-ISTORIA MEDIEVALĂ A ROMÂNILOR – MODUL „ROMÂNII ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE DE LA
ETNOGENEZĂ LA MIHAI VITEAZUL”
Subiecte de examen
Atenţie! Pentru fiecare subiect sunt menţionate principalele patru idei care trebuie dezvoltate de către student.
Fiecare student va răspunde obligatoriu la două subiecte.
1. Teoria continuităţii
 enunţul teoriei continuităţii
- După ce romanii au cucerit Dacia în
105–106, a început un „proces de
romanizare” a populațiilor locale, dacii
adoptând treptat limba și obiceiurile
latine. Aceasta este teoria clasică a
continuității daco-române,acceptată de
majoritatea istoricilor români.
 evoluţia teoriei continuităţii de la
romanitatea pură la dacism
- Originea teoriei continuităţii şi a originii
daco-romane a cunoscut primele formulări
încă din epoca medievală. În epoca modernă
teoria a evoluat în funcţie de coordonatele
politice care au angrenat intelectualitatea
românească. Temele principale ale acestei
teorii au fost: originea şi rolul romanilor,
dacilor şi slavilor în formarea poporului
român, precum şi spaţiul geografic al
etnogenezei românilor.
- Dacă încă la finele secolului al XIX-lea
se accepta în continuare ponderea romană, au
fost momente în secolul al XX-lea în care
dacismul a câştigat teren, mai ales în
perioadele extremismului de dreapta şi
respectiv de stânga. Pentru unii amatori în ale
istoriei, chiar şi astăzi, dacii au fost strămoşii
romanilor, latina este un dialect al limbii
latine şi altele de genul acesta
Reprezentanţii Şcolii Ardelene s-au
pronunţat pentru originea exclusiv romană a
poporului român, susţinând dispariţia prin
exterminare şi alungare a dacilor. Un alt
argument al şcolii ardelene a fost
incompatibilitatea dintre civilizaţia romană şi
barbarismul dac.In final de sec 18 formuleaza
teoria continuitatatii si sub influenta acestora,
curentul se extinde peste carpati, la mij sec al
19 lea, 1870 sa se scoata cuvintele nelatine
din dictionar, pasoptistii, cogalniceanu,
1
bratianu – discursurile de motivatie a
poporului, i-au evocat pe decebal, pe
burebista, au adus in discutie rolul dacilor.
1869-1870 - piertit-au dacii B.P. HAsdeu,
Razboiul de independenta – statul s-a format
si ii trebuia o unicitate. 1900 lucrarea lui
Densusianu, VAsile Pirvan se ocupa
sistematic de daci si practic fundamenteaza
stiintific de realizaze hasdeu. Apropierea de
moscova, Mihai Roller, Rolul Haliciului, rolul
slavilor. In timpul lui DEj se renaste
nationalismul. 1970-1980- dacii ajung pe
primul loc in cartile de istorie, in timpul lui
Ceausescu.
 influenţa curentelor politice asupra teoriei
continuităţii
- În epoca modernă teoria a evoluat în
funcţie de coordonatele politice care au
angrenat intelectualitatea românească. Temele
principale ale acestei teorii au fost: originea şi
rolul romanilor, dacilor şi slavilor în formarea
poporului român, precum şi spaţiul geografic
al etnogenezei românilor.
-comunismul dej-ceausescu
-slavismul
 prezentarea critică a argumentelor care
susţin teoria continuităţii
- - supravieţuirea dacilor în urma
războaielor cu romanii, dovedită de
informaţiile din scriitorii romani
(Cassius Dio) despre supunerea unei
părţi a dacilor la începutul celui de-al
doilea război daco-roman, de scenele de
închinare de pe Columna lui Traian, de
numele dacice din inscripţiile latine din
Dacia cucerită, de cohortele de soldaţi
daci, de răscoalele dacilor cuceriţi şi de
descoperirile arheologice;
 - romanizarea Daciei, începută prin
contactele dintre daci şi romani în
perioada anterioară cuceririi, apoi
desfăşurată cu o mare intensitate în
perioada stăpânirii romane şi continuată
şi după retragerea aureliană;
- abandonarea si evacuarea Daciei
de către administraţia romană; doar
administraţia şi armata a fost evacuată,
deoarece nu a rămas nici o urmă
materială a evacuării populaţiei în
regiunile în care se afirmă că s-ar fi
făcut;
- argumente filologice: toponimele
latine ale marilor râuri, originea latină a
cuvântului păcură, numele voloh pe care
slavii orientali l-au dat românilor, în
timp ce slavii sudici i-au numit vlahi,
etc.;
- creştinismul: misionarii predicau
în nordul Dunării în limba latină,
dovadă că aici exista o populaţie
romanică; inscripţiile creştine;
- descoperirile arheologice atestă
continuitatea populaţiei daco-romane,
păstrarea vechilor rituri funerare,
circulaţie monetară etc.; nicaieri nu
arata o continuitate.
-toponimie: inafara de marele rauri
nu avem.
-lucrarile umanistilor, braciolini,
enea silvio picolomini, nu s-au raportat
la scrieri istorice.
2. Teoria imigraţionită şi teoria admigraţiei
 enunţul teoriei imigraţioniste
-sustinea ca poporul roman s-a format la s de
dunare si a emigrat dupa la n in sec XII XIII.
-Ideea imigraţionistă este afirmată pentru
prima oară la finele secolului al XVI-lea în
opera unui învăţat maghiar din Transilvania,
cancelarul Farkas Kovacsocsy (1584). care,
sub forma unui dialog, combătea originea
romană a românilor ardeleni cu starea de
inferioritate a populaţiei româneşti din
Transilvania.
2
- Franz Joseph Sulzer a pledat împotriva
continuităţii într-o lucrare apărută la Viena în
1781-1782 despre ţările locuite de români. El
susţine că românii s-au format în sudul
Dunării, de unde au venit în nord în două
etape. La finele secolului al XII-lea, în timpul
răscoalei Asăneştilor şi a înfiinţării țaratului
vlaho-bulgar şi după 1241, când Cumania era
golită de locuitori
-Pornind de la ideile lui Eutropius, Roesler a
preluat de la sulzer teoria imigraţionistă
 prezentarea critică a argumentelor care
susţin teoria imigraţionistă
dispariţia dacilor ca popor în urma războaielor cu
romanii;
• dispariţia vechii toponimii dacice;
• imposibilitatea romanizării Daciei în cei 165 de
ani de stăpânire romană;
• părăsirea completă a Daciei în timpul lui
Aurelianus(270-275);
• formarea poporului român şi a limbii române la
sud de Dunăre;
• caracterul nomad al românilor decurgând din
ocupaţia lor de căpetenie-păstoritul;
• inexistenţa unor izvoare istorice care să ateste
prezenţa românilor la nord de fluviu înainte de
secolul al XII-lea, deci înaintea venirii maghiarilor
în Transilvania.
 enunţul teoriei admigraţiei a lui D.
Onciul
-Teoria admigratiei spune ca poporul s-a
format si la nord si la sud iar apoi o parte de
la s au migrat si in nord.
-nu a avut castig de cauza
Dimitrie Onciul are un text („Scrieri istorice”
1885), care e conceput ca o recenzie a cărţii
lui A.D Xenopol dar care a devenit o carte de
sine stătătoare, în care îşi prezintă şi teoria sa
care a fost numită ulterior admigrare. Aceasta
prezintă o soluţie de compromis între teza
continuităţii şi imigraţiei şi anume întărirea
nucleului daco-roman după teritoriul fostei
provincii române prin migraţii de mică
amploare în anumite condiţii istorice a unor
grupe de populaţie romanică sud-dunareană la
nord de Dunăre, mai ales în timpul năvălirilor
slave şi bulgare. D. Onciul a căutat să explice
soarta elementelor romanice în timpul
năvălirii populaţiilor „barbare”, a examinat
atent legăturile românilor cu bulgarii de peste
Dunăre şi cu ungurii de peste Carpaţi, a redat,
folosind cuceririle istoriografice din alte ţări,
cadrul politic internaţional în care s-au format
statele româneşti, Ţara Românească şi
Moldova. Cu argumente puternice de ordin
lingvistic, istoric şi toponimic, el
demonstrează continuitatea populaţiei daco-
romane la nordul Dunării după retragerea
aureliană, a admis - în opoziţie cu A.D.
Xenopol - o admigraţiune de populaţie din
sudul Dunării după aşezarea slavilor şi a
bulgarilor în părţile de miazănoapte ale
Peninsulei Balcanice în secolul al VII-lea,
până atunci locuite de populaţie romanică.
Poporul român şi limba română s-au format -
de o parte şi de alta a Dunării, în strânsă
unitate teritorială. Marele fluviu n-a
împiedicat ca limba română de pe ambele
maluri să se dezvolte esenţial în acelaşi fel,
comunicaţia dintre ambele maluri n-a încetat
după trecerea la sud de Dunăre a legiunilor şi
înaltei administraţii romane. Perioada
cuprinsă între cucerirea romană şi secolul al
VII-lea constituie prima fază în istoria
poporului român; ea este perioada formării în
trăsăturile ei esenţiale a limbii române cu cele
trei dialecte principale, daco-român, macedo-
român şi istro-român, separate prin invazia
slavă. Aceasta a determinat o parte a
populaţiei romanice să se retragă spre
miazănoapte. Anumite fenomene lingvistice
comune dialectelor daco- şi macedo-român le
explica D. Onciul printr-o admigraţiune de la
sudul la nordul Dunării. Admigraţiunea din
dreapta Dunării nu a alterat caracterul de
continuitate a elementelor daco-romane din
stânga fluviului. Populaţia rămasă în Dacia
după retragerea administraţiei romane a
format elementul fundamental din care s-a
născut poporul român. Adaosul primit
succesiv din dreapta Dunării a contribuit la
întărirea lui numerică. Întăriţi prin admigraţia
de la sudul Dunării, românii din Dacia au
putut absorbi cu mai multă uşurinţă elementul
slav conlocuitor, de la care au rămas însă
urme în limbă şi în toponimie. D. Onciul
considera că admigrarea din dreapta în stânga
Dunării va fi continuat întrucâtva şi în timpul
suzeranităţii bulgare la nordul Dunării, pe
care el o susţinea argumentat, românii
avându-şi propriile lor formaţiuni social-
politice, dependente de ţaratul bulgar
3
 rolul slavilor în formarea poporului român
-institutiile medievale romanesti – slave
-folclorul si crestinismul.
-discursul despre rolul slavilor s-a preluat in timpul
lui DEj si Stalin
-anii 50, 60, 70 – se sustine ca moldovenii sunt
popor slav prin diferite lucrari
Întăriţi prin admigraţia de la sudul Dunării,
românii din Dacia au putut absorbi cu mai multă
uşurinţă elementul slav conlocuitor, de la care au
rămas însă urme în limbă şi în toponimie
- Hasdeu considera poporul roman pe deplin
format atunci cand a intrat in raport cu slavii
- Cuvntele slave au patruns in limba romana se
pare, nu prin contact etnic ci pe cale politica,
religioasa si culturala
- Convieţuirea îndelungată cu slavii şi legăturile cu
statele slave, influenţate în organizarea lor 3
politico-administrativă de Imperiul bizantin, au
făcut ca românii din Dacia să adapteze realităţilor
lor, pentru unele instituţii, nume slave. Este cazul
voievodatului şi cnezatului, instituţii cu numiri
slave, născute însă în procesul de dezvoltare al
societăţii româneşti şi având trăsături originale,
specifice mediului românesc
- Junimistii au reabilitat influenta slavilor ca replica
la scoala latina si ca un exercitiu de depasire a
complexelor nationale. „Dictionarul etimologic” a
lui Alexandru Cihac, un apropiat al Junimii
demonstreaza ca fondul lexical al limbii romane
are 2/5 elemente slave si alte influente, 1/5
elemente turcesti si tot 1/5 elemente latine si acest
argument impreuna cu teoria circulatiei cuvintelor
(Hasdeu) au constituit tandemul de baza a teoriei
slavone
-. Si Ioan Bogdan considera ca slavii reprezinta un
element constitutiv al sintezei romanesti. Iorga,
Giurescu si Panaitescu admit influenta majora a
slavilor insa doar ca element care se adauga
substratului latin.
3. Organizarea voievodatului Transilvaniei
 așezarea ungurilor în Panonia și etapele
cuceririi Transilvaniei 895-896
- Despre venirea ungurilor în Panonia şi etapele
cuceririi Transilvaniei ne vorbeşte notarul anonim
al regelui Béla al III-lea al Ungariei (1173-
1196),Anonymus în Gesta Hungarorum.Potrivit
acestui izvor existau în stânga Tisei o populaţie
amestecată romanoslavă,care aveau o serie de
organizaţii politice. Sunt amintite “ducatele” lui
Menumorut(în zona Crişurilor) ,Glad(în Banat)-de
care se spune că ar fi din Vidin şi Gelu de care se
pomeneşte că este român
-gelu face legatura cu familia regala- are snse mai
mari de credibilitate.
-au venit primii la inceput de secol X treptat s-a
extins pana in 1200 pe creasta carpatilor
- Transilvania va fi inclusă în statul maghiar.În
jurul anului 1150 Târnavele sunt ocupate şi se
ajunge la linia Oltului iar în jur de 1200 ungurii au
ajuns la creasta Carpaţilor.
- După venirea ungurilor,Transilvania capătă alt
statut politic,de provincie autonomă în Regatul
Ungariei
- După anul 1100, maghiarii încercă să organizeze
Transilvania după model apusean impunând
catolicismul printr-un “episcopus
Ultratransilvaniae", amintit in 1111 sub numele de
Simion și încercând, prin intermediul lui Mercurius
„princeps Ultratransilvaniae", să înlocuiască în 1113
instituția voievodatului cu principatul.
- Abia regii angevini sunt aceia care readuc
Transilvania la statutul de voievodat vasal regelui
Ungariei
- Deși nu au renunțat la ideea de catolicizare,
sprijiniți fiind puternic de către papalitate, totuși
au fost nevoiți să renunțe la ideea de principat.
