ISTORIeII,

DESPRE ROMANITATEA ROMANILOR

Geto-dacii fac parte din ramura de nord a traciJor ~i ocupau spatiul carpato-danubiano-pontic.
Burebista (82-44 i.Hr.) a unificat triburile geto-dace pumlnd bazele unei monarhii militare.Dupa
moartea sa statuI dac s-a divizat in patru-cinci regate mai mici, dar nucleul statal s-a pastrat.
Refacerea politica a statului a fost realizata de Decebal (87-106 d.Hr.) care a dus civilizatia geto-daca la
apogeu.In urma razboaielor din 101-1 02 ~i 105-106 Dacia a fost cucerita ~i transformata in provincie romana.
Romanizarea dacilor a cunoscut trei etaape:
* Preromanizarea (sec. II i.Hr. -sec II d. Hr.) este etapa de cunoa~tere intre cele doua civilizatii cand
existau legaturi economice

Romanizarea oficiala (l 06-271) cand s-a impus stapanirea romana

Postromanizarea (275-sec VII-VIII) atunci cand s-a faurit civilizatia de factura romanica Jar
romanizarea s-a extins ~i in teritoriile locuite de dacii liberi
Romanizarea este un proces istoric complex ~i indelungat , organizat ~i sustinut de statuI roman, prin care
populatiile neromane au preluat ~i asimilat limba latina, institutiile , modul de viata , cultura ~i traditille romane
Factorii romanizarii :
1. ADMINISTRAIIA: Dacia a fost provincie de rang imperial, subordonata direct imparatului ~i administrata
de un guvernator cu titlul de legatus augusti.Pentru a putea fi administrata mai u~or, Dacia, a fost impa11ita in
Dacia Superior, Dacia Inferior, Dacia Malvensis .
2. ARMATA:
Pe teritoriul Daciei in castre au stationat legiuni romane.Castrele erau a~ezate de a lungul
limes-urilor.In zona au stationat: Legiunea a XIII a Gemina, Legiunea a Va Macedonica.In legiunile romane sau inrolat ~i soldati daci care astfel au invatat limba latina.
Actiunea acestor factori a facut ca romanizarea provinciei sa fie puternica ~i ireversibila.
Retragerea legiunilor romane din Dacia in anul 271 (retragerea Aureliana) nu a insemnat renutarea
Romei la controlul asupra spatiului nord -dunarean. Pana in secolul al Va lea acesta a ramas in sfera de
influinta politico-militara, economica ~i cultural a romana. 0 dovede~te atentia acordata frontierei Dunarii ~i
Dobrogei, permanenta circulatie de oameni ~i bunuri din zona care a facut ca influienta romanizatoare a
imperiului sa se mentina mult timp in fosta Dacie .
Etonogeneza este procesul istoric, lingvistic ~i cultural de formare a unui popor.Ea are drept coordonate
sinteza ~i simbioza daco-romana ~i asimilarea slava.Un rol important in romanizarea dacilor I-au avut militarii
~i coloni~tii care vorbeau limba latina populara.Din sinteza lor cu autohtonii au rezultat daco-romanii.Cei mai
multi dintre ei au ramas in acest spatiu ~i dupa retragerea aureliana facand fata atacurilor migratoare. In secolul
al VII lea ~i-au facut aparitia in fosta Dacie slavii.Ace~tia au fost asimilati de autohtoni ~i dupa un proces
indelungat a rezultat poporul roman la sfar~itul secolului al VIII lea.
Limba romana este 0 limba neolatina.La formarea ei au concurat trei elemente :
- substrat : geto-dac, se pastreaza azi 150-160 cuvinte privitoare la cadrul natural ~i indeletniciri
- strat: latin 60% , cuvinte privitoare la: viata, mediu, religie, ocupatii
- adstrat: slav, a detreminat schimbari fonetice ~i de vocabular
In secolele VII-VIII au aparut primele mentiuni istorice referitoare la romani, sursele straine ii desemna
cu denumirile: vlahi, valahi, volohi, blachi, termeni care ii desemnau pe romanici.
Romanitatea romanilor presupune:
* Descendenta noastra latina

*
*

Continuitatea si
, unitatea de viata
,

Dobandirea con~tiintei originii noastre latine.

Romanii in sursele medievale timpurii.
>- Documentele istorice scrise din primul mileniu al erei crqtine, care ii mentioneaza pe romani, sunt relativ
putine, dar sunt suplinite de numeroasele descoperiri arheologice efectuate pe teritoriul actual al Romaniei.

