
în sudul Dunării înainte de sec. XIII.
5. Asemănarea între limba română și limba albaneză se

datorează fondului comun tracic.

6. Românii sunt menționați în izvoarele istorice medieval

timpurii.