Acest lucru ni-l demonstrează menționarea în 1176
a lui “Leustachius Voyevoda", voievodul
Transilvaniei, vasal al regelui Ungariei.
 locul voievodatului în Regatul Ungariei
-voievodul este numit de regel ungariei
-7 comitate : dabaca, cluj, turda, alba, hunedoara -
era condus de un comite, numit de voievod
-voievodul nu avea juristictie peste sasi si secui
-nu batea moneda, deci nu era stat distinct
 atribuțiile voievodului și vicevoievodului
- Voievodul exercita atribuţii judecãtoresti şi
militare.El numea pe vicevoievod, pe conducãtorii
comitetelor,pe slujitorii sãi directi,convoca
adunarea nobililor (congregaţia) şi îi conducea
lucrãrile.Avea drept de jurisdicţie supremã asupra
Transilvaniei.Avea totuşi competenţã limitatã, de
autonomia comitatelor, a scaunelor secuieşti şi
sãseşti, de privilegiile acordate bisericii catolice,
precum şi de atribuţiile superioare ale regelui
Ungariei. Era comandant al armatei din
Transilvania.Se sprijinea pe un aparat
central,asemãnãtor celui din Ţara Româneascã şi
Moldova.
-plan judiciar- dadea sentinta finala, rolul de
notariat, intarea documente, avea autoritate de a
convooca la judecata.
- Vicevoievodul avea rol consultativ,îndeplinea
funcţii publice sau la curtea suveranului,conducea
Transilvania în lipsa voievodului,avea atribuţii
uneori administrative,legislative,judecătoreşti.
 sașii și secuii din Transilvania
-Cu scopul de a apăra granițele și de a stimula
dezvoltarea economică, regalitatea maghiară i-a
colonizat în secolele XII-XIII, pe secui și pe sași în
regiunile de graniță ale Transilvaniei
4
-sec XII – cresterea populatiei germane – nemti
sunt invitati sa se aseze pe teritoriile lor ale
nobililor
-sasii s-au asezat in special in Sibiu, pe pamanturile
regale, benefiicind de autonomie, se judecau dupa
regulile lor, s-au asezat si pe domenii nobiliare si in
jur de 1200 au ajuns in zona bistritei, dar 1210 regele
Andrei al 3 lea - cavalerii teutoni – dandu-le
privilegii cu dreptul de a-si face cetati de lemn si
pamant, cavalerii nu au respectat conditiile regelui
si se extind spre carpati aducandu-i in conflict cu
regele si in 1225 i-a alungat deaoarece isi faceau un
stat propriu supus direct papei.
-1224 Andrei al 2 lea le da un privilegiu sasilor: 500
de soldati in armata regatului, 500 de marci de
argint primeau autonomie.
-universitatea Saseasca sec 15- un fel de stat in stat,
in frunte era un jude, judele din sibiu avea mereu
intaietate intre juzi.
- Aceștia se bucură de multiple drepturi și avantaje,
și sunt organizați în scaune
- Regii unguri vroiau sa aiba in noua tara puncte de
sprijin,locuitor de alt neam,care sa incadreze pe
localnici si pe care sa se poate 6 bizui
- Despre sasi se crede ca ar fi sosit prima oara in
Transilvania pe vremea lui Geza II(1141-
1162),procesul de colonizare continuand si sub Bela
III si Andrei II.Au ocupat zona Tarnavelor,partile
Sibiului,Tara Barsei,zona Rodnei si Bistritei
- Secuii,populatie rezultata din amestecul unor
popoare de origine turcica au fost asezati in partile
Crisanei iar pe la mijlocul sec XII ii stramuta in
zona Tarnavelor ca apoi sa fie atestati in estul
Transilvaniei
-Secuii nu plateau impozite decat darea boului,
fiecare familie dadea bou la incoronarea regelui sau
nasterea fiului acestuia.
-Secuii beneficiau de autionomie, peste toti secuii
era un comite
-7 scaune secuiesti
-secuii erau impartiti in 3 : primores, (capetenii
militare), primipili (calaretii), secuimea de rand.
-secuii erau grupati in 6 neamuri
4. Ţaratul Româno-Bulgar al Asăneştilor
 atestări ale românilor în sudul Dunării în
surse bizantine în sec. X-XII
- -kekaumenos- originea noastra daca
-kinamos – sunt coloni veniti de demult din italia
-apokaokos – urmasii romanilor
 răscoala românilor şi bulgarilor condusă de
fraţii Asan
- O creștere a obligațiilor fiscale impusă de Isaac II
Anghelos, care își pregătea nunta cu fiica regelui
Ungariei, a declanșat în 1185 o răscoală a
românilor,în alianță cu bulgarii
-.Rolul precumpănitor al românilor în răscoală este
relevat de izvoarele bizantine care relatează
detaliat evenimentele
- Conducătorii răscoalei au fost Petru și Asan,doi
fraţi vlahi,probabil din regiunea Târnovo.
- După ce împăratul le-a respins cererile făcute în
numele comunităților românești, cei doi au
organizat răscoala, iar Petru s-a încoronat
- După campanii militare conduse de generali
înclinați spre trădare, împăratul a condus personal
o campanie în 1186
- Petru și Asan s-au refugiat în nordul Dunării,
unde au cerut ajutorul cumanilor. La întoarcere, au
recuperat teritoriile ocupate de bizantini, profitând
de faptul că împăratul micșorase efectivele
garnizoanelor
- Întemeietorii statului, Asan și Petru, au fost
asasinați de boierii grupaţi în jurul lui Ivanko.
 ideea romanităţii românilor în
corespondenţa cu papa Inocenţiu al III-lea
-ii scrie papei scrisori sa fie recunoscut ca
-el si romanii se trag din romani
-scrisorile lui au fost intocmite de vasile de tarnovo
– scolit cu apukaocos
 relaţiile Ţaratului Româno-Bulgar cu
Imperiul latin de Constantinopol şi
Regatul Ungariei
-Între noua structură politică și țaratul vlaho-
bulgar au fost o serie de conflicte
militare.Beneficiind de concursul cumanilor, vlaho-
bulgarii au obținut victorii importante, între care
cea de la Adrianopol, unde a fost luat prizonier
însuși împăratul latin Balduin I
-.Ioniță aspira chiar la cucerirea
Constantinopolului, dar planul său nu a reușit din
cauza manevrelor politice ale adversarilor
săi..Ioniță a fost ucis în 1207 în timpul asedierii
Salonicului.
- În timpul lui Ioan Asan II (1218-1241),țaratul
româno-bulgar a cunoscut maxima întindere
teritorială.
- În primul deceniu de domnie, Ioan Asan II a
întreținut relații bune cu regatul Ungaria, cu care
s-a aliat prin căsătoria sa cu Anamaria, fiica regelui
Ungariei Andrei(András) II.
- Relații bilaterale bune a avut și cu împăratul latin
din Constantinopol, precum și cu
papalitatea,acceptând convertirea la catolicism
- În 1229-1230, Ioan Asan al II-lea încearcă să-și
întărească poziția față de Cruciații din
Constantinopol căsătorindu-și fiica, Elena, cu
împăratul latin Balduin al II-lea.Acest proiect
provoacă atacul despotului bizantin de Epir și
Salonic: Teodor I Anghelos Duca Comnenul. Ioan
Asan al II-lea îl înfrânge pe Teodor la
Kolkotnitza,pe fluviul Maritza(9 mart.1230).Statul
5
său devenind o putere în Pen.Balcanică şi o
eventuală ameninţare pentru latini
- În 1232, Ioan Asan II rupe relațiile cu papalitatea,
trece înapoi la ortodoxie, iar în 1235, la conciliul de
la Lampsakos, restabilește patriarhatul de la
Tîrnovo(Ioachim I devine patriarh)
-În același an, Țaratul Româno-Bulgar se aliază cu
Imperiul bizantin de la Niceea, condus de Ioan al
III-lea Ducas Vatatzes, împotriva Imperiului Latin,
al cruciaților, de la Constantinopol
- Șovăielile lui Ioan Asan între tabăra latină și cea
bizantină atrage implicarea Regatului
Ungariei,care,cu consimțământul papei,
organizeaza o expediţie militară la sud de
Dunare.În 1241 Ioan Asan II moare.
5. Formaţiuni statele româneşti între Dunăre
şi Carpaţi în secolul al XIII-lea
 contextul aducerii cavalerilor ioaniți în
Ungaria
- Înspăimântat de marea invazie din 1241 şi
vrând să prevină o nouă expediţie a
tătarilor,dar să prevină şi atacuri ale cumanilor
şi bulgarilor,regele Béla IV a luat o serie de
măsuri de apărare.Între altele,s-a gândit să
instituie o pază puternică şi permanentă în
regiunea de graniţă a Banatului de Severin.În
aceste condiţii regele dăruieşte Cavalerilor
Ioaniţi printro diplomă de privilegii.Diploma
Cavalerilor Ioaniți din 1247 oferă prețioase știri
despre structurile politice româneşti între
Dunăre şi Carpaţi.
-conciliul de la Lyon – apararea crestinatatii
 realități politice înregistrate de diploma
din 1247
- Diploma prin care se reglementează
raporturile dintre cavaleri şi regalitate -
cunoscută în istoriografie sub numele de
diploma ioanită - menţionează următoarele
structuri politice între Dunăre şi Carpaţi: în
dreapta Oltului se aflau Țara Severinului,
cnezatul lui Ioan, cnezatul lui Farcaş şi
cnezatul voievodului Litovoi. Cnezatul
voievodului Litovoi cuprindea şi Ţara
Haţegului. În stânga Oltului se afla
voievodatul lui Seneslau, probabil situat
undeva în regiunea Argeşului până la creasta
munţilor. Restul teritoriului din stânga Oltului
era numit generic Cumania, adică era sub
dominaţie cumană.
-pozitie dominanta au voievodatele
  obligațiile fiscale și militare în teritoriile
supuse ioaniților
- Prin documentul din 1247 Ţara
Severinului, cnezatul lui Ioan şi cnezatul lui
Farcaş erau puse direct sub autoritatea
cavalerilor ioaniţi, în timp ce ţara lui Litovoi
şi cea a lui Seneslau rămâneau supuse direct
regelui maghiar. Această ierarhie este relevată
de modul şi succesiunea împărţirii veniturilor
din formaţiunile politice respective. Statutul
privilegiat al lui Litovoi şi al lui Seneslau,
care purtau titlul de voievozi ai românilor,
dovedeşte un nivel ridicat de organizare
politică şi recunoaşterea acestor realităţi de
către regalitatea maghiară.
-tara severinului cnezatul lui ioan si farcas
erau stranse obligatiile de ioaniti impartite cu
regele
-veniturile mari intre rege si ioaneiti si
marunte doar la ioaniti
- Cumania urma să fie cucerită de către
cavalerii ioaniţi, care în primii ani după
cucerire ar fi fost singurii beneficiari ai
veniturilor din acel teritoriu.
 locul ioaniților în politica regalității
maghiare
- cuccerirea de noi teritorii pentru coroana
maghiara
6. Întemeierea Ţării Româneşti
 semnificația răscoalei lui Litovoi
- IN anul 1273-1274 voievodul Litovoi s-a
răsculat împotriva regelui Ungariei şi a
refuzat să mai plătească tribut. O oaste
maghiară a înfrânt oastea românească,
voievodul a fost ucis în bătălie, iar fratele său,
Bărbat, a căzut prizonier, acesta
răscumpărându-se cu o mare sumă de bani.
- Acest episod relevă tendinţa românilor
sud-carpatici de a se elibera de suzeranitatea
străină. Chiar dacă românii au fost înfrânţi,
actul lor, inclusiv militar, dovedeşte un stadiu
evoluat al organizării politice şi militare a
românilor din jurul lui Litovoi, care puteau să
conceapă, după ani mulţi de vasalitate, că a
6
sosit momentul ruperii relaţiilor respective. Pe
de altă parte, suma de bani cu care s-a
răscumpărat fratele lui Litovoi, Bărbat, indică
un potenţial economic al acestei structuri
politice, care depăşea cadrele unui simplu
cnezat. Putem să considerăm că Litovoi a
reuşit să unifice o parte a teritoriilor din
dreapta Oltului.
 suzeranitatea exercitată de tătari în
Balcani
- O altă premisă externă care a contribuit
esenţial la întemeierea Ţării Româneşti,
care nu întotdeauna a fost valorizată în
istoriografie, a fost dominaţia tătară
instituită după 1290-1291 între Balcani şi
Carpaţi.
- Manipularea ţarilor bulgari de către
hanul Nogai, supunerea cneazului sârb şi
luarea de ostatici din familia domnitoare
sârbă, arată clar dimensiunea autorităţii
mongole în regiune.
- Absenţa banilor maghiari de Severin
arată şi ea că întreaga regiune dintre
Carpaţi şi Dunăre s-a aflat sub autoritatea
mongolă. Se poate considera că tătarii au
unificat, prin cucerire, formaţiunile
politice româneşti, cel puţin în sensul
supunerii către un singur stăpân.
- Tătarii nu au avut doar rolul de catalizatori
ai procesului de unificare. Trebuie să
acceptăm că ei erau direct interesaţi să aibă o
adminsitraţie autohtonă închegată, care să
asigure plata regulată a tributului
 stingerea dinastiei arpadiene și criza
politică din Ungaria
- După moartea lui Ladislau al IV-lea
Cumanul, criza din Ungaria s-a accentuat.
Noul rege, Andrei al III-lea, a încercat sa
restaureze autoritatea regală, dar s-a ciocnit cu
interesele oligarhiei, ai cărei reprezentanţi s-
au opus uneori cu forţa. În încercarea de a
restaura autoritatea centrală,
- Întemeierea Ţării Româneşti în jurul
anului 1300 poate fi înţeleasă prin prisma
dimensiunii crizei politice din Ungaria
după 1301, când prin moartea regelui
 Andrei al III-lea a dispărut dinastia
arpadiană
-3 pretendenti: carol robert de anjou, otto
de Bavaria, venceslav din boemia
- Moartea regelui a declanşat o dispută
acerbă pentru tronul Ungariei între mai
mulţi candidaţi.