 Dintre acestea se remarca cea datand din perioada secolelor al VII-lea- al XI-lea, din cadruI cultur~
arheologice Dridu, diverse vase, unelte, podoabe, anne ~i alte obiecte apartinfmd comunitatilor autohtone fiin~
descoperite in a~ezari precum Alba Iulia sau Izvoru QudetuI Giurgiu). Acestea dovedesc continuitatea de
locuire a romanilor pe teritoriul pe care ei s-au format.
Incepand din secolul al VII-lea, autohtonii incep sa fie mentionati in izvoarele documentare ale vremii ca un
popor romanic distinct constituit.
Preocupari ale cronicarilor ~i invatatilor din secolele al XV-lea - al XVIIIlea privind originea romanilor.
Din secolul al XV -lea, 0 serie de scriitori umani~ti din Europa,calatori straini sau cronicari romani, au
manifestat un interes deosebit fata de trecutul poporului roman. Nicolaus Olahus sustine in lucrarea "Hungaria"
faptul ca romanii din Moldova, Tara Romaneasca ~i Transilvania sunt descendentii coloni~tilor romani, Miron
Costin in " De neamul moldovenilor" precizeaza ca istoria rom1nilorincepe cu cea a dacilor ~i ca Traian este
primul "descalecator" al romanilor. .
In secolul al XVIII-lea Dimitrie Cantemir in "Descrierea Moldovei" scria ca "daci ~i romanii sunt mo~ii ~i
stramo~ii no~tri, a moldovenilor, muntenilor ~i ardelenilor" .
Membrii $colii Ardelene (Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe $incai, loan Budai Deleanu), au pus in
evidenta originea latina a limbii rom1ne~i continuitatea romanilor in spatiul nord-duniirean.
Adordarea ideii romanitatii rom1nilor a aparut pentru prima data in perioada medievala pe fondul
procesului de cristalizare a con~tiintei romane a rom1nilor, in special dupa unirea realizata de Mihai Viteazul in
1601.
Ideea de romanitate a capatat noi dimensiuni in epoca moderna, odata cu afirmarea luptei pentru
eancipare politica ~i nationala.Diver~i cronicari ~i istorici au aborda aceasta idee, animati de dorinta de a sustine
unitatea, continuitatea ~i vechimea poporului roman in spatiul carpato-danubiano-potic. Lucrarile din secolele
secolul XVIII ~i secolul XIX au aparut, semnificativ, pe fundalul eforturilor romane~ti de emancipare din
Transilvania ~i Banat, populatia romaneasca pe atunci inca nefiind recunoscuta ca natiune. Luarile de pozitie
romane~ti subliniau vechimea locuitorilor romani din regiunile respective ale imperiului ~i descendenta din
coloni~tii romani din antichitate.
La sfar~itul secolului al XVIII-lea ~i in secolul al XIX-lea au fost formulate 0 serie de teorii istoriografice
referitoare la procesul etnogenezei romane~ti, care porneau de la contestarea continuitatii de locuire a populatiei
autohtone la nordul Dunarii.
Disputa in jurul continuitatii romanilor s-a des:fri~urat din motive politice, intr-o perioada in care romanii
transilvaneni ~i-au intensificat lupta pentru obtinerea de drepturi nationale, at1tin epoca stap1niriihabsburgice,
cat ~i in timpul regimului dualist austro-ungar (dupa 1867).
Anonymus
ii aminte~te pe romani ca descendeti ai romanitatii din intreaga zona carpatopanonica.Relateaza ca maghiarii gasesc im Pannonia 0 populatie numeroasa, alcatuita din cele mai vechi
neamuri "slavii, bulgarii ~i valahii adica pastorii romanilor".O capetenie maghiara Tuhutum afla despre
bunatatile tarii Ultrasilvane un domnea un oarecare blac (roman) Gelu.
imparatul Iosif al II lea in 1784 arata ca romanii sunt cei mai vechi ~i mai nUlnero~i locuitori ai
Transilvaniei.
Franz Joseph Sulzer sas de origine arata ca rom1niinu se trag din coloni~tii romani din Dacia ci s-au
format in Peninsula Balcanica unde au primit influienta slava ~i ortodocsia iar in Transilvania s-au a~ezat dupa
venirea ungurilor ~i de aceea nu au drepturi politice.
In 1871, la Viena, Robert Rosier expune intr-o forma mai ~tiintifica teoria lui Sulzerin lucrarea "Studii
romane~ti".Principalele idei rosleriene:
o Dacii ar fi fost distru~i ca popor dupa cele doua razboaie cu romanii.Acesta ar fi un caz unic in istorie,
iar pe de alta parte ipoteza se infirma prin multitudinea dovezilor in favoarea continuitatii.
o Vechea toponimie dacica ar fi disparut.Atunci cum se explica a~ezarile cu nume ca: Capidava, Drobeta~
hidronime: Dunarea, Olt; oronime:Carpati, Godeanu.
o 165 de ani nu este un timp suficient pt romanizare(galii ~i iberii au invatat limba latina in 100-150 ani)

o
o

Nici un izvor nu atesta stabilirea masiva a populatiei Daciei romane la sud de Dunare in timpll1j
imparatului Aurelian.Izvoare1e confirma continuitatea pana in anul 602.
~
RosIer afirma di poporul roman ~i limba romana s-ar fi format la sud de Dunare a~a se exp1ica existenta
unor elemente lexicale comune in limbile albaneza ~i romana: baci, crang, carlig, codru.Aceste cuvinte
sunt mo~tenite din limbile indo-europene.

