I.

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

1. Precizați 2 epoci istorice în care a fost abordată romanitatea românilor de

către istorici.
R: Evul Mediu, Epoca Renașterii, Epoca Modernă, Epoca Contemporană

2. Precizați 2 cauze/motive pentru care istoricii au abordat/cercetat/studiat

ideea romanității românilor.
R: -cauza științifică (lipsa de dovezi clare în ceea ce privește etnogeneza
românească)
-cauza politică (disputa teritorială dintre români și maghiari, falsificarea
adevărului istoric din cauze politice)

3. Precizați 2 secole în care a fost abordată romanitatea românilor de către

istorici.
R: XII, XIII, XV, XVI, XVIII, XIX, XX

4. Precizați 2 istorici care de-a lungul timpului au abordat ideea romanității

românilor.
R: Anonymus (”Gesta Hungarorum”), Simon de Keza (”Gesta Hunorum et
Hungarorum”), Poggio Bracciolini, Enea Silvio Piccolomini, Flavio Biando,
Francesco della Valle, Nicolaus Olahus (”Hungaria”), Grigore Ureche,
Miron Costin (”Letopisețul Țării Moldovei”), Dimitrie Cantemir
(”Descriptio Moldavie”), Samuel Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, A. D.
Xenopol, Nicolaie Iorga, Vasile Pârvan, Gheorghe I. Brătianu (”O enigmă și
un miracol istoric. Poporul Român”).

5. Precizați câte două teze ale celor două teorii privind etnogeneza românească.
R: Teoria romanității românilor:
-dacii au fost cuceriți, nu exterminați de către romani;
-dacii au fost romanizați, rezultând daco-romanii;
-la retragerea aureliană, populația daco-romană a rămas în Dacia, peste ea
suprapunându-se valurile de migratori;
-daco-romanii i-au asimilat pe migratorii slavi, formându-se poporul român;

1
 -în secolele IX-X, triburile migratoare maghiare au cucerit Transilvania
locuită de români și slavi, aici existând deja voievodatele lui Glad, Gelu și
Menumorut.

Teoria imigraționistă:
-dacii au fost exterminați de către romani în urma războaielor daco-romane;
-romanizarea nu a avut loc;
-la retragerea aureliană s-au retras armata, administrația și populația romană
din Dacia, aceasta devenind ”Terra Deserta”;
-în secolul IX, pe teritoriul Daciei, în Transilvania s-au așezat migratorii
maghiari, găsind aici o ”Terra Deserta”, unde s-au suprapus de-a lungul
timpului popoarele migratoare;
-în secolul XIII, poporul român, format la Sud de Dunăre a imigrat în Nord
ca un popor de păstori migratori/nomazi, găsindu-i aici pe maghiari;

6. Prezentați 2 idei/argumente prin care istoricii au susținut romanitatea

românilor/au contestat teoria imigraționistă.
R: 1. argumentul lingvistic (60% din vocabular are origină latină);
2. argumente/dovezi arheologice (inscripții funerare care atestă cazuri de
daci romanizați, precum Mumutzis, Daizus Comozous, Decibalis);
3. hidronimele dacice (Maris- Mureș, Alutis-Olt, Samus-Someș, Donaris-
Dunăre);
4. argumente istorice scrise (primii istorici maghiari precum Anonymus și
Simon de Keza);
5. numele de ”valahi” atribuite de celelalte popoare românilor, care
înseamnă ”vorbitor de limba latină”;

7. Prezentați 2 idei/argumente prin care unii istorici au contestat teoria

romanității românilor/au susținut teoria imigraționistă.
R: 1. afirmația lui Eutropius conform căreia Dacia a fost secătuită de bărbați
în urma războaielor daco-romane (utilizată ca argument pentru ideea
conform căreia dacii au fost exterminați și că romanizarea nu a avut loc);
2. afirmația lui Eutropius conform căreia la retragerea aureliană, s-a retras si
populația romană la Sud de Dunăre, unde s-a format poporul român;

2
 3. argument lingvistic: existența unui fond lexical comun al limbii române și
al limbii albaneze (o conviețuire româno-albaneză în peninsula balcanică,
rezultând un fond lexical comun).

8. Precizați 2 asemănări și 2 deosebiri între tezele/ideile/principile celor două

teorii.
R: Asemănări:
a. Ambele teorii susțin că la retragerea aureliană s-au retras armata și
administrația din Transilvania.
b. Ambele teorii acceptă formarea poporului român și la Sud de Dunăre.