- Oligarhia a profitat pentru a-şi mări
puterea prin jocul de interese. Până către
1325 Ungaria s-a confruntat cu o gravă
criză internă, manifestată prin războaie
interne între partidele nobiliare
- Această criză de proporţii din Ungaria a
însemnat automat anularea oricăror
pretenţii de suzeranitate în exteriorul
graniţelor. Deci, din partea maghiară,
pentru câteva decenii, nu s-a mai exercitat
nici un fel de presiune politică sau militară
 evoluția raporturilor cu regalitatea
maghiară sub Basarab I
- Pentru mult timp regele Carol Robert a
avut reşedinţa la Timişoara, deci în
apropierea graniţelor Ţării Românești.]
- În aceste împrejurări nu excludem chiar
relații de colaborare între regele maghiar
și Basarab, domnitorul român din sudul
Carpaţilor după 1310. Asediul cetatii
meharea 1317.De altfel, un document din
1324 arată chiar existenţa unor schimburi
de solii, iar regele îl numeşte voievodul
nostru transalpin, dovadă a pretenţiilor de
suzeranitate ale regelui proaspăt eliberat
de presiunea oligarhiei şi dornic să refacă
autoritatea vechilor regi şi în exterior
- Dupa 1327 relatiile dintre cei Carol si
Basarab se racesc si se va ajunge la un
conflict armat.Cauza reiese din Cronica
Pictata de la Viena si anume ca regele 7
Ungariei “dupa sfatul voievodului
Toma(Toma Szécsényi 1321-1342) si al lui
Dionisie,fiul lui Nicolae” sa dus in “tara
voievodului vlahilor Basarab...ca sa alunge
din tara aceasta pe Basarab sau cel putin sa
dea uneia din sfatuitorii sai”
- In aceste conditii,regele Ungariei
porneste in fruntea unei armate intr-o
campanie impotriva lui Basarab I.Ocupă
Banatul de Severin(pe care il va primi
Dionisie) și înaintează prin Oltenia,
pustiită în prealabil de către
7
Basarab,Argeș.Datorită acestei strategii de
apărare,în rândurile armatei invadatoare
se instalează foametea încă de la intrarea
în Țara Românească.Pe drum, Carol
Robert primește o solie din partea
domnitorului româncare îi aduce o
propunere de pace.Oferta de pace făcută
de Basarab I este refuzată de către
rege,deși i se promitea plata a 7.000 de
mărci de argint ca despăgubire,cedarea
cetății Severinului și trimiterea unui fiu la
curtea ungară ca garanție,
- În cele din urmă, armata maghiară
ajunge la Curtea de Argeș, pe care o găsesc
pustie și o incendiază.Batalia decisiva s-a
dat la Posada((9-12 nov.1330),într-o vale
îngustă și prăpăstioasă,unde armata
maghiara a suferit o înfrângere
umilitoare.Victoria lui Basarab I de la
Posada a consfiintit recunoasterea Tarii
Romanesti.Pana la moartea lui,Carol
Robert(1342) nu a mai avut relatii
conflictuale cu Basarab.
7. Întemeierea Moldovei.
 competiția pentru controlul Haliciului
- In sec XIII,teritoriul Moldovei,mai ales partea
nordica a fost stapanit de cnezatul
Haliciului.Partea de sud a fost stapanaita in
mod cert de catre cavalerii teutoni
- 0.In 1340 moare cneazul Daniil, lasand
Haliciul in vizorul lituanienilor, tatarilor,
polonezilor si ungurilor.Castig insa au avut
polonezii si ungurii, ce au ocupat Haliciul.
-2 tabere – polonia si ungaria si tatarii s-au aliat
cu lituanieni
-1345,1349 2 campanii condusse de regele
ungariei
 campaniile maghiare la est de Carpați și
crearea mărcii Moldovei conduse de
Dragoș
- In 1344 Ludovic planuieste o expeditie
impotriva tatarilor,regele aflandu-se in
persoana in Transilvania pentru a inabusi o
rascoala a sasilor
- Au loc doua campanii la est de Carpatii
Orientali(1345,1349) in urma careia tatarii sunt
invinsi.In aceste conditii apare si
maramuresanul Dragos
- Este intemeiata o marca de aparare,vasala
Ungariei.Scopul acesteia era de a asigura
 apararea impotriva tatarilor si controlul
drumului comercial de la Est de Carpati
-.Au urmat la tron Sas si Balc ce au dus politica
de vasalitate fata de regele Ungariei.Acest lucru
n-a fost agreata de catre localnici care se
revolta
 revoltele moldovenilor și desprinderea
de Ungaria sub conducerea lui Bogdan I
- In aceste conditii apare Bogdan.Bogdan,originar
din Maramures(Cuhea sau Cuhnea) a fost atestat
documentar in 1342/1343 fiind un fost
voievod.Varsta nu se stie dar cert este ca a fost
rebel impotriva nobilimii maghiare
- Bogdan profita ca o parte a romanilor sunt plecati
in razboi si le ocupa mosiile.Acest fapt
demonstreaza ca in Maramures erau doua
tabere:cnezii romani supusi regelui Ungariei si
cnezii romani care erau impotriva regelui
- Aflandu-se in conflict inca din 1343,Bogdan
nemaiputandu-se mentine in Maramures,trece
muntii,in Moldova.Acesta reuseste prin lupta sa
alunge pe Balc si pe fii acestuia,fapt ce atrage mai
mult ostilitatea regelui Ungariei si sa organizeze
expeditii impotriva lui Bogdan
- Bogdan reuseste cu sprijin de la tatari( un inel
dovada) si lituanieni sa invinga armata
regala(lituanienii si tatarii erau adversari Ungariei)
iar pe 2 febr.1365 regele Ungariei emite un
document prin care erau confiscate mosiile lui
Bogdan dar il recunostea indirect conducator al
Moldovei.Practic,acest document reprezinta
dovada nasterii statului moldovenesc.
 consolidarea și expansiunea Moldovei în
ultimele decenii ale sec. XIV
- Latcu(1365/1367 –1373/1375) urmeaza la tron lui
Bogdan I.In 1372,regele Ludovic al Ungariei devine
si rege al Poloniei asa incat Moldova se vede
cuprinsa din doua parti de aceeasi forta
-latcu intervine la papa promitind ca revine la
catolicism.
-.Dupa moartea lui Ludovic(1382),optiunile politice
ale lui Petru I se schimba,devenind vasal prin bani
al Poloniei printr-un act omagial făcut la Liov(1387)
si legand alianta si cu Tara Romaneasca.
- Roman I(1391 – 1394) continua politica
inaintasului sau fiind in relatii bune cu Polonia,si
isi ia titulatura de "Marele și singur stăpânitor, din
mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod
stăpânind Țara Moldovei de la munte, până la
Marea cea Mare",dovada ca procesul de unificare al
cnezatelor de pe teritoriul Moldovei era încheiat
- Stefan I(1394-1399)obtine tronul cu sprijin de la
regele Poloniei cu care era si inrudit prin casatoria
lui Stefan cu o ruda a regelui polon.A fost vasal
regelui Poloniei,promitandu-i ajutor impotriva
oricarui dusman al lui Vladislav Jagello
8
- Relatia de alianta si de rudenie nu era vazuta cu
ochi buni de catre Ungaria ce se vedea
amenintaa,in caz de conflict,dinspre doua parti.Se
mai lua in considerare faptul ca regele
Ungariei,Sigismund de Luxemburg(1387 – 1437)
avea pretenții de suzeranitate asupra Moldovei.În
aceste condiții,Sigismund organizează o expediție
împotriva lui Ștefan I Mușat,și trecând munții
asediază cetatea Neamțului,dar fără a o putea
cuceri
- In timpul retragerii armata regala a fost atacata si
zdrobita la Hindau(Ghindaoani) in jud.Neamt.Spre
sfarsitul domniei nu se mai poate preciza de o stare
incordata intre Ungaria si Moldova.Acest fapt
reiese din participarea unui dregator moldovean la
scaunul de judecata al nobililor din Solnocul
Inferior(22 mai 1398).
8. Drumurile comerciale internaționale
 principalele rute comerciale și locuri de
vamă în Țara Românească și Moldova
-”.Instaurarea genovezilor la gurile Dunării,ca
putere dominantă şi efortul regalităţii maghiare de
a deschide prin teritoriile sale o legatură
comercială cu Marea Neagră,pentru interesele
propriului negoţ şi pentru a asigura participarea la
beneficiul tranzitului de mărfuri între Occident şi
Orient,s-a aflat la originea principalului drum al
Ţării Româneşti,cel ce lega Braşov de Brăila
- În 1358,Ludovic de Anjou creează o zonă de
imunitate vamală între Ialomiţa şi Siret în folosul
braşovenilor
- Ţara Românească va reusi să atingă şi în răsărit
hotarul ei istoric,îşi va desăvârşi independenţa şi
va păstra în controlul ei drumul comercial Braşov-
Brăila
- Actul omagial de la Lwow a corespuns cu
instituirea unei noi legături comerciale între
Polonia şi Marea Neagră,controlat de genovezi
- mprejurimile apariţiei celor două drumuri ale
comerţului internaţional în Ţara Românească şi
Moldova au determinat şi statutul lor,definit în
raport cu interesele comerciale ale statelor
vecine.Domnitorii şi-au afirmat dreptul de a
participa la beneficiul exploatării drumurilor
comerciale ce le străbăteau teritoriul,această
participare fiind posibilă prin sistemul de vămi
impuse asupra circulaţiei măfurilor pe segmentele
de drumuri comerciale pe care le controlau
- Directia drumurilor era determinata de asezarea
marilor centre comerciale.In Tara Romaneasca
erau drumurile care uneau porturile de la Dunare
cu cele doua orase sasesti Sibiul si Brasovul.De la
acesta din urma,negustorii spre Braila pe drumul
Buzaului,Teleajenului,al Prahovei,foarte multi
mergeau pe la Bran,prin Rucar si Campulung,spre
Orasul de Floci,tot pe la Bran si Valea
Ialomitei;spre Darstor,spre Giurgiu pe drumul care
strabatea Codrii Vlasiei trecea prin Bucuresti spre
Turnu si Nicopole din fata strabatand Codrii
Teleormanului
-.Sibienii foloseau Valea Oltului si inca o cale pe la
Valcan.Era apoi drumul care venea din Moldova si
strabatea Tara Romaneasca de-a lungul,pe sub
podgorie.In afara de „drumurile sarii” mai erau
„drumul oilor”.Bineinteles,mai era si marele drum
al Dunarii
- In Moldova erau pe vremea lui Alexandru cel
Bun drumul cel mare al Liovului ce trecea prin
Cernauti,ajungea la Suceava si cobora spre Pascani
unde se bifurca:o ramura apuca prin
Roman,Bacau,Adjud,Tg.Putnei si o alta ramura
trecea prin partea central-sudica a Basarabiei
- Din prima ramura se desfacea un drum ce trecea
prin Baia spre Bistrita si un al doilea,din Adjud cu
directia spre Brasov.Cealalta cale de comert era
aceea a Camenitei,care intra in tara pe la Hotin si
cobora la Iasi pana la Braila
-.In Transilvania,directia drumurilor era
determinata de asezarea marilor centre
comerciale.Drumul cel mare venea de la
Buda,trecea prin Solnoc si zona Crisurilor si apoi
se bifurca:o ramura apuca spre Oradea si
raspandea intreaga vale a Muresului si cealalta
ramura apuca spre Arad,trecea prin Deva,Alba
Iulia si se unea cu primul pana la varsarea
Ariesului.Din Cluj pornea un drum la Dej apoi la
Bistrita ajungand in Moldova,un alt drum se
desfacea la Santimbru,la N de Alba Iulia,trecea
prin Medias si Sighisoara si ajungea la Brasov.In
sfarsit,de la Vintul de Jos se desfacea un alt
drum,care,prin Sebes,raspundea la Sibiu
-Ruta de la Brasov-bran-rucar-campulung
-Drum comercial de-a lungul oltului de la sibiu la
vidin apoi catre marea adriatica
-valea dambovitei
-valea oltului –cu desagi
-rute comerciale din Moldova: drumul cel mare al
Liovului ce trecea prin Cernauti,ajungea la
Suceava si cobora spre Pascani
:suceava- doua
drumuri catre polonia
 privilegiile negustorilor brașoveni și
lioveni și poziția negustorilor autohtoni
-Privilegiile şi scutirile vamale acordate
negustorilor, precum şi dreptul de depozit, au
permis dezvoltarea economică a oraşelor
Braşov, Sibiu, Cluj, Bistriţa din Transilvania.
- Negustorii din Braşov, Sibiu şi Braşov,
precum şi cei din Liov (Polonia), beneficiau
9
de privilegii vamale în Ţara Românească şi
Moldova
- Vămile instituite de-a lungul drumurilor
comerciale erau importante surse de venit
pentru stat. Interesaţi de un trafic de mărfuri
cât mai intens, domnii s-au străduit să acorde
privilegii negustorilor străini prin care se
stabileau exact vămile, taxele şi scutirile sau
reducerile
- Ludovic I cel Mare, ca un suveran absolut
asupra pământului de peste munți,dă în 1358
drepturi negustorilor brașoveni să treacă
nestingheriți și netaxați pe teritoriul cuprins
între Buzău și Prahova, de la locul unde
Ialomița se varsă în Dunăre și până la
vărsarea Siretului,ignorand autoritatea
domnitorului.