~ Teoria imigrationista, care ii prezenta pe romal1i ca fiind un popor format la sud de Dunare, de unde ar fi
imigrat la nord de fluviu abia prin secolul al XIII-lea, a fost sustinuta, spre sfar~itul secolului al XVIII-lea, de
Franz Josef Sulzer, Christian Engel sau de 1. C. Eder.
~ Aceasta a fost combatuta de frunta~ii Scolii Ardelene, care, in dorinta lor de a demonstra vechimea ~i
continuitatea de locuire a romanilor, au pus accent pe caracterul exclusiv latin al romani10r.
~ Fata de teoria roesleriana au luat pozitie, intre altii, istoricii B. P. Hasdeu ~i A. D. Xenopol, in secolul al
XIX-lea, conturandu-se, pe baze ~tiintifice, teoria continuWitii romanilor in spatiul carpato-danubianopontic.B. P. Ha~deu in lucrarea " Pierit-au dacii?" scoate in evidenta substratlll dac al poporului roman ~i faptul
ca putem construe fraze intregi numai din cuvinte din limba latina.
~ In seco1ul al XX-lea, ca ~i in cele precedente, au fost elaborate lucrari ~tiintifice, care au demonstrat
vechimea ~i continuitatea romanilor pe teritoriul de la nord ~i de la sud de Dunare. Dintre acestea, se remarca
lucrarea istoricului Gheorghe 1. Bditianu, ,,0 enigma ~i un miracol istoric: poporul roman" care evidentiaza ca
romanitatea romanilor ~i continuitatea sunt problem reale ~i nu miracole. Nicolae Iorga in lucrarea " Istoria
romanilor" realizeaza 0 ampUl documentatie pe baza izvoarelor in favoarea latinita-tii poporului roman.
Stdierea romanitatii este un lucru necesar deoarece ofera informatii despre originea, formarea ~i continuitatea
poporului roman ~i a limbii romane.In epoca moderna idea romanitatii s-a transformat intr-o arma politica care
a stat la baza argumentelor folosite de rominii din Transilvania in demersul lor pentru ca~tigarea drepturilor
nationa1e.In secolul al XIX lea aceasta idee a devnit 0 permanenta politica, pe ea fundamentandu-se conceptual
de daco- romanism care a ajutat natiunea romana In marile evenimente de la 184-8, 1859, 1877 ~i 1918.

INTEMEIEREA

STATELOR

MEDIEVALE

ROMANESTI

..cl.
"""

~l
~U!1'!'

~I:

Formarea statelor medievale romane~ti este rezultatul evolutiei societatii dar ~i un reflex de aparare in rata
pericolului extern .Factorii care au favrizat formarea statelor au fost :
cre~terea demografica
viata economicil prospera
dezvoltarea drumurilor comerciale ce strabMeau spatiul romanesc
stingerea dinastiei Arpadienilor ~i incetarea atacurilor migratoare
Populatia care locuia in spatiul Carpato-Danubiano-Pontic era numita de izvoarele externe : vlahi,
blachi sau volohi. Ei s-au organizat in ob~ti sate~ti.
( cu functii: social economice , religioase , politice ~i culturale )Cu timpul acestea s-au unificat ~i au
format uniuni de ob~ti.Din acestea au rezultat tari, cnezate ~ivoievodate.

TRANSILV ANIA- TERRA ULTRASILV ANA

"TARA DE PESTE pADURI ".
Situata in interiorul arcului carpatic.
Spatiul era locuit , conformdocumentelor, de catre romani, fo~ti pastori ai romanilor ~i de slavi.
Incepand cu secolul X, atra~i de bogatiile Transilvaniei, au inceput incursiunile militare in zona.
Documente care vorbesc despre existenta formatiunilor prestatale din Transilvania :
WGesta Hungarorum (faptele ungurilor) - redactata de Anonymus :
1 - Menumorut - stapanea zona Cri~urilor ~i avea rqedinta la Biharea. Arpad i-a cerut voievodatul, dar
Menumorut I-a refuzat, motiv pentru care a fost atacat. Dupa 0 confruntare ce a durat 12 zile au ajuns la 0
intelegere, Menumorut ~i-a casatorit fiica cu fiu lui Arpad, dandu-i zestre voievodatul.
2 - Gelu - numit "Ducele romanilor", stapanea centrul Transilvaniei ~i avea re~edinta la Dabaca. Un
soldat de-a lui Arpad , Tuhutum ,care participase la confrunatre impotriva lui Menumorut, a trimis un spion cu
scopul de a-I informa in legatura cu acea zona. Afland ca este bogata, i-a cerut permisiunea lui Arpad sa 11atace
pe Gelu.Acesta a fost infrant, iar Tuhutum a pastrat voievodatullui Gelu pentru sine ~i pentru urma~ii sai.
3 - Glad - stapanea zona Banatului ~i avea re~edinta la Cuvin. A intrat in conflict cu regalitatea
maghiara. A fost infrant, iar voievodatul i-a fost confiscat.
Mijloace prin care maghiarii au incercat sa se impuna in Transilvania :
1 - militare - au organizat campanii de cucerire ;
2 - administrative - in regiunile de granita au infiintat comitate: Oradea, Bihor ;
3 - etnice - au colonizat in Transilvania pe sa~i ~i secui ;
4 - religioase - au incercat sa ii impuna catolicismul ;
5 - politice - au incercat sa inlocuiasca voievodatul, forma de organizare specific romaneasca, cu principatul,
forma de organizare intalnita in vestul Europei.
Astfel la 1111 este mentionat Mercurius Princeps intr-un document, dar nu se ~tie cu exactitate daca ~i-a
exercitat funetia.In 1176 se revine la voievodat odata cu preluarea conducerii de catre Leustachius ..
In ciuda acestor eforturi, romanii din Transilvania ~i-au pastrat identitatea nationala, limb a, religia ~i
obiceiurile. Transilvania a ramas voievodat pana in secolul al XVI lea cand a devenit principat autonom.