Deosebiri:
a. Teoria romanității românilor susține că a avut loc romanizarea dacilor ,
spre deosebire de teoria imigraționistă, care contestă acest proces.
b. Teoria romanității românilor susține că dacii au fost cuceriți, dar nu
exterminați, spre deosebire de cea imigraționistă, care susține că au fost
exterminați.
c. Teoria romanității românilor susține că poporul român este autohton în
spațiul carpato-danubiano-pontic, spre deosebire de teoria imigraționistă,
care susține că maghiarii sunt cei autohtoni.

9. Prezentați 2 exagerări/falsuri ale teoriei romanității românilor.

R: Exagerarea latinistă:
SUSȚINE: că românii sunt o rasă ”pur” romană
SUSȚINUTĂ DE CĂTRE: reprezentanții Școlii Ardelene
CAUZA: evidențierea nobleții poporului român, ca urmași ai romanilor

Exagerarea slavistă:
SUSȚINE: că slavii au avut un rol mult mai important decât cel real în
etnogeneza românească
SUSȚINUTĂ DE CĂTRE: unii istorici comuniști (Mihail Roller, în
manualul de ”Istorie a României” în 1947)
CAUZA: apropierea de URSS în perioada stalinistă (1945-1965), pe baza
originii slave comune a românilor și rușilor

3
Exagerarea dacică:
SUSȚINE: că rolul principal în etnogeneza românească îl dețin dacii, fiind
minimalizat rolul romanilor
SUSȚINUTĂ DE CĂTRE: unii istorici români din perioada național-
comunismului al lui Nicolaie Ceaușescu (1965-1989)
CAUZA: dorința regimului național-comunist de a evidenția originea unică a
românilor, prezentând poporul ca unul cu virtuți extraordinare moștenite de
la daci (vitejie, dreptate, neînfricare)

PUNCTE DE VEDERE

1. Formulați un punct de vedere referitor la rolul/importanța /semnificația

ideii romanității românilor în viziunea istoricilor și susțineți-l cu un
argument istoric.
a. Un punct de vedere referitor la rolul ideii/teoriei romanității
românilor în viziunea istoricilor este acela că aceasta a avut un
rol/scop politic pentru unii istorici, în secolele XVIII-XX. Un
fapt/argument istoric prin care susținem acest punct de vedere este
reprezentat de activitatea școlii ardelene de la sfârșitul secolului
XVIII, prin care reprezentanții ei (Gheorghe Șincai, Petru Maior,
Samuel Micu) au luptat/militat/acționat pentru egalitatea în
drepturi politice a românilor ardeleni cu națiunile privilegiate din
Transilvania, respectiv maghiarii, sașii și secuii. În această luptă,
școala ardeleană a utilizat argumentele istorice ale romanității
românilor, autohtoniei și continuității românilor din Transilvania,
pentru a obține drepturi politice pentru români.
b. Punctul de vedere este acela că această idee a romanității
românilor a avut un rol foarte important. Ca argument istoric avem
numeroșii istorici care au studiat această problemă de-a lungul
timpului. Astfel, în Evul Mediu, au cercetat-o Anonymus și Simon
de Keza, în Epoca Renașterii au studiat-o umaniștii italieni, în
secolul XIII cronicarii români, în secolele XIX-XX reprezentanții
școlii ardelene Samuel Micu, Petru Maior, Gheroghe Șincai.

4
2. Formulați un punct de vedere referitor la existența
constantelor/asemănărilor/ continuității în abordarea romanității
românilor de către istorici și susțineți-l cu un argument istoric.
R: Punctul de vedere este acela că o constantă în abordarea
romanității românilor de către istorici, până în secolul XIII, a fost că
aceștia au susținut ideea romanității românilor, întrucât numeroși istorici
din diverse perioade și colțuri ale lumii au făcut-o în propriile scrieri.
Spre exemplu, Anonymus în ”Gesta Hungarorum” secolul XII, primul
istoric maghiar, susținea în lucrarea sa că la venirea maghiarilor în
Transilvania, românii erau deja acolo, organizați în voievidatele lui Gelu,
Glad și Menumorut, care au fost cucerite treptat de maghiari. De
asemenea, în secolele XV-XVI, umaniștii italieni au abordat această
temă, în scopul cercetării originii românilor prin studiul limbii, care avea
un fond latin.