-,Stefan confirma in 1460 privilegiul
comercial pe care il aveau de la predecesorii
sai negustorii lioveni
-brasovenii sunt mai privilegiati – se platea
vama doar la intrarea cu marfuri
 mărfuri de import, de export și de tranzit
în Țara Românească și Moldova
- În schimb, mărfurile produse în
Transilvania, mai ales produse meşteşugăreşti
(unelte, arme etc), erau vândute pe pieţele
locale din cele două ţări româneşti. Din Ţările
Române se exportau în special vite, cai, oi,
porci şi produse derivate, grâne, miere, ceară
etc. Carute de pesti, piei si blanuri de animale
-Marfuri aduse de corabii de genovezi iar
apoi tranzitate catre centrul europei, covoarea,
matasea, condimentele, piper, sofran
-principalul produs de comert este
postavul, obiecte din fier, produse
mestesugaresti
drum și stat la începuturile Țării
Românești și Moldovei
-Drumul a fost primul
- • drumul nu a „creat” statul după afirmaţia lui
Iorga,în exuberanţa descoperirii unei deosebit de
însemnate corelaţii a istoriei noastre;şi totuşi nu e
mai puţin adevărat că drumul comercial şi lupta
pentru controlul acestuia a fost componenta
hotăritoare a etapei de constituire a statului
 feudal,atît în cazul Ţării Româneşti cât şi al
Moldovei,ea a precipitat constituirea teritorială a
celor două state în limitele lor istorice şi a
imprimat direcţia acestui proces
- asigurarea controlului asupra marilor drumuri
comerciale,aspect însemnat al desăvârşirii
întemeierii celor două state,a fixat şi una din
direcţiile principale ale politicii lor externe timp de
un secol şi jumătate.Legăturile politice externe
dezvoltate în raport cu funcţionarea acestor
drumuri şi rivalităţile şi conflictele derivate de
utilizarea şi concurenţa în sec.XIV- XV au dominat
raporturile externe ale celor două ţări.Manifestarea
cea mai evidentă a acestei realităţi lupta pentru
Chilia,şi,prin ea,pentru controlul sau,respectiv
libera circulaţie la gurile Dunării
9. Țara Românească între Regatul Ungariei și
Imperiul Otoman în timpul lui Mircea cel
Bătrân
 Politica externă a lui Mircea cel Bătrân
înainte de Rovine
-!391-1393-trupele de akangii
-1394-
-Relatia lui Mircea cu Sigismund erau de reticenta.
Din cauza pericolului otoman s-a impacat cu
SIgismund.
-”.In politica sa externa a urmat doua
directii:relatia cu Polonia si Ungaria,principalele
forte din spatiul central-estic al Europei si cea cu
Imperiul Otoman,stat ce se afla intr-o continua
expansiune
- Politica externa a lui Mircea a fost dominata de
un fapt capital:expansiunea turcilor in sud-estul
Europei.Toate razboaiele duse de Mircea s-au facut
numai cu turcii,nu cu ungurii,moldovenii sau
polonezii.
- O prima actiune pe plan extern are loc in 1388,în
timpul conflictului dintre armatele otomane ale lui
Ali bei și cele creștine ale țarului Șișman și ale
despotului Ivanco,Mircea trimite trupe muntene
care ocupă unele cetăți dobrogene,însă acțiunea
acestora este respinsă de către otomani.Însă,după
retragerea armatelor otomane,Mircea reușește să
cucerească toată Dobrogea, cu cetatea Silistrei
- In 1389,Mircea isi orienteaza politica externa spre
est si in acest fel incheie,prin intermediul lui Petru
I al Moldovei,un tratat de alianta cu Polonia la
Radom(10 dec.1389) urmand sa se ractifice la
Lublin(20 ian.1390).Cauza incheierii aliantei cu
Polonia o constituie politica dusa de inaintasii sai
fata de coroana maghiara.Deci,Jagello si Mircea se
angajau sa se ajute reciproc in fata regelui Ungariei
precum si impotriva altor adversari
10
 Relațiile lui Mircea cel Bătrân cu Sigismund
de Luxemburg după Rovine
- In aceste conditii Mircea si Sigismund incheie un
tratat de alianta la Brasov(7 martie 1395),in conditii
de perfecta egalitate
Tratatul avea urmatoarele prevederi:
• sprijin reciproc in lupta contra turcilor
• trecerea armatelor regale era libera
• proviziile vor fi platite cu bani gata
• orasele cucerite vor primi garnizoana formata din
trupe maghiare si muntene
-.În 1401-1403 regele s-a confruntat cu o gravă criză
internă,datorită rebeliunii unei partide nobiliare
care i-a contestat autoritatea.În aceste condiții, ale
rebeliunii nobiliare din Ungaria și a scăderii
autorității regelui Sigismund de Luxemburg,
Mircea cel Bătrân a încheiat în secret un nou tratat
cu regele polon
- Deși în 1406 Mircea a confirmat omagiul cu
ocazia întâlnirii cu regele maghiar la
Tismana,curând Mircea a declinat această relație
de vasalitate,încurajat desigur de evoluțiile
internaționale favorabile.Înrăutățirea relațiilor
dintre regele maghiar și domnul român este
dovedită de faptul că după 1407 banatul de Severin
era dat spre administrare unui demnitar
maghiar,deci a fost luat de la Mircea.
- În timpul în care trupe românești erau în sudul
Dunării pentru a-l ajuta pe acesta să ocupe tronul,
Mircea s-a confruntat cu presiunea militară și
politică a lui Sigismund. În aceste condiții a
încheiat în 1410 un nou tratat cu regele Poloniei.
Acordul era formulat împotriva inamicului comun,
regele maghiar,și marchează independența
aboslută a lui Mircea cel Bătrân în anii respectivi.
-.Încheierea tratatului de la Lublin în 1412 între
regele maghiar și cel polon a marcat sfârșitul epocii
de independență a lui Mircea, care a fost trădat de
aliatul polon.Acordul maghiaropolon
prevedea,printre altele, delimitarea sferelor de
influență.Țara Românească a rămas în sfera de
influență a lui Sigismund
 Luptele lui Mircea cel Bătrân cu turcii
-Dupa a 2 a batalie de la rovine pierde tronul si
vine vlad uzurpatorul. Dupa omagiul de la Brasov,
primeste o trupa de arcasi 1000, sunt infranti in
mai. IUlie-august – regele vine personal. Vlad bate
Moneda, Sigismund incearca sa negocieze cu el, si
vlad trimite solie si i se recunoaste vasal. Vlad este
alungat in toamna lui 1396, o armata maghiara il
alunga. Sigismund voia sa-si asigure flancul si nu
puteau turcii sa jefuiasca brasovul si orasele
transilvaniei, fara sprijinul domnului tarii
romanesti nu avea succes. 1401 Mircea incheie
tratat cu Polonia. Mircea se implica in criza din
imp otoman cu ajutorul lui Sigismund.1406
Sigismund vine la Tismana, au pus la cale planurile
de actiune pentru criza din imp Otoman.
- Participarea lui Mircea la Nicopole trebuia sa
atraga o replica a lui Baiazid.Aceasta a venit in 1397
cand o armata turceasca trece Dunarea dar fu
invinsa de Mircea.O alta victorie a domnitorului
Tarii Romanesti a fost in 1400 cand,o armata
turceasca ce venea dupa o expeditie de prada din
Ungaria,fu atacata de trupe muntene
- Dupa cucerirea Bulgariei,Baiazid I Fulgerul
organieaza o expeditie impotriva Tarii
Romanesti(aprox. 40.000 de soldați, dupa unii
autori).Sunt cucerite Silistra si Turnu,turcii avand
ca tinta resedinta domnitorului de la Arges.Batalia
se da la Rovine(10 oct.1394) si se incheie cu victoria
lui Mircea.
- i.Se iscase un razboi civil intre urmasii lui Baiazid
I ,Suleiman,Musa,Mustafa,Mahomed.Mircea
intervine in acest conflict pentru a-si pastra si spori
posesiunea sa transdanubiana.Il sprijina cu armata
pe Musa care reuseste sa ajunge sultan in 1411 dupa
victoria de la Cosmedion impotriva lui Suleiman.
-.Sprijinul pe care Mircea l-a acordat adversarilor in
razboiul civil l-a determinat pe sultan sa atace Tara
Romaneasca in 1417.Giurgiu si Turnu au fost
cucerite iar Dobrogea ocupata in intregime.In
aceste conditii,fiind amenintat cu razboi atat
dinspre est dar si dinspre sud,Mircea va accepta sa
incheie o pace cu turcii si sa plateasca anual tribut
in schimbul independentei.Se angaja sa isi trimita
un fiu drept garanție,fiind primul domnitor ce va
aplica acest obicei
 Feudele(stapanirile) lui Mircea cel Bătrân în
Transilvania
-Dobrogea
-SUdul Moldovei
10. Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș în
cruciada antiotomană
 Consecințele politice și militare ale Unirii
de la Florența
-unirea a fost o incercare de a uni biserica ortodoxa
de cea catolica, din cauza imp otoman
-se hotaraste pe plan politic organizarea unei
cruciade
-interventiile lui Iancu 1442 si schimbarea lui VLad
DRacu
CAmpania cea lunga
Kosovopolje
11
-consecintele unirii au dus la faptul ca fiecare lupta
antiotomana va purta numele de cruciada, fiind
cosiderate consecinte ale unirii.
 Iancu de Hunedoara și cruciada
antiotomană
-. În septembrie 1441 intervine în teatrul de luptă
din Serbia, pe principiul că o apărare bună
împotriva turcilor se putea face doar prin ofensivă.
Armata lui Iancu iese deplin victorioasă lângă
Semendria, dar în luptă moare fratele lui, Ioan
- In primăvara lui 1442 turcii întreprind o campanie
împotriva Transilvaniei condusa de Mezid-bei.O
prima ciocnire are la Santimbru unde trupele lui
Iancu suferă o înfrângere. La 22 martie are loc
lupta, în apropiere de Sibiu unde turcii sunt invinsi
doar câteva cete turceşti reuşesc să se retragă pe la
Turnu Roşu, dar sunt urmărite mai departe de
Basarab, fiul lui Dan. Pe urmele lor a venit şi Iancu
cu armata sa şi l-a instalat pe Basarab domn în Ţara
Românească
- Preocupat de pierderea influenţei în Ţara
Românească şi dorind să-l răzbune pe Mezid-bei,
sultanul trimite o armată in frunte cu beilerbeiul
Rumeliei,Sehabeddin.Turcii trec Dunărea pe la
Nicopole. Basarab nu le poate rezista 13 singur şi se
retrage spre munţi, aşteptând ajutoare din
Transilvania. Între timp turcii se răspândesc prin
ţară în expediţii de pradă. Atunci Iancu trece cu
armata sa munţii şi pe data de 2 septembrie 1442
atacă pe turci pe valea Ialomiţei unde castiga o
noua victorie.
- Ungaria era considerată cea mai mare
susţinătoare ale campaniei antiotomane.În acest
context are loc marea expediţie din 1443 în urma
careia armata lui Iancu a ajuns până în Munţii
Balcani.
- În urma entuziasmului provocat de rezultatele
campaniei din 1443, deja în luna aprilie 1444 în
Dieta ungară se hotărăşte organizarea unei noi
campanii antiotomane.
- În august Serbia semnă o pace separată cu turcii,
recăpătându-şi teritoriile şi cetăţile pierdute în
ultimii ani. Mişcarea sârbilor slăbea cu mult frontul
comun antiotoman. Războiul era însă decis, iar
pregătirile de război erau în toi.Din nefericire a
doua campanie nu a avut rezultatul propus si s-a
incheiat cu dezastrul de la Varna,pe campul de
batalie pierzandu-si viata regele Ungariei
-. Între timp turcii dădeau târcoale hotarului şi deja
în primăvara lui 1445 apar în preajma Belgradului
cu o armată de dimensiuni reduse. Iancu reuşeşte
să distrugă tabăra otomană în ciuda moralului
scăzut care persista după usturătoarea înfrângere
de la Varna
- In urma tratativelor dintre comandantul flotei,
Wallerand de Wavrin şi Iancu, se pune la cale un
plan de atac la Nicopole, susţinut pe apă de flota
burgundă şi de pe uscat de armata lui Iancu
susţinut şi de corpurile de oaste ale domnului Ţării
Româneşti,Vlad Dracul.
- .Rezultatul a fost defavorabil lui Iancu fiind învins
la Kossovopolje (Câmpia Mierlei) în jurul zilei de
14- 15 octombrie 1448.
- Au urmat ani de tratative de pace în urma cărora
s-a semnat la 20 noiembrie 1451 un armistiţiu cu
turcii pe trei ani
-. Turcii au rupt armistiţiul în 1454 şi au asediat
Semendria, dar Iancu a repurtat o nouă victorie
împotriva lor la Krusevac. Miza cea mai mare era
cetatea Belgradului,cheia porţilor Ungariei,pe care
sultanul Mohamed al II-lea se pregătea intens să o
cucerească.De această dată a beneficiat şi de un
sprijin mai consistent din Apus.Asediul Belgradului
a fost deosebit de puternic.Flota cruciată a câştigat
bătălia pe apă de la Salankemen iar atacul
decisiv(21-23 iul.1456) a fost respins cu succes
 Principalele demnități deținute de Iancu de
Hunedoara
-1436 – vice ban
- În 1438 Iancu devine ban de Severin
- Ajunge voievod al Transilvaniei în 1441 în
contextul în care turcii se aflau în plină ofensivă iar
Ungaria se afla în conflict cu Frederic III de
Habsburg (1440-1493) şi cu aliatul acestuia Jan
Jiskra liderul husiţilor din Boemia
- 1446 când ajunge guvernator al Ungariei.
- Iancu devine căpitan al ţinuturilor de la răsărit de
Tisa
 Vlad Țepeș între Ungaria și Imperiul
Otoman
-Vlad tepes a dus o politica
- A domnit in trei randuri(1448,1456-1462,1476)
-.Prima oara a obtinut tronul susținut de un corp
de cavalerie turcească și de un contingent de trupe
împrumutate lui de pașa Mustafa Hassan.Dar,două
luni mai târziu,a fost înfrânt de Vladislav al II-lea
ce s-a intors in tara dupa ce luase parte la lupta de
la Kossovopolje
- Vlad Tepes si-a inceput domnia a doua sub
semnul dublei suzeranitati:in septembrie confirma
innorea legamantului de credinta fata de Ladislau
Postumul,regele Ungariei dar accepta sa se inchine
turcilor si sa le plateasca tribut.