S-a format in regiunea cuprinsa intre Carpatii Meridionali ~i Dunare.

Primele informatii referitoare la acest teritoriu Ie avem din cancelaria regelui maghiar Bela al IV - lea.
In 1247 Bela al IV - lea, pentru a-~i extinde stapanirea la sud de Carpati, Ie-a ingaduit " Cavalerilor Ioaniti "

(reprezentau un ordin militar ~i religios) sa se a~eze in aceasta zona. Documentul in care este mentionat aces..wi
eveniment se nume~te "Diploma Cavalerilor Ioaniti ".
~
Ioaniti au precizat faptul ca la sud de Carpati se afla 0 zona bogata 10cuiUi de oameni harnici.Ei
mentioneaza 4 formatiuni prestatale :
1 - voievodate - ale lui Seneslau, situat in stanga Oltului a lui Litovoi la dreapta Oltului ;
2 - cnezate - ale lui Ioan( sud aproape de Dunare) ~i Farca~ ( sub munti in Viilcea) situate intre Jiu ~i Olt .
In afara de voievodatullui Seneslau, toate celelate se aflau sub autoritatea coroanei maghiare. Litovoi a
incercat sa obtina independenta pe campul de lupta, dar ~i-a pierdut viata. Fratele sau, Barbat, a fost luat
prizioner ~i s-a rascumparat platind 0 importatnta sum a de bani, fapt ce a demonstrat prosperitatea
voievodatului lui Litovoi.
Traditia istorica mentioneaza pentru intemeierea Tarii Romiine~ti descalecatullui Radu Negru.
Regalitatea maghiara ii ingradea autonomia, motiv pentru care in anul 1290 a coboriit de la Fagara~ la
Ciimpulung. Evenimentu1 simbolizeaza unificarea Olteniei cu Muntenia." Teoria descalecatului " nu este
sustinuta de izvoarele istorice.
Primul domnitor a1 Tarii Romane~ti a fost Basarab I Intemeietorul ~i a domnit intre ] 31O? - 1352.
La inceputul domniei sale, Basarab a avut relatii bune cu regalitatea maghiara fiind numit " voievodul
nostru transalpin ". Influentat de nobilii maghiari, regele Carol Robert de Anjou i-a cerut lui Basarab Banatul de
Severin. Acesta i-a oferit in schimb 7000 de marci de argint, luandu-~i angajan1entul ca 0 sa pHiteasca tribut tot
anul. Carol Robeli de Anjou nu a acceptat oferta ~i a atacat Tara Romaneasca. Basarab
s-a retras din calea invadatorilor ~i i-a a~teptat intr-un loc stramt numit "posada" unde a reu~it sa invinga
armata maghiara.Confruntarea a avut loc intre 9 - 12 decembrie 1330 ~i este descrisa in " Cronica pictata de la
Viena ".
Victoria lui Basarab a consfintit independenta Tarii Romane~ti.
Basarab i-a alungat pe tatarii din teritoriul cuprins intre Prut $i Nistru, motiv pentru care acesta ii va
purta numele : Basarabia.
Urma~ul lui Basarab a fost Nicolae Alexandru asociat la domnie inca din timpul vietii de cillie Basarab
.Era domn autocrat ( de sine stapanitor ). Acesta a organizat cancelaria domneasca ~i a construit prima
mitropolie in 1339 la Curtea de Arge~.Existenata unei mitropolii intarea recunoa~terea idependentei prin
bunavointa patriarhului de 1a Constantinopol.
Vladislav Vlaicu a batut moneda numita BAN confectionata din argint ~i a construit a doua mitropolie in 1370
la Severin.

S-a construit in spatiul cuprins intre Carpatii Orientali ~i Nistru.Fata de celelalte doua provincii romanesa~ti
aici au existat formatiuni prestatale specifice:
-cobale in zona Vasluiului
-ocoale in zona Vrancei
-codrii in nord: Codrii Cosminului-cuprind a$ezari intarite in zona Cernauti
-campuri in nord,Campullui Drago~
Fb Primul DesciHecat 1345-1354 -->Dragos
Pentru a-I alunga pe tatari din zona Moldovei,regele Ungariei Ludovic I de Anjou a organizat 0 marca de
aparare condusa de Drago~,cneaz roman din Maramure$.Lui i-a incredintat apararea acestei zone. Unna~ii sai
Sas ~i Bale au ramas in continuare sub suzeranitate maghiara .
Fb Al doilea lea Descalecat 1359 -->Bogdan
Maramure~u1 era stapanit de voievodu1 roman Bogdan care avea re~edinta la Cuhea.Coroana maghiara a
incercat sa ii restranga autonomia.Din acest motiv in 1359 Bogdan a plecat cu 0 parte din oamenii sai in
Moldova.Vlahii din aceasta zona is-au
alaturat $i impreuna i-au invins pe Sas $i Ba1c,urma~ii lui

Drago~.~ogda~ a pastrat s~b stapanirea sa Mo!dova ,~unand ba~ele.~ni s~at independent .Pen~:u servi.ciile adus~
coloanel maghlare.LudovlC I le-a acordat 1m Sas ~l Bale tentorule dll1 Maramure~ care 11apat1111useralU~
Bogdan.
Urma~ii lui Bogdan au fost:
1. Lalcu a infiinlat 0 episcopie catolica la Siret pentru a putea fi recunoscut de papalitate duce. Patriarhia
de la Constantiopol a saclionat gestul lui Lalcu amanand infiinlarea unei mitropolii in Moldova pana la
1401.
2. Petru I Mu~at care a organizat cancelaria domneasca ~i a batut moneda numita gros .A stabilit capitala
Moldovei la Suceava .I-a acordat regelui Poloniei Wladysalv Jagello 0 importanta suma de bani iar
acesta a garantat cu cedarea temporara a ora~ului Halici ~i a teritoriului inconjurator.
In unele izvoare ale epocii Moldova este numita Valahia Minor, pentru a fi deosebita de Valahia Maior
,Tara Romaneasca.

Cuprinde spaliul dintre Dunare ~i Marea Neagra

Izvoarele menlioneaza existenla urmatoarelor formaliuni politice locale:
secolul al X lea : inscriplia de la Mireca Voda vorbe~te despre Jupan Dimitrie , la Basarabi pe 0
inscriplie apare numele lui Gheorghe, conducatorul unei formaliuni locale
secolul al XI lea Ana Comnena in lucrarea " Alexiada " menlioneaza formaliunile conduse de Tatos ,
Seslav , Satza
secolul al IV lea Tara Carvunei ( Mangalia ) era condusa de Balica
Dobrotici 1354-1386 urma~ul lui Balica a fost recunoscut " despot" de ditre Imperiul Bizantin .A
unificat larile dintre Dunare ~i Mare
Ioancu fiullui Dobrotici a fost ucis de turci in 1388 iar Dobrogea a fost inclusa de Mireca cel Batran
in granilele Tarii Romanea~ti.
In secolul al xv lea Dobrogea a fost integrata Imperiului Otoman .

1. Tara Romaneasca ~i Moldova s-au constituit in domnii auto crate

2. In Transilvania procesul de formare a statului medieval romanesc a fost franat de cucerirea maghiara
3. In Dobrogea procesul de formare a statului medieval romanesc a fost franat de cucerirea otomana.

CIVILIZAIIA

ROMANEASCA.

A reprezentat puterea suprema pe plan spiritual ( cutural ~i in domeniul justiliei )Ea a menlinut unitatea
spiritual a a romanilor.
Mitroploitul 11 incorona ~i 11 ungea cu mir pe domn conferindu-i 0 autoritate sacra, participa la alegerea
domnului ~i la actele de justilie ale acestuia.
Tara Romaneasca :

a fost creata din initiativa domnului Nicolae Alexandru in anul 1359 ~i avea sediulla Curtea de Arge~.AA
fost recunoscuta de Patriarhia de la Constantinopol care i-a incredintat ~i autoritatea spiritual a asuprJil
ortodoqilor din Transilvania
~
Moldova
prima Mitropolie a fost creata din initiativa lui Petru I Mu~at ~i avea sediul la Suceava .Ea a fost
recunoscuta de Patriarhia de la Constantinopol in perioada domniei lui Alexandru cel Bun -1401
Transilvania
religia majoritatii populatiei formata din romani era ortodoxia .Incepand cu anul 1366 maghiarii au
inceput sa impuna catolicismul , calitatea de nobil fiind conditionata de apartenenta la catolicism.
Domnii Tarilor Romane au sustinut prin danii generoase biserica ortodoxa din Transilvania.

A reprezentat institutia centrala in Moldova ~i Tara Romaneasca .

Succesiunea la conducerea tarii s-a facut pe cale :
ereditara , din tata in fiu
electiva prin alegerea domnului de catre marea boierime din nlndul membrilor familiei domnitoare
.Pentru a limita amestecul marii boierimi in sucesiune , domnii i~i asociau inca din timpul vietii fiul la
domnie.Domnia era considerata de origine divina.Domnul ~i-a luat ~i titlul de voievod =comandant
suprem al armatei.Titlul de dOlllil provine din limba latina dominus= stapim .Formula " singur
stapanitor" reprezenta 0 afirmare a suveranitatii externe in rapOli cu statele vecine , dar ~i intern a fata de
boieri ..
Domnul conducea politica interna ~i externa .Era proprietarul intregului pamant ~i confirma proprietatile
, instituia impozitele , batea moneda conducea armata ~i administratia Era instanta suprema de judecata
Intre Biserica ~i Domnie a existat 0 stransa colaborare pe parcursul Evului Mediu.