- In primavara lui 1457 il ajuta pe varul sau Stefan
sa ocupe tronul Moldovei.Succesul inregistrat in
Moldova,l-a indemnat pe Vlad Tepes sa se
orienteze spre o alta actiune,in Transilvania
12
- Initial,Vlad Tepes incheiase acorduri comerciale
cu sasii din Sibiu si Brasov,dar acestia le-au
incalcat,prin adapostirea diversilor pretendenti
domnesti.Drept raspuns Vlad Tepes a luat masuri
comerciale protectioniste si a intrat in mai multe
randuri cu armata in partile sudice ale
Transilvaniei,profitand si de faptul ca in Ungaria
era deja instalata anarhia dupa moartea lui Iancu
de Hunedoara.
- Venirea la tornul Ungariei a lui Matia
Corvin(1458) a dus la stoparea acestei
anarhii,domnia sa de 32 de anii fiind cea mai
stralucita din istoria Ungariei.Tanarul rege a
incercat sa ajunga la o intelegere cu domnitorul
muntean prin solul Benedict de Boithor,dar aceasta
nu a avut efectul scontat caci Tepes a continuat
represaliile impotriva sasilor din sudul
Transilvaniei.Regele Ungariei a incercat si calea
armelor,sustinand pe Dan,fiul lui Vladislav II,sa-l
detroneze pe Vlad Tepes,dar aceasta incercare s-a
soldat cu esec
-.Domnitorul muntean a trecut la represalii intrand
cu armatele in Tara Barsei(mai 1460).A doua
actiune de mare avengura a fost incursiunile in
Amlas si Fagaras,desfasurate in vara lui
1460,incursiuni ce a avut ca scop aducerea celor
doua tinuturi sub ascultare.S-a ajuns apoi la o
intelegere cu sasii pentru a-si asigura spatele si a-si
crea aliati care sa il sprijine in viitoarele confruntari
cu turcii.
- Vlad Țepeș încheie o alianță cu Matei
Corvin,probabil la începutul lui 1460 ca apoi sa
dejoace un plan al turcilor de a-l captura pe
domnitor si apoi sa atace cetatile de la Dunare in
iarna lui 1461-1462.
- În ceea ce-l privește pe Mahomed al II-lea, acesta,
surprins de actiunile lui Țepeș, îi va pregăti un
răspuns pe măsură.In vara lui 1462,Mahomed II
ataca Tara Romaneasca cu armata terestre in timp
ce flota lovea Chilia.Ramane memorabil atacul de
noapte de la Targoviste,Vlad avand ca model atacul
de la Kossovopolje(1389) cand un soldat sarb l-a
ucis pe sultanul Murad I.Boierimea a fost de partea
lui initial si apoi l-a parasit din ideea ca la turci se
afla Radu cel Frumos si un pretendent la tron
insemna evitarea transformarii tarii in pasalac/În
aceste condiții, părăsit de cea mai mare parte a
boierilor, dar având încă o oaste destul de
numeroasă cu care se pare că în jurul datei de 8
septembrie ar fi dobândit chiar o ultimă victorie
asupra adversarilor săi, în octombrie 1462 Țepeș
trece în Transilvania pentru a se întâlni cu aliatul
său Matei Corvin(pe toata durata razboiului a stat
in sudul Transilvaniei pentru a apara granitele de
un eventual atac turcesc).Totusi intalnirea cu
Matia l-a surprins pe domnitor caci regele a dat
ordin sa fie arestat.
- Vlad a fost inchis la Visegrad vreme de 12 ani ca
apoi sa fie eliberat.Vlad Tepes a ramas fidel
convingerilor sale antiotomane si a participat cu
armata lui Matia Corvin in luptele din Bosnia. In
iulie 1476,Vlad Tepes se afla in Transilvania,si,
impreuna cu Stefan Bathory urma sa intre in
Moldova pentru a-l sprijini pe Stefan cel Mare in
razboiul pe care il ducea cu insusi sultanul Mehmet
II.Armata transilvaneana a intrat in Moldova,dar
dupa batalia de la Razboieni,si a contribuit in
alungarea turcilor din tara.In toamna aceluiasi
an,armatele lui Bathory si ale lui Stefan au intrat in
Tara Romaneasca si l-au schimbat pe Laiota
Basarab cu Vlad Tepes
- Din nefericire,a stapanit tronul pentru o scurta
vreme caci Laiota Basarab,cu sprijin turcesc,a
trecut Dunarea.Vlad Tepes nu avea decat 200 de
moldoveni pe care Stefan cel Mare ii lasase ca
garda personala a domnitorului.In urma luptei ce a
avut loc,Vlad Tepes a fost invins si ucis.
11. Ştefan cel Mare (1457-1474)
 relaţiile cu turcii
- Într-o primă fază domnitorul s-a axat pe politica
internă şi a păstrat relaţii bune cu turcii cărora le
plătea tribut anual(Moldova plătea tribut
sultanului încă de pe vremea lui Petru
Aron).Moldova se afla sub regim de dublă
suzeranitate căci Ştefan era vasal Poloniei încă din
1459 dar şi Imperiului Otoman
- n.În 1462,Chilia a fost atacată de flota otomană în
timp ce pe uscat era asediată de Ştefan,fapt ce
demonstrează încă odată că domnitorul era în
relaţii bune cu Înalta Poartă
-.În 1465 Chilia va fi cucerită de către Ştefan,fiind
mărul discordiei dintre Moldova şi Ţara
Românească.
- Relaţiile cu turcii se răcesc urmând să degenereze
într-un conflict armat.Cauza?Stefan cel Mare face
greşeala de a intra cu armata în Ţara Românească
(pricina clară fiind Chilia).Conflictul începe prin
arderea Brăilei,a Târgului de Floci şi
Ialomiţei(ian.1470).
-).Radu cel Frumos nu a putut da o replică în mod
direct în acelaşi an dar,prin plângerile sale către
sultan,a determinat invazia tătarilor din august
1470,soldată cu înfrangerea acestora la
Lipnic.Replica lui Radu cel Frumos a avut loc în
1471 când a intrat cu armata în Moldova pustiind
Ţara de Jos.
- Pe 7 martie,Ştefan i-a iesit în întâmpinare la Soci
şi l-a învins
13
- În noiembrie 1473,Ştefan cel Mare trece Milcovul
pentru a doua oară,îl invinge pe Radu cel Frumos
în lupta de la Vodna(Cursul Apei) şi ocupă
Bucureştiul,instalându-l domn pe Basarab cel
Bătrân zis Laiotă,fiul lui Dan II.O tentativă a
turcilor de a restabili situaţia se încheie
catastrofal:toată armata lor,vreo 13.000 de oameni a
fost nimicită.
 -relaţiile cu Polonia
- În primavara lui 1459 se ajunge la o
întelegere,încheiata la Overchelăuţi,în urma căreia
regele Poloniei îl recunoştea pe Ştefan domn al
Moldovei în schimbul acceptării suzeranităţii
Poloniei asupra Moldovei.
- Ca o dovadă a sentimentelor sale de
amiciţie,Ştefan confirmă în 1460 privilegiul
comercial pe care îl aveau de la predecesorii săi
negustorii lioveni.
- pe 2 martie 1462,domnitorul moldovean iscăleşte
un act în urma căruia acesta îi făgăduia credinţa
regelui Poloniei.
 relaţiile cu Ungaria
- 1467 Batalia de la Baia, Matei Corvin este infrant, a atacat
fiindca isi dorea vasalitatea lui Stefan, iar Polonia a intervenit
doar diplomatic, cerand socoteala ungariei pentru atacarea
vasalului ei
- Ungaria l-a sprijinit pe Ştefan în conflictul cu turcii.Încă din
1474 se cunosc negocieri între regele maghiar şi domnul
moldovean pentru că Regatul Ungariei avut de suferit din
cauza turcilor.
- Încă de la începutul domniei sale Ştefan cel Mare a
continuat în mare politica înaintaşilor săi,devenind vasal
regelui Poloniei,Cazimir(Kazimierz) Jagiello.Petru Aron(cel ce
luase tronul Moldovei după ce-l asasinase pe Bogdan II,tatăl
lui Ştefan la Reuseni) a înţeles că nu mai putea avea sprijin
din partea Poloniei şi se refugiază în Transilvania,în
secuime.Ştefan actionează prompt şi intră cu armatele în
secuime,trece totul prin foc şi sabie,dar nu reuseşte să îl
prindă pe Petru Aron.După aceasta acţiune Petru Aron se
refugiază la curtea lui Matia Corvin care-l vroia să-l aiba la
îndemână spre al impresiona mai uşor pe Ştefan şi a-l sili să-i
recunoască astfel autoritatea
- Nevrând iniţial să recunoasca autoritatea lui Matia
Corvin,pe 2 martie 1462 domnitorul iscăleşte un act în urma
căruia acesta îi făgăduia credinţa regelui Poloniei
- Domnitorul,de data asta,nu se mai indreaptă împotriva
secuilor ci a cetăţii Chilia,cetate ce fusese cedată de Petru II
lui Iancu de Hunedoara,drept rasplata ca voievodul
transilvănean îl ajutase să câştige tronul.Cetatea
Chilia,apărată de o garnizoana formată din unguri şi
munteni,nu a putut fi cucerită în 1462,ci trei ani mai târziu.
- Conflictul moldo-maghiar era inevitabil.Cauzele erau
următoarele:apropierea faţă de Polonia,incursiunile în
secuime cu scopul de a-l prinde pe Petru Aron,cucerirea
Chiliei
- Matia Corvin vine personal cu armata şi reuşeşte să pună
capăt răscoalei,ca apoi să treacă munţii şi să atace Moldova
în nov.1467.Armata regală distruge Târgul
Trotuş,Bacăul,Romanul.Târgul Neamţ deschizându-şi calea
spre oraşul Baia căci calea spre Suceava era închisă de
armata lui Ştefan.Campania lui Matia Corvin a durat 40 de
zile şi s-a soldat cu înfrângerea de la Baia,regele însuşi fiind
rănit în luptă.
- În 1468,Ştefan dă replică regelui Ungariei,organizând
incursiuni în Transilvania.A urmat încă o expediţie în 1469
condusă de data aceasta de spătarul Filip Pop cu scopul de a-
l prinde pe Petru Aron.
- Victoria lui Ştefan de la Baia a consolidat poziţia Moldovei
pe plan extern şi a aşezat pentru mult timp raporturile de
bună vecinătate cu Ungaria.Matia Corvin l-a sprijinit pe
Stefan în lupta cu turcii,la Vaslui participând 5000 de secui şi
1800 de unguri sub comanda voievodului Transilvaniei
Balázs(Blasius) Magyar(1472- 1475)
asupra Moldovei.In vara anului 1476,sultanul in
fruntea unei armate relativ puternice intra in
Moldova dinspre sud in timp ce dinspre est tararii
lui Eminek Marza.De data aceasta Stefan cel Mare
se afla singur in fata adversarului caci polonezii
erau intelesi pe ascuns cu turcii sa nu intervina in
timp ce armata pe care regele Ungariei a trimis-o in
sprijinul lui Stefan ajunsese la treactoarea
Oituzului abia dupa ce sultanul se retrasese din
Moldova.Stefan isi imparte armata,steagurile
razesilor reusind sa ii respinga pe tatari dar nu au
mai putut sa ajunga in confruntarea cu
turcii.Stefan ramasese cu steagurile boieresti si cu
curtenii si se hotarase sa primeasca lupta
- Pe 26 iule 1476,la Razboieni si ,dupa cum spune
pisania bisericii ridicate de Stefan in amintirea
luptei ”fura biruiti crestinii de catre pagani”.Totusi
cetatiile Neamt,Suceava si Hotin au rezistat
asediilor.Afland ca armata maghiara urmeaza sa
vina in ajutorul domnitorului si nereusind sa
indeplineasca obiectivele propuse(inlaturarea lui
Stefan,supunerea tarii si anexarea Chiliei si Cetatii
Albe),sultanul ordona retragerea ce a semanat mai
mult ca o fuga caci distanta pana la Dunare a fost
parcursa in 3 zile.

 suzeranitatea maghiară instituită în 1475 şi

 războaiele lui Ştefan cel Mare cu Radu cel consecinţele ei
Frumos -.In vara lui 1475 15 Stefan cel Mare depune un
1470 jefuieste Targul de Floci si Braila, cele mai importante centre
 omagiu de vasalitate regelui Ungariei.Dupa acest
comerciale
omagiu va primi domenii in Transilvania(Ciceul si
1471 moldovenii infrang pe munteni la Soci
 Cetatea de Balta)
1472 Stefan il tine pe Laiota Basarab in Moldova pt a-l inlocui pe

Radu
 cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe de către
1473 ia tezaurul lui Radu, ii ia fiica si nevasta in captivitate si il
 turci
instaleaza pe Laiota Basarab pe tron
- Doi ani mai tarziu,in conditiile in care Ungaria si
1473 nu mai plateste tribut
 Venetia incheiase pace cu otomanii,iar Polonia
prefera sa pastreze relatiile bune cu Inalta
Poarta,Stefan se confrunta din nou cu un atac
turcesc.De data aceasta pierde Chilia si Cetatea
12. Ştefan cel Mare (1475-1486)
Alba
 războaiele cu turcii în anii 1475-1476
- In anii ce au urmat Stefan castiga luptele de la
- Ungaria l-a sprijinit pe Stefan in conflictul cu
Catlabuga(1485) si Scheia(1486).
turcii.Inca din 1474 se cunosc negocieri intre regele
maghiar si domnul moldovean pentru ca ungurii
 relatiile cu Polonia – omagiul de la
au avut de suferit din cauza turcilor.Replica
Colomeea
sultanului nu a intarziat sa apara.La inceputul lui
- la Razboieni,Stefan cel Mare a fost singur caci
ianuarie 1475,o armata turceasca condusa de
Cazimir a avut o atitudine vinovata:din scrisoriile si
Soliman Hadimbul a intrat in
soliile schimbate intre el si sultan reiese ca intre cei
Moldova.Confruntarea se da la Podul Inalt(Vaslui)
doi se stabilise o ”prietenie frateasca”.Se mai lua in
si stie ca alaturi de armata lui Stefan a luat parte si
considerare ca regele polonez vroia omagiul
Balázs(Blasius) Magyar,voievodul
personal al domnitorului pentru ai acorda sprijin
Transilvaniei.Lupta se incheie cu victoria lui
militar.Atitudinea lui Cazimir l-a determinat pe
Stefan.
Stefan sa se aproprie de regele Ungariei
-.Totusi conflictul cu turcii e departe de a fii
- Stefan s-a intors din nou spre polonezi.Dorind sa
incheiat.Replica turcilor a fost pe masura faptelor
16 recucereasca cele doua cetati de la mare,Stefan a
domnitorului.Dupa ce anihileaza ultimele ramasite
acceptat sa depuna omagiul personal la
ale Imperiului Bizantin(dec.1475-ocuparea
Colomeea(15 sept.1485) in schimbul obtinerii
Mangopului),sultanul isi indreapta toate fortele

14
sprijinului militar pentru a cuceri cele doua
cetati.Insa regele a uitat sa isi respecte
angajamentul.In luptele cu turcii din 1485 si
1486,Stefan a avut din partea regelui Poloniei doar
3000 de osteni,prea putini pentru un juramant asa
de mare.Silit de situatia internationala(Venetia si
Ungaria incheiasera pace cu turcii),Stefan incheie
pace cu sultanul Baiazid.
13. Ştefan cel Mare (1487-1504)
 pacea cu turcii şi relaţiile cu Poarta
- in conditiile in care Ungaria si Venetia incheiase
pace cu otomanii,iar Polonia prefera sa pastreze
relatiile bune cu Inalta Poarta,Stefan se confrunta
din nou cu un atac turcesc.De data aceasta pierde
Chilia si Cetatea Alba.In anii ce au urmat Stefan
castiga luptele de la Catlabuga(1485) si
Scheia(1486).Dupa aceste actiuni,Stefan incheie
pace cu turcii in 1487
 relațiile cu Polonia
- Vrand sa dea o replica pentru Colomeea si tinand
cont ca Polonia semnase o intelegere de pace cu
turcii la 21 martie 1489,Stefan cel Mare
`organizeaza o incursiune in 1490 in sudul Poloniei
in urma careia ocupa Pocutia.Pocutia a fost mar al
discordiei intre Polonia si Moldova in sec.XV-XVI
dintr-o singura cauza:Petru I Musat l-a
imprumutat pe regele Poloniei Vladislav Iagello cu
4.000 ruble de argint (1388),pentru care i s-a
amanetat Pocuția
- A mai urmat o incursiune a tatarilor in
Polonia,tatarii ajungand pana dincolo de Rohatin si
se crede sau se pare ca acestia au fost indemnati de
catre Stefan.Incursiunile au continuat si in anii
urmatori:in 1491 si 1492 moldovenii au ocupat
castre poloneze transferand populatia de origine
ortodoxa ce locuia in sudul Poloniei in Moldova
-.In 1493,moldovenii intra din nou in Polonia
castiga lupta de la Lwow si isi continua incursiunea
pana la Braclaw
- Pe 17 aprilie 1494 are loc consfatuirea de la
Lewocea,o intelegere intre fii lui Cazimir.Jan Albert
era rege al Poloniei,Alexandru era cneaz peste
lituanieni in timp ce Vladislav ocupase tronul
Ungariei dupa moartea lui Matia Corvin.Se
hotarasera sa atace Moldova,sa o ocupe si sa il
schimbe pe Stefan cu Sigismund.Sub pretextul unei
expeditii impotriva turcilor ce avea ca scop
cucerirea Chiliei si Cetatii Albe,Jan Albert intra in
Moldova.Stefan simtise adevaratul scop al
expeditiei si cere ajutor pe care il si
primeste:voievodul transilvanean Bartolomeu
Dragfi,ruda de altfel cu Stefan,vine cu un corp de
15
armata,turcii,muntenii si tatarii se grabira si ei sa
trimita ajutoare Moldovei.Campania lui Jan Albert
se incheie cu o catastrofa:Suceava nu a fost
cucerita,Jan Albert a fost invins la Codrii
Cosminului(26 oct.1497),corpul de oaste trimis de
cneazul Alexandru al Lituaniei in sprijinul fratelui
sau este batut la Lentesti iar in noaptea de 30
oct.1497 polonezii au fost atacati prin surprindere
la Cernauti.
- Ca sa dea o replica regelui polonez,Stefan ataca
Polonia in anul urmator in colaborare cu tatarii.Pe
22 iunie 1498,sunt ocupate
Trembowla ,Buczacz,Podhajec,ajungand la Liov de
unde s-a indreptat spre Halicz si
Przemysl(prezenta lui Stefan cel Mare la Przemysl
este atestata de fresca din biserica franciscanilor
din oras)
-.Incursiunea nu s-a oprit aici,domnitorul ocupand
orasul Braclaw si inaintand pana la raul
Wisakla.Starea critica in care se afla Polonia l-a
determinat pana la urma pe Jan Albert sa apeleze la
fratele sau,regele Ungariei ca sa intervina pe langa
Stefan ca sa ii acorde pace si liniste.Pacea dintre
Polonia si Moldova s-a incheiat pe 12 iulie 1499 la
Harlau si nu cuprindea nimic referitor la
Pocutia,aceasta chestiune,dupa marturia insasi a
lui Stefan,lasand sa fie solutionata ulterior.
-.In ultimii ani de domnie,mai ales dupa moartea
lui Jan Albert si venirea la tron a lui Alexandru
relatiile dintre Polonia si Moldova au fost intr-o
oarecare masura incordate datorita nesolutionarii
problemei Pocutiei.
 relatiile cu Ungaria
-.Dupa moartea lui Matia Corvin in 1490,urmeaza
la tron Vladislav,fiul lui Cazimir Jagello al
Poloniei.Acesta va pastra totusi relatiile bune cu
Moldova si va media conflictul moldo-polon ce se
va incheia cu pacea de la Harlau(12 iul.1499).
 relațiile cu Imperiul Habsburgic și cu
Cnezatul Moscovei
14. Constituirea principatului autonom al
Transilvaniei
 luptele pentru tronul Ungariei după
Mohacs
- Pe 29 august 1526 are loc batalia de la
Mohacs,unde armata Ungariei este infranta iar
regele Ludovic II moare.La coroana Ungariei apar
doi pretendenti: János Szapolyai si Ferdinand de
Habsburg.Primul se impune cu ajutorul turcilor,a
nobilimii si a lui Petru Rares,domnul Moldovei.Se
va ajunge la o pace intre Szapolyai si Ferdinand
prin care fiecare stapanea ce avea pana acum, iar la
moartea acestuia ar fi condus Ferdinand tot.

 rolul lui Ştefan Mailat în separarea
Transilvaniei de Ungaria
- Peste putin timp din cauza campaniei sultanului
turc in Moldova Szapolyai ar fi denuntat
tratatul.Intre timp marii nobili din Transilvania in
frunte cu Stefan Mailat au facut un tratat secret
prin care ar fi vrut sa-si impuna propriul domn
dupa moartea lui Szapolyai.Mailat vroia sa separe
Transilvania de ungaria intr-un stat distinct care sa
plateasca tribut turcilor
-.Szapolyai descopera complotul si vine in
Transilvania pentru a-i pedepsi pe complotisti insa
moare in timpul campaniei la Medias din cauza
unei boli mai vechi
- Episcopul de Oradea,Martinuzzi a reusit sa
convoace o dieta care l-a ales ca rege al Ungariei pe
fiul lui Szapolyai un bebelus de cateva luni
 stăpânirea habsburgilor în Transilvania
între 1551-1556
- 1551- campanie împotriva perșilor,
habsburgii au pus în aplicare acest tratat,
Martinuzzi a fost asasinat, Isabella a fugit în
Silezia. Se instituie dominația habsburgică în
Transilvania.
- Datorită acestei intervenții, sultanul a
ordonat pașalelor să intervină în 1552
pașalâcul de Timișoara. Le-a poruncit
nobililor să-i alunge pe habsburgi, deși nu
aveau ei puterea necesară. Habsburgii au
format sistemul de poștă și drumuri proiectat
de generalul Castaldo. Sultanul le spune
boierilor că dacă se vor împotrivi , ei vor
alege domnitorii (Dieta), iar sultanul doar îl
confirmă. Sultanul face pace cu perșii. Trimite
solie pașalelor să intre în Transilvania să-i
alunge pe habsburgi. 1556 Isabella și fiul său
vin în Transilvania. Habsburgii se retrag, dar
mai păstrează câteva domenii: cetatea
Hustului.
 libera electio şi statutul principatului
Transilvaniei faţă de Imperiul Otoman
- După 1556 se poate vorbi de constituirea
Principatului Transilvaniei: angajarea dietelor,
alegerea consilierilor etc. Se confiscă averile
16
bisericilor catolice din Transilvania. După
negocieri cu turcii, habsburgii sunt ușor ușor
înlăturați: 1559 moare regina. Tânărul Ioan
Sigismund Zapolya trimite cel mai important
general să-i aducă soție o fată din Imperiul
Habsburgic. Începe un război româno-
habsbrugic care a durat 10 ani în zona de
graniță, armistițiu prin care i se pune lui Ioan
să nu mai folosească numele de rege și ocupă
anumite teritorii. În aprilie 1566, turcii
pornesc împotriva habsburgilor , Ioan
Sigismund Zapolya se duce și se închină
sultanului, sultanul dă un privilegiu ,, adh
name’’, prima recunoaștere în scris a
recunoașterii principilor. Selim al II-lea, fiul
lui Soliman, a dat dispoziție să se facă pace.
- Prin infrangerea Ungariei la Mohaci s-a rupt
echilibrul in estul Europei. Tarile romane
pana atunci in perioadele de pace se accepta
statut-quo-ul si era un sistem de dubla
suzeranitate (domnii romani plateau tribut
turcilor dar il recunosteau suzeran pe regele
Ungariei).
15. Regimul dominației otomane
 contextul internațional al instaurării
dominației otomane la mijlocul sec. XVI
- În sec.XVI s-a instaurat treptat regimul
dominaţiei otomane(dominaţie care s-a manifestat
în plan politic,dar şi în plan economic) asupra
Ţărilor Române,datorită instabilităţii politice în
interior (a crescut influenţa boierilor în alegerea
domnilor) şi expansiunii turcilor care au
transformat centrul Ungariei în Paşalâcul de la
Buda şi Transilvania în Principat autonom supus
Porţii Otomane (1541).
-Dupa 1521 Imp Otoman isi schimba politica
-1529 Primul asediu al Vienei
-Dupa 1514 nobilii maghiari nu pot face fata turcilor
-Pana la Mohaci era o egalitate de putere intre
turci si maghiari
-mohach a fost infranta ungaria, incheind
echilibrul de forte
-ruperea echilibrului de putere dintre imp otoman
si ungaria
 caracteristicile regimului dominației
otomane

-domnitori numiti direct de sultan
-cresc obligatiile fata de poarta – deoarece fiecare
domn promitea mai mult si inflatia argintului dupa
descoperirea americii.
-instabilitatea politica – 2,3 ani de domnie
-domnii romani acumuleaza datorii foarte mari, se
imprumuta foarte mult de la acreditori turci sau
venetieni
-taranii preferau sa iti dea pamanturile boierilo,
devenind tarani dependenti, platile de taxe
asumandusi-le boierilor.
-au loc 2 ceremonii, al istanbul, numit de sultan
primind cusma calul sabia, a doua ceremonie in
tara
-schimbarea insemnelor regale, cusma, caftanul,
firmanul, steagul cu 2 tuiuri
- Spre deoserbire de ţările balcanice şi Ungaria,
Ţărilor Române le-a fost recunoscută autonomia
internă,cu unele îngrădiri.Acest fapt se datorează
totuşi unelor interese ale turcilor.Majoritatea
acestora erau de natură economică şi erau
satisfăcute în cea mai mare masură prin
recunoaşterea autonomiei,fiindu-le asigurate
tributul,pescheşurile,obligaţiile în natură la care se
adaugă monopolul comercial
- sunt nevoiţi să părăsească Transilvania.Proiectul
 consecințele politice ale dominației
otomane
- În problemele politice amestecul sultanului se
făcea vădit mai ales în numirea şi schimbarea
domnitoriilor,fiind sprijiniţi doar acei pretendenti
care prezentau o mai mare siguranţă şi erau mai
supuşi din toate punctele de vedere.Pentru
controlul lor,turcii îi obligau pe domni să ţină o
gardă formată din ieniceri şi spahii.Sfatul
domnesc,denumit divan,după exemplul curţii
sultanului,e controlat de turci prin dregatori
credincioşi lor
- Capitalele se mută la Bucureşti şi Iaşi,oraşe mai
uşor de supravegheat.Pentru ca Ţările Române să
nu mai constituie o ameninţare,oastea lor a fost
subordonată oarecum Porţii.În acelaşi
scop,fortificaţiile au fost distruse.Cu aceste
ştirbiri,Moldova şi Ţara Românească au continuat
să cârmuiască autonom
- Pentru întărirea dominaţiei asupra Ţărilor
Române,turcii şi-au asigurat puncte de sprijin
împrejurul
acestora,raiale,sangeacuri,paşalâcuri.Acestea s-au
format treptat,începând din sec.XV până în
sec.XVII.