POLITICA EXTERNA A VOIEVOZILOR ROMANI

.~
~

Pana la 1600 domni romani rezolvau conflictele pe calea razboiului.Dupa acest an Ie-au rezolvat
pe cale diplomatica.
Domni romani au orientat politica extema in funetie de marile puteri ale vremii:ImperiuI
Otoma,Polonia ~i Ungaria.
Daca plateau tributul turci Ie garantau pacea.Tarile Romane erau incluse in Casa
Pacii.Nu se confruntau niciodata in mod direct cu dusmanul deoarece nu aveau
efective numeroase.
Aplicau tactici specifice cum ar fi :
-retragerea din calea du~manului ,
-parjolirea recoltelor ,
-otravirea fantanilor,
-atacuri surpriza ,
Boierii acordau sprijin domniei numai in cazul in care i~i vedeau propietatile amenintate.

MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418

TARA ROMANEAScA

Politica extern a :
- 7 martie 1395 a incheiat la Bra~ov cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg primul tratat antiotoman din
sud estul Europei
- 17 mai 1395 Rovine ; Mircea tactica specifica domnilor romani :evacuarea a~ezarilor , parjolirea recoltelor ,
atacuri surpriza , 40.0000 osta~i
Baiazid Ildaram ( Fulgerul ) 80.000 soldati
Mircea a obtinut victoria, dar de frica turcilor boierii I-au tradat ~i I-au a~ezat la tron
pe Vlad Uzurpatorul, supusul turcilor care s-a angajat sa plateasca tribut ; sub
conducerea lui Mircea a ramas doar Oltenia
- 25 septembrie 1396 cruciada antiotomana organizata de Sigismund de Luxemburg la care au participat
cavalerii occidentali( burgunzi ) ~i Mircea cel Batran , ocazie cu care I-a alungat pe Vlad
Uzurpatorul ; cruciatii au eliberat Vidin , Rahova Nicopole , Mircea cel Batran a cerut
sa inceapa atacul deoarece cuno~tea tactica de lupta otomana , dar cavalerii oeeidentali
au refuzat , au intrat sub incercuirea turcilor ~i au fost infranti ; eu greu Mireea cel
Batran a reu~it cu greu sa ii scoata de sub incercuirea otomana
Consecinte :
- implicarea in politica antiotomana a mentinut independenta Tarii Romane~ti ~i a oprit expansiunea
otomana in Europa

IANCU DE HUNEOARA
TRANSIL VANIA
In 1441 este numit voievod al Transilvaniei,de catre regele Wladislav al III-lea Jagello,regele
Poloniei pe care Jancu il ajutase sa preia ~i tronul Ungariei.
Impreuna cu Wladislav al III lea Jagello a organizat in 1443 "campania cea lunga",a reus it sa
elibereze in septembrie cetatile Ni~ ~i Sofia,dar datorita venirii iemii s-au retras ducand la Buda 0 importanta
prada de razboi.

In iunie 1444 s-a incheiat Tratatul de la Seghedin intre lmperiul Otoman ~i crqtinatate,trata
favorabil cre~tinilor.Turcii se angajau ca timp de 10 ani sa nu mai atace larile cre~tine ,se retra.geau din Serbia ~
Albania ~i plateau despagubiri de razboi.Lipsit de experienta,Wladislav al III-lea,nu a respectat pacea a~a cum
il sfiituise lancu ~i a organizat 0 noua campanie.Crucialii au fost a~teptali de catre armata otomana la Varna ~i
au fost invin;;i la 9-10 noiembrie 1444. Wladislav al III lea ~i-a pierdut viala pe campul de lupta.
In iulie 1456 a organizat Campania de la Belgrad,a reu~it sa elibereze ora~ul ~i s-a retras in Cetatea
Zemun.Aici s-a imbolnavit de ciuma ;;i a murit la 4 august 1456.A fost inmonmlntat la Alba lulia,este ultimul
organizator al unei cruciade antiotomane.