17
 impactul economic și transformările
sociale determinate de dominația
otomană
Diferentele TRansilvania si Moldova si Tara
Romaneasca
TRansilvania – domnitorii sunt alesi de dieta si
confirmati de sultan
- se invecineaza cu habsburgii
16. Unirea Transilvaniei cu Ţara Românească
şi Moldova sub Sigismund Bathory
 proiectul lui Castaldo în anii 1550
- Primul proiect de unire îl are generalul Castaldo
şi acesta propune lui Ferdinand de Habsburg,
unirea Transilvaniei cu Ţara Românească şi
Moldova într-un regat al Daciei,care să fie condus
de un membru al dinastiei de Habsburg şi să fie
parte integrantă a Imperiului Habsburgic.Proiectul
nu se pune în aplicare pentru că în 1556 imperialii
cade,însa ideea râmane şi va fi reluată.
 proiectul lui Gaspar Bekes și Ioan
Sigismund în 1569-1570
-ciorna lui Bekes - Ciorna dupa proiectul tratatului
de pace(partea transilvaneana) in cadrul careia se
remarca un pasaj interesant ,,dupa ce vor trece
dincolo de Dunare,Tara Romaneasca si Moldova se
unesc si devin supuse Transilvaniei’’
-o nota informativa trimisa de administratia
austriaca lui MAximilian al 2 lea
Prima unire este efectuata de Sigismund
Bathory,Acesta se afla in fruntea Transilvaniei din
1591,fire instabila emotional,influentabila.Stefan
Josika,primeste calitatea de cancelar al
Transilvaniei si va avea o influenta puternica
asupra lui Sigismund,care schimba optiunea
politica a Transilvaniei printr-o lovitura de stat(era
roman de origine,din Caransebes) 21 Contextul
politic este dominat de aparitia Ligii Sfinte (1593)la
care adera principele Transilvaniei,apoi Tara
Romaneasca si Moldova(Petru Aron).
-La sfarsitul anului 1569 deja pozitiile lui Ioan
Sigismund si Gaspar Bekes s-au schimbat, ei incep
o apropiere de Habsburgi, atitudine pe vcare o
intalnim si in dieta de la medias, care, in faza
initiala a discutiilor, inclina spre casatoria lui Ioan
Sigismund cu o printesa germana ca medalitate de
aplanare posibila a diferendelor cu Maximilian al II
lea.
-La 12 aprilie pleca din Alba Iulia, spre Praga,
Gaspar Bekes, imputernicit de Ioan Sigismund
Zapolya sa negocieze cu reprezentantii lui
MAximilian al II le. Ajuns la Praga, Bekes are
primele intrevederi cu delegatii imparatului –
Johann Trauthson si Johan Liszt.
-la 22 mai 1570, Gaspar Bekes prezinta partenerilor
de tratative cerintele lui Ioan Sigismund: sa-i fie
lasat principelui in continuare titlul de electus rex
si, integral, stapanirea dintre Tisa si Transilvania,
in cazul acordarii unei paci, MAximilian sa-i acorde
sprijin armat impotriva otomanilor, MAximilian sa-
l sprijine in dobandirea mainii unei printese
germane.
-Maximilian raspunde acestor cereri la 28 iunie:
nu-i va fi acordat lui zapoya titlul de electus rex in
niciun caz, in schimb ii propune titlul de Princeps
Transilvanye et earum partium Hungariae, quas
possidet, TRansilvania ramane in posesia lui
Sigismund Ioan, imparatul ii va oferi sprijin si
protectie contra otomanilor, iar in cazul in care
pierde Transilvania ii promite ducatele Oppeln si
Ratibor, imparatul promite ca va interveni pe langa
Albrecht de Bavaria sau pe langa ducele Wilhelm
de JUlich in vederea casatoriei cu o printesa
germana.
-Gaspar BEkes a sosit cu documentul de la Speyer
in Tansilvania in septembrie 1570.
 implicarea Transilvaniei în Războiul de 15
ani
-razboiul de 15 ani este razboiul cel lung dus de liga
sfanta
-liga sfanta a fost facuta de papalitate cuprinzand o
serie de state printre care si statele romanesti
-liderul spiritual papa si imparatul rudolf al 2 lea
liderul militar
-aprilie 1594 l-au inlaturat pe kovachochi si numit
cancelar nou
- In 1594 Mihai depune omagiul de vasalitate fata
de Sigismund Bathory si se alatura Ligii
Sfinte,bazanduse pe faptul ca daca victoria va fi de
partea crestinilor,va scapa de imensele datorii care
le avea de dat turcilor.
- Iarna 1594-1595 au loc mai multe atacuri ale lui
Mihai Vitezul la Dunare,scopul fiind acela de
dispersare a fortelor otomane.Urmeaza si atacuri
ale lui Petru Aron care ataca braila si zona de nord
a Dobrogei.Intre timp replica otomana era intens
pregatita,astfel este trimisa o armata condusa de
Sinan Pasa impotriva lui Mihai,aparand pentru
prima data pericolul transformarii Tarii Romanesti
18
in pasalac.La Calugareni are loc o ambuscada in
urma careia invinge Mihai.Nu este o victorie
propriu zisa ci un castig de moment,motiv pentru
care se retrage in munti asteptand ajutorul
armatelor transilvanene
- Mai 1595 Sigismund se autoproclama principe al
celor trei tari
- La Selimbar victorie contra turcilor(secuii nu
lupta pt Bathory pentru ca incepuse sa ii
impoziteze si se rascoala).
 rolul lui Ştefan Josika în unirea
Transilvaniei cu Ţara Românească şi
Moldova și principalele prevederi ale
Tratatului de la Alba Iulia din 1595
-Tratatul de la Alba IUlia il negociaza 12 boieri ai
lui STefan
-prevederi: mihai viteazul este redus de la rangul
de voievod, era privat de atributiile domniei,
devine inalt demnitar al statului. A acceptat
deoarece era presat de situatie si avea nevoie de
sprijin in luptele cu turcii
-Calugareni – MIhai se retrage in Transilvania –
1596 revine in tara alaturi de sigismund – lupta
finala de la Giurgiu si ii alunga pe otomani.
Sigismund Bathori a facut prima unire a
principatelor.
17. Unirea lui Mihai Viteazul
 cauzele Unirii lui Mihai Viteazul
-strategice- pentru consolidarea puterii
-
 cucerirea Transilvaniei
- Intrare fastuoasa la Alba Iulia 1 noi 1599 si incepe
sa ia masuri.Convoaca dieta,se proclama principe al
Transilvaniei la ordinele lui Rudolf,numeste boieri
de-ai sai castelani in Transilvania =>unire a
Transilvaniei cu Tara Romaneasca.
 campania din Moldova şi cauzele eşecului
Unirii \
- Porneste apoi campanie in Moldova,primavara
1600,intra in Moldova,Ieremia e inlaturat.Din
pacate cand inca se afla in Moldova afla ca
nobilimea maghiara din Transilvania s-a
rasculat,incearca sa refaca autoritatea insa in
batalia de la Miraslau 18-28 sept 1600 este
infrant.In Moldova revine Ieremia Movila si in Tara
Romaneasca Simion Movila preia tronul.Incearca
sa obtina ajutor de la Rudolf al 2lea.Solutia gasita
este colaborarea cu generalul Basta
- 3 aug 1601 batalia de la Goraslau,o stralucita
victorie impotriva lui Sigismund,in acelasi timp
Simion Movila e indepartat . 9 aug 1601 ucis din
ordinul lui Basta. Dispare unirea,insa ideea
ramane.Primul roman care constituie unirea,dar
care nu rezista din cauza coalizarii factorilor
externi si interni.
 comparație între Unirea lui Sigismund
Bathory și Unirea lui Mihai Viteazul
18. Instituția domniei în Țara Românească și
Moldova
 titulatura domnului
- Suveranul țării purta titlul de domn, din
latinescul „dominus”, adică stăpân. Domnul era
stăpănul recunoscut al țării, căreia i se închinau
boierii, în calitate de vasali. În ceremonialul
înscăunării un rol important îi revenea închinării,
care se manifesta prin sărutarea mâinii de către
boieri. Domnul era singur stăpânitor,termen care
echivala cu grecescul autocrator.Acest termen
reflectă situația de independență, chiar dacă de
multe ori era doar o aspirație din cauza presiunilor
externe.Un alt titlu purtat de domnitorii 22 Țărilor
Române a fost cel de mare voievod, adică
comandant militar. Marele voievod era căpetenia
voievozilor locali,care și-au unificat formațiunile
lor politice și au constituit țara.Înaintea numelui
domnitorului s-a aflat și particula Io. Majoritatea
istoricilor consideră că Io ar fi prescurtarea
numelui teofor „Ioan”, adică „cel dăruit de
Dumnezeu” cu domnia sau cel ales de Dumnezeu
pentru a domni.Domnitorii Țării Românești care
au stăpânit Țara Făgărașului și Țara Amlașului din
Transilvania au mai purtat și titlul de herțeg,adică
duce.Acest titlu le-a fost conferit de către regii
Ungariei, cei care leau dăruit aceste posesiuni în
Transilvania cu drept temporar, limitat de credința
față de rege.
 însemnele domniei
- Însemnele domniei :
• coroana - era deschisă, prevăzută cu cinci colțuri
fleuroane, câteodată trilobată, ornată cu pietre
prețioase ;
• buzduganul - era purtat în cadrul ceremoniilor de
spătar.
19
• sceptrul, sau marele sceptru - era un toiag sau
baston ornamentat.
 succesiunea la tron
- În Țările Române succesiunea la domnie a fost
ereditar-electivă,.Acest fapt însemna ca membru al
familiei domnitoare putea deveni domn,dacă era
ales de către stările țării.În cazul în care candidatul
era impus prin forța armelor, fie de către ei înșiși,
fie de către o putere externă, se respecta măcar
formal dreptul boierilor de a-și alege
domnului.Pentru a asigura tronul pentru urmaș,
domnul apela la asocierea la domnie a fiului său
încă din timpul vieții sale.Asocierea la domnie era
realizată cu acordul stărilor.Domnului asociat i se
delegau o parte dintre atribuțiile suverane, pentru
că guverna împreună cu domnul titular
- În Țările Române domnul a fost confirmat de
sultan încă din prima jumătate a secolului al XV-
lea.După instaurarea regimului dominației
otomane la mijlocul secolului al XVIlea,puterea
suzerană,Poarta a numit domnii dintre membrii
familiilor domnitoare, acordându-i însemnele
puterii: caftanul, buzduganul,calul și steagul.
Boierii au fost nevoiți să accepte schimbarea
impusă de puterea suzerană. Datorită faptului că
toți descendenții familiilor domnitoare aveau
dreptul la tron, luptele pentru tron au fost o
caracteristică permanentă a vieții politice a Țărilor
Române
 principalele atribuții ale domnitorului
- Domnia a fost institutia centrala reprezentata de
domn ce avea urmatoarele
atributii :administrative(numea dregatori,acorda
privilegiile boieresti,stabilea taxele si
impozitele),judecatoresti(scaunul domnesc era cea
mai inalta instanta de judecata),legislative(adopta
actele legislative) si militare(comandant suprem al
armatei,mare voievod).Avea inițiativa și
răspunderea în planul politicii externe; declara
război și pace (desigur după consultarea stărilor),
încheia tratate de pace, de alianță și de vasalitate
19. Dregătorii publice și dregătorii de curte în
Țara Românească și Moldova
 definirea dregătoriilor publice și a celor de
curte

- Dregătoriile au fost înființate treptat,odată cu
organizarea Țării Românești și Moldovei,ca state
nou înființate.Ele erau departamente medievale
publice sau de curte domnească în statele
românești din evul mediu.
- Dregătorii puteau îndeplini sarcini din porunca
domnească indiferent de atribuțiile principale ale
funcției lor.În general pot fi deosebite două tipuri
de dregătorii: dregătorii publice,în care posesorul
avea atribuții publice (administrative și
judecătorești) și dregătorii de curte, în care
posesorii prestau în primul rând activități
admistrative și de protocol la curtea domnească
 dregătorii publici și atribuțiile lor
- • banul-principalul dregător în Țara Românească,
conducea administrația din Oltenia,judecător cu
dreptul de a pronunța sentința capitală în acest
teritoriu supus jurisdicției sale.
• vornicul-inițial a fost conducătorul curții
domnești; treptat a cumulat cele mai importante
atribuții judecătorești în Țara Românească și
Moldova. În Moldova au existat doi vornici, în
perioada împărțirii țării între urmașii lui Alexandru
cel Bun și permanent din secolul al XVI-lea.
• logofătul-conducătorul cancelariei domnești;
supraveghea redactarea actelor domnești, punea
sigiliul domnesc pe aceste acte.Treptat a devenit
primul dregător în sfatul domnesc
• vistiernicul-se ocupa de administrația fiscală a
țării, de evidența veniturilor și cheltuielilor, a
contribuabililor și a scutiților.
• spătarul-avea un rol mai important în Țara
Românească în domeniul militar; conducea corpul
de oaste călare, purta spada domnului la
ceremonii.
• pârcălabul-aveau atribuții administrative și
judecătorești în teritoriul circumscris jurisdicției
lor, adică a ținutului din jurul cetăților
• armaşul-apare în documente în timpul lui Ștefan
cel Mare și al lui Vlad Țepeș; avea sarcina
îndeplinirii pedepselor decise de domn și de sfat
• portarul-in Țara Românească se ocupa de
hotărnicirea moșiilor, de primirea soliilor la
curte.În Moldova soliile erau primite de ușar.
Portarul de Suceava, care avea și atribuții militare,
a fost chiar membru al Sfatului domnesc o
perioadă în timpul lui Ștefan cel Mare
• hatmanul-apare în secolul al XVI-lea, ca substitut
al portarului în Moldova. Principala atribuție era
cea militară, pe care a preluat-o de la portari și
pârcălabi. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea,
hatmanul a ocupat locul al patrulea în sfatul
domnesc. Treptat a cumulat și atribuții fiscale
20
 dregătorii de curte și atribuțiile lor
• postelnicul-era dregătorul cel mai apropriat de
persoana voievodului,putând intra în iatacul
domnului chiar și nechemat. Treptat a dobândit
sarcina de a introduce la domnitor soliile și pe cei
veniți în audiență. Era ultimul membru al sfatului
domnesc.Numărul postelnicilor a crescut în secolul
al XVI-lea
• medelnicerul-îi turna apă domnului pentru a-și
spăla mâinile. În secolul al XVI-lea marele
medelnicer era membru al Sfatului domnesc.