VLAD TEPES 1456-1462,1476

TARA ROMANEASCA

b)Politica externa

- 1459 a refuzat sa plateasca tribut turcilor in valoare de 10.000 galbeni echivalentul a 222 sate
- 1460 a incheiat tratate de alianla cu regele Ungariei Matei Corvin pentru a obline sprijin impotriva turcilor
- iarna 1461-1462 Vlad Tepe~ a organizat 0 campanie surpriza la sud de Dunare atacand cetalile turce~ti ; la
Nicopole a ucis circa 20.000 turci
- in replica Mahomed al II lea a venit in primavara anului 1462 spre Dunare cu un efectiv de 60.000 soldali
- 15 mai 1462 Vlad Tepe~ a incercat sa impiedice armata turca sa treaca Dunarea in dreptul cetalii Turnu ,
dar datorita efectiveIor numeroase nu a reu~it , motiv pentru care a pus la cale tactica folosita
de domnii romani
- 16-17 iunie 1462 Vlad Tepe~ a organizat atacul nocturn de langa Targovi~te (~i-a imbracat armata in straie
otomane cu scopu1 de a crea confuzie , pentru a-I ucide pe Mahomed al II lea dar aetiunea
a e~uat) a pierdut ~i sprijinul bioeri10r care I-au recunoscut domn pe Radu eel Frumos
( fratele sau supus turci10r care ~i-a luat angajamentul de a plati tribut )
- negustorii bra~oveni ~i sibieni au plagiat scrisori pe care Ie-au trimis lui Matei Corvin; in ele se arata ca Vlad
Tepe~ era supus turci10r , motiv pentru care a fost inchis 1a Vi~egrad ( Pesta)
- 26 noiembrie 1476 a fost eliberat ~i readus la tronu1 Tarii Romane~ti la insistentele lui Stefan cel Mare care
avea nevoie de un aliat in luptele cu turcii
- a domnit doar 0 luna deoarece in decembrie 1476 a fost omorat in urma unui complot pus la cale de boieri
Consecinte
- implicarea in politica antiotomana a menlinut independenla Tarii Romane;;ti ~i a oprit expansiunea otomana
in Europa.
STEFAN CEL MARE 1457-1504
MOLDOVA
Politica externa
- a ineereat sa puna eapat rivalitatilor moldo -muntene oJisa artaga Tara Romaneasea in frontul antiotoman ,
Radu eel Frumos fUnd supus turdlor ;
- a ineendiat Braila 1470 oJi I-a ataeat pe Radu eel Frumos la Sod fn 1471 , reuoJindsa-l fnvinga definitiv fn
1473 la Ramnieul Sarat, asezandu-lla tron pe Laiota Basarab
- in urma acestor evenimente este chemat la Poarta (Constantinopol) pentru a predea tributul restatnt pe 4 ani
~i sa cedeze Chilia ~i Cetatea Alba .Stefan a refuzat motiv pentru care Mahomed al II lea I-a trimis impotriva sa
pe Soliman Pa~a cu un efectiv de 120.000 de soldali carora Ii se adaugau ~i 17.000 de munteni (Laiota I-a
tradat trecand de partea turcilor )
- luat prin surprindere Stefan a aplicat tactica cunoscuta domnilor romani .A reu~it sa stnlnga 0 armata de
40.000 de soldali ~i Is-au mai alaturat ~i cateva deta~amente de secui.Confruntarea a avut la la 10 ianuarie

14~5 la Podul. ioa.1t - Vaslui .~tefan i-a atras pe turci ntr-un loc mla~tinos profitand de 0 ceatii densa ~i ~
obtll1ut astfel vlctona.
~
- a~teptand replica otomana ~tefan a trimis in vestul Europei 0 scrisoare circulara prin care cerea sprijin de la
statele cre~tine .Nu i-au venit in ajutor decat Venetia ~i Genova .Matei Corvin i-a oferit drept azil Cetatea de
Balta (in Transilvania daca ar fi fast invins de turci ) ~i i-a promis ajutor militar pe care nu i I-a acordat.
- in vara anului 1476 Mahomed al II lea porne~te spre Moldova cu 150.000 de soldati turci carora Ii se
adaugau ~i efectivele mutene ~i tatarii condu~i de Eminek Marza. Tatarii au inaintat in Moldova pe la Isaccea (
Dobrogea-Dunarea) iar turcii au urmat drumul spre Roman Neamt .Mobilizarea armatei lui ~tefan aintarziat el
fiind nevoit sa Ie permita taranilor sa mearga 4 zile la gospodariile lor atacate de tatari.A evacuat teritoriul a dat
foc recoletelor ~i a otravit fantanile.Datorita caldurii , aglomeratiei ~i lipsei alimentelor 0 patte din turci s-au
imbolnavit de ciuma .Cele doua armate s-au confruntat la 25 iulie 1476 la Razboieni - Valea Alba (loc
denuimit Razboieni datorita numarului mare de moldoveni cazuti in lupta).~tefan i-a urmarit pe turci pana la
ie~irea din tara.
- dupa moartea lui Mahomed al II lea tronul Imperiului Otoman i- a revenit sultanului Baiazid al II lea .Acesta a
cucerit Chilia la 14 iulie 1484 ~iCetatea Alba la 9 august 1484.
- pentru a-i alunga pe turci ~tefan a depus din nou juramant de vasalitate regelui Poloniei Cazimir al IV lea la
Colomeea ~i cu ajutorul dat de polonezi ii invinge pe turci la 16 noiembrie 14851a Catlabuga.
- pentru a mentine pace a hotarat sa plateasca tribut in 1487
- la 2 iulie 1504 s-a stins din viata ~i este inmormantat la Manastirea Putna .
- ~tefan cel Mare a oprit expansiunea otomana in Europa ~i mentinut independenta Moldovei .
MIHAl VITEAZUL 1593-1601
TARA ROMANEASCA