• paharnicul-se ocupa de aprovizionare și de
ospețele domnești, în special cu vin. Gusta vinul
înainte de a fi servit de domn, pentru a verifica
dacă nu era otrăvit. Apare târziu în Sfatul domnesc.
În Moldova se mai numea ceașnic sau cupar
• stolnicul-răspundea de masa voievodului și de
servirea acestuia la ospețe, de aprovizionarea cu
alimente.
• clucerul-răspundea de magaziile și depozitele
domnești.În Moldova exista și jitnicerul, care se
ocupa de depozitele de grâne
• pitarul-pregătea pâinea pentru domn și pentru
slujitorii sau ostașii cu rație zilnică de pâine. În
secolul al XVII-lea a devenit membru al sfatului
• slugerul-se ocupa cu aprovizionarea și
distribuirea rațiilor de carne
• comisul-avea grija grajdurilor și a cailor domnești
• şetrarul-a apărut în secolul al XVI-lea și se ocupa
de corturile armatei în timp de război; rolul său
sporește în a doua jumătate a secolului al XVI-lea,
când apare în sfat
• aga-a apărut în a doua jumătate a secolului al
XVI-lea - era comandantul pedestrașilor, fiind
subordonat spătarului în Țara Românească și
hatmanului în Moldova
 sfatul domnesc – componență, evoluție și
atribuții
- Sfatul domnesc,denumit divan,după exemplul
curţii sultanului,e controlat de turci prin dregatori
credincioşi lor
1 boieri cu și fără dregătorii și clerul înalt
2. SFD îl asistă pe domn în toate chestiunile
importante de politică internă și externă
3. Atribuții: confirmarea sau dăruirea unei
moșii, judecătorești, încheierea acordurilor cu
țările străine
20. Breslele şi organizarea lor în Transilvania
Dacă termenii de meşter şi mesteşug vin din
maghiara,termenii de maiestru sau măiestrie vin
din fondul latin al limbii române iar numele
mesteşugurilor fundamentale poartă tot denumiri
latine sau sunt formate în română prin adăugarea
sufixului caracteristic – înaltă ţinută etică.
ar :fierar,tâmplar,morar,olar,dogar,cizmar
 locul meșterilor în societatea urbană
- Tradiţia meşteşugarilor de a se organiza în bresle
dateaza încă din secolul al XIV-lea, breslele fiind
atestate în respectiva perioadă nu numai în spatiul
transilvănean, ci în întreaga Europă.
- Transilvania a fost superioară Ţării Româneşti şi
Moldovei,a avut mesteri mai mulţi şi mai
specializaţi,fiindcă a avut o viaţă orăşenească mai
puternică.
 definiţia şi organizarea breslei
- Meşterii erau grupaţi în bresle,în Transilvania se
numea tzeh şi cuprindea pe cei ce practicau acelaşi
mesteşug.Fiecare breaslă îşi avea un sfânt al său ca
patron sau protector,la a carui zi se făcea mare
praznic la o biserică anume hotărâtă,Cele mai
puternice bresle funcţionau în zona Făgăraşului şi a
Haţegului,dar amintim şi oraşe transilvănene unde
se organizau şi funcţionau bresle,la Baia
Mare,Braşov,Sibiu,Cluj,Sighişoara,Sebeş,Mediaş,Bis
trita,Făgăraş,Zalău,Dej
- În Transilvania, asociaţiile de meşteşugari
acţionau pe baza unui statut care le reglementa
modul de funcţionare şi de organizare, care
stabilea drepturile şi obligaţiile fiecărui membru în
parte. De exemplu, sărbătorile nejustificate erau
pasibile de pedeapsă, salariile plătite calfelor
trebuiau să fie aceleaşi în toate atelierele, fiecare
meşter îşi marca produsele cu o ştampilă proprie.
- Puteau fi membri ai breslei numai meşterii cu
atelier propriu, cu una sau mai multe calfe, fără
abateri legale sau sociale, ei căpătând, o dată cu
intrarea în asociaţie, drepturi cetăţeneşti depline în
cadrul oraşului
- Breasla era condusă de staroşti, care depuneau un
juramânt, luând astfel cunoştiinţa de îndatoririle
lor faţă de oraş (cum ar fi supravegherea calităţii
produselor), dar şi faţa de breaslă (să supravegheze
respectarea legilor acesteia, să fie cinstiţi şi
nepărtinitori, să militeze pentru cinstea şi onoarea
breslei). Fiecare staroste primea sigiliul oficial al
breslei, documentele din lada breslei şi cheile
acesteia. Ei se ocupau şi de procesul de acceptare a
noilor membri în asociaţie, proces foarte strict,
anevoios şi destul de costisitor pentru aspiranţi.
Aceasta din cauză că, pentru un produs
necorespunzator din punct de vedere calitativ, nu
era răspunzător numai meşterul respectiv, ci
întreaga breaslă. Fiecare trebuia să demonstreze nu
21
numai că are o bună pregătire profesională, ci şi o
 etapele formării profesionale (ucenic, calfă,
meșter)
ucenic: câțiva ani în care era la dispoziția
meșterului
calfă: se pregătea pentru examenul de meșter
lucrând efectiv în ateliere și fiind plătit,
puteau să călătorească, să lucreze, să învețe
meșter - examenul: realizarea unei lucrări
specifice meșteșugului la standardele de
calitate cerute de breaslă. Oferirea unei mese
celorlalți meșteri.
 funcţiile breslei în comunitate
2. economice: organizarea producției de
mărfuri
3. sociale: ajutau membrii aflați în dificultate
economică sau familiile lor
4. religioase: fiecare breaslă întreținea un altar
și avea un sfânt protector
5. militare: trebuiau să apere și să fortifice un
sector al orașului
21. Instituţii bisericeşti în Transilvania
 Organizarea bisericii românești din
Transilvania până la mijlocul secolului al
XV-lea
 Consecințele Unirii de la Florența: rolul lui
Isidor, mitropolit de Kiev
La mijlocul sec. XV este hotărâtă unirea
bisericii. Unirea de la Florența are un impact
în Transilvania. Unul dintre participanți a fost
Isidor, mitropolit din Kiev. Când se întoarce
din Italia, trece din Ungaria, unde era anarhie.
În aceste condiții, mitropolitul se întâlnește cu
lideri politici precum Voievodul Transilvaniei
și Comitele de Timiș, care stăpâneau peste
populația ortodoxă. Pe 4 martie 1440
mitropolitul ține o slujbă în care se adresează
românilor, sârbilor și rutenilor în care îi
anunță că s-a efectuat unirea bisericească. În
urma vizitelor lui Isidor au rămas urme
directe la mânăstirea din Perii Maramureșului.
Călugării acestei mânăstiri merg la regele
Ungariei și au obținut două documente care le
confirma stăpânirea asupra unui sat. Regele
spunea că aceștia sunt uniți în credință alături
de noi.
 Organizarea episcopatului la românii din
Transilvania: de la episcopul Macarie la
Mitropolia de Ardeal și Severin din Feleac
Există câteva documente din 1551 și 1595
referitoare la familia preoților din Feleac. În
acestea este prezentată o poveste interesantă.
Alt document din 1490 este emis de episcopul
Transilvaniei și Severinului în care este cerut
sprijin orașului Brașov pentru a strânge taxe
de la cei care divorțau. Tot în jur de 1490 este
dăruită mitropoliei din Feleac o carte
bisericească. Din aceste informații putem
deduce că în acest sat a existat o mitropolie
sau o episcopie. În anul 1470, a funcționat o
mitropolie ortodoxă înființată la Feleac de
Macarie. Pentru a o legitima, și-a luat titlul de
mitropolit de Ardeal și Severin. Macarie îl
recunoștea pe papa drept șef al bisericii.
 Organizarea bisericii catollice din
Transilvania
Cea mai mare parte a bisericilor din
voievodatul Transilvaniei era supusă
jurisdicției episcopiei catolice din Alba Iulia.
Regiunea Banatului de astăzi era supusă
episcopiei catolice din Cenad, iar regiunea
Bihorului era supusă episcopiei catolice din
Oradea. Supușii catolici plăteau dijma
bisericească, adică a zecea parte din produse.
Dijma era strânsă de preot, care trebuia să o
împartă cu arhidiaconii, episcopul și cu
dijmutorii papali. Locuitorii ortodocși ai
satelor nu aveau această obligație. Episcopul
avea drept de judecată asupra laicilor în
probleme de morală și de moștenire. Sentința
finală dată de episcop sau de vicar (de obicei
vicar era un arhidiacon) putea fi aplicată doar
după prezentarea și aprobarea ei în scaunul de
judecată al voievodului.
22
22. Nobilimea românească din Transilvania și
Ungaria
 definiția nobilului în general și a
nobilimii românești în special
Nobilii erau proprietari de moșii cu drept de
stăpânire recunoscut prin diplome regale
 elitele românești: nobilii adevărați și
nobilii condiționari
- Nobilimea condiționară are obligații față de
un stăpân. Erau șefi peste țăranii din domeniul
feudal. Avem această nobilime în Țara
Făgărașului și în alte zone. Cât timp erau în
domeniul feudal erau nobili, când ieșeau de pe
moșie nu mai erau considerați nobili. În
rândul nobilimii adevărate se face o distincție
în funcție de averea familiei și cariera
politică/militară.
 geneza și evoluția nobilimii românești
în sec. XIV-XV
- În mijlocul sec. XIV începe un proces prin
care nobilii primeau un document de la regele
Ungariei pentru proprietățile lor. După anul
1366 un document este emis în care se spune
că cnezii români care au document, automat
sunt considerați nobili.
 nobili români în viața politică din
regatul Ungariei și a principatului
Transilvaniei
23. Armamentul în spațiul românesc în epoca
medievală
 dreptul de a purta arme în
Transilvania medievală
1. - nobilii
2. + posibil oamenii liberi
 producătorii de arme
1. fierarii: spadă
2. săgetari
3. scutari
4. șelari
5. curelari

 descrierea armelor specifice epocii
1. spada: armă a elitei, scumpă,
pretenții speciale de mânuire,
purate și întreținere. ”Armă de
statut social”. Teaca este mai
ușoară din lemn sau piele.
2. sabia: O mai mare stabilitate a
luptelor
3. iataganul: Lamă curbată
4. lancie: armă de
ocazie(luptă,turnir). Partea de
susținere cu mâna mai groasă
decât parte din față
5. suliță: trebuia aruncată și
parcurgea un zbor asemănător
săgeții, vîrf ascuțit
6. buzdugan: origine asiatică,
formele tipice sunt capetele de
dimensiune relativ mică, dotate
cu vârfuri piramidale, turnate din
bronz. Cel mai frecvent model
va deveni cel cu lamele(îngăduie
fabricarea și repararea pe bucăți)
7. halebardă: armă de pedestrime,
este nevoie de dexteritate în
aruncare obținută prin
antrenament. + are 3 punte de
înfigere
8. cuțit de luptă:
9. pumnal: miniaturizează spada,
2 tăișuri
10.Arc: ieftin și ușor de înlocuit
11.Săgeată
12.Arbaletă: mecanism complicat,
forță mare de penetrare. La
distanța potrivită străpungea
cămașa de zale.
13.Tun: Turnarea o făceau
bronzierii + ghiulele
23
Archebuză: țevi mari, masiv, greu de
transportat. Era nevoie de un sprijin
exterior pe direcția țevii. Ușor de
folosit la ferestre de tragere, nu și în
câmp
 echipament de protecție
1. scut: primele au fost de tip
normand, mari. Le purtau și
cavalerii și pedestrașii. După
apar cele alungite cu contur pe
baza unui triunghi. Dupa sec.
XV apar tăieturi concave laterale
sau superioare pentru purtarea
lăncilor.
2. cămașa de zale: primele sunt
făcute din plăci mici iar apoi
apar cele din zale clasice.
3. armură: combinarea cu cămașa
de zale domină sec XV. Coiful a
aparținut inițial celor bogați
4. armura calului: era rară și
exprima un grad superior. Uneori
se foloseau mijloace de protecție
din piele sau pâslă.
24. Îmbrăcăminte și încălțăminte în spațiul
românesc în epoca medievală
 Producătorii de îmbrăcăminte și
încălțăminte
 Relația dintre statutul social și
îmbrăcăminte
 Piese de îmbrăcăminte specifice
bărbaților
- Tunică peste cămașă
- Pentru sezoanele răcoroase:
dolmanul
- Pentru sezoanele reci: blănuri
În Țara Românească blănuri de import
chiar și din cercul polar sau blănuri de
tigru.
 Piese de îmbrăcăminte
femeilor
-tunici, dolmane, pelerine
-tunicile: până pe șolduri
-dolmanele: până la genunchi
-pelerinele: pot fi lungi până în pământ
Pe cap:
- Berete, pălării, năframe
- Căciuli de blană
- Surguci- la turban, guvernator:
prinse cu o agrafă cu perle.
- Postavul- lână bătută și tunsă
Vă rog să pregătiţi cu atenţie fiecare subiect urmând cele patru puncte pe care trebuie să le dezvoltaţi. Fiecare
student trebuie să răspundă la 2 subiecte.
.
- De mai multe tipuri: cele mai
fine în Germania, în Boemia,
Koln, Belgia
- Lâna de la noi era prea aspră
specifice - Principalul material importat în
Țara Românească
- Cele mai scumpe
- Granat și scarlat
- Materiale damasc, brocart
(țesătură în relief), postavul,
mătasea, catifeaua.
Încălțămintea:
-opincile- la îndemână pentru țăranii
unguri și români
-ghete și cizme
-o pereche de opinci = 6 dinari (salariu
-o pereche de ghete = 30-40 de dinari
-o pereche de cizme- în funcție de piele
(berbec, jambiere, jartere)
Secolul XVII-ghete roșii la Cluj.
Conf. univ. dr. Marius Diaconescu
24