a) LUPT A ANTIOTOMANA
In septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului, dar ~i al creditorilor greci ~i otomani,
a cumparat tronul Tarii Romanqti,motiv pentru care era considerat supus turcilor.
In perioada domniei sale marile puteri ale Europei erau : Impreriul Habsburgic, Imperiul Otoman ,
Polonia ~i Anglia .
Din initiativa imparatului Imperiului Habsburgic, Rodolf al II-lea ~i al papei Clement al VIII-lea a
luat fiinta Liga Sfanta, 0 coalitie antiotamana din care initial fiiceau patte StatuI Papal, Spania, Austria, Ferrara,
Mantova ~i Toscana (Anglia ~i Polonia au manifestat rezerve fata de politica de cruciada a papalitatii). Ulterior
au aderat Transilvania ~i Moldova.
Mihai nu a fost chemat sa se alature Ligii deoarece era considerat supus turcilor.Pentru a infirma acest
fapt a organizat la 13 noiembrie 1594 0 revolta la Bucuresti impotriva unei mici o~ti otomane. Dupa aceasta
actiune a atacat cetatile turce~ti de la Dunare: Giurgiu, Har~ova, Silistra .
Apoi a trimis la Alba lulia 0 delegatie de boieri in frunte eu mitropolitul Eftimie pentru a negocia cu
voievodul Transilvaniei Sigismund Bathory, aderarea la Liga Sfanta. Tratatul s-a incheiat la 20 mai 1595, iar
boierii I-au triidat pe Mihai, acesta devenind un simplu locfiitor a lui Sigismund.
Replica lui Mahomed al III-lea nu a intarziat .EI a trimis in Tara Romaneasca 0 armata condusa de
Sinan Pa~a. Confruntarea a avut loe la 13/23 august 1595 la Calugareoi intr-un loc mla~tinos sdildat de apele
Neajlovului. Mihai a reu~int sa obtina victoria implicandu-se personal in lupta. Datorita superioritatii l1umerice
a armatei otomane Mihai a fost nevoit sa se retraga la Bran un de a a~teptat ajutorul promis de Sigismund
Bathory . Acestuia i s-a alaturat ~i la 12 oetombrie 1595 Bucurestiul a fost eliberat.
Deoarece avea nevoie de finante pentru a-~i putea plati armata de mercenari a introdus "legarea taranilor
de glie". Acestora Ie-am interzis sa se mute de pe 0 mo~ie pa alta. A luat aceasta masura deoarece in urma
razboiului teritoriul tarii era devastat ~i pentru ca tara sa poatii fi refacuta era nevoie de de 0 evidenta stricta a
tuturor celor care plateau dari .

If]

La 20 iulie 1597 Mihai Viteazul a incheiat un tratat cu Mahomed al III lea, care i-a recunoscut domin~
pe viata.Tratatul era avantajos deoarece i se reducea tributul la jumatate iar tmcii se angajau sa nu mai atac~
Tara Romaneasca , dandu-i lui Mihai posibilitatea de a-~i reface armata.
Realizand importanta lui Mihai in zona Rudolf al II lea i-a propus incheierea unui tratat direct intre Liga ~i
Tara Romaneasca.Acesta s-a semnat la 30 mai 1598 .Prin Tratatul de la Dealu Mihai primea sprijin militar , i se
recuno~tea domnia ereditara iar negustorii din Tara Romaneasca aveau libertate comerciala in Transilvania ~i
Ungaria. Sigismund Bathory a renuntat la tronul Transilvaniei pentru doua ducate italiene locul sau fiind luat de
Andrei Bathory.
b) PLANUL DACIC -UNlREA POLITICA
Folosind drept pretext dorinta de a readuce Transilvania in frontul antiotoman ( Andrei Bathory era
favorabil politicii de conciliere cu Poarta ) Mihai ii scrie lui Rudolf al II lea despre intentia sa de a pcltrunde in
Transilvania iar acesta nu s-a impotrivit.
Armata lui Mihai a intrat in Transilvania pe doua coloane : una condusa de Mihai iar cealalta de fratii
Buze~ti .Confruntarea cu armata lui Andrei Bathory a avut loc la 18 octombrie 1599 la Selimbar unde Mibai
a obtinut victoria iar Andrei Bathory a fost ucis de secui.
Domnul roman a numit in fruntea cetatilor pe proprii sai comandanti , a luat masuri impotriva celor
care ii maltratau pe iobagi ~i a construit scaunul episcopal de la Alba.
La 4 mai 1600 a intrat in Moldova unde cetatile is-au supus de buna voie .Domnul leremia Movila
supus turcilor s-a refugiat la Hotin , cetate ce nu a putut fi cucerita de Mihai .S-a intitulat domn al Transilvaniei
, Ardealului ~i Moldovei , intentionand sa stabileasca capitala la Ia~i.
In septembrie 1600 Dieta Transilvaniei ( formata din nobili maghiari ) s-a revoltat impotriva sa
.Generalul Basta trimis de Rudolf al II lea in sprijinul lui Mihai a trecut de partea rasculatilor
.La 18
septembrie 1600 Mihai a fost invins la Miraslau deoarece armata sa era impartita in cele 3 provincii
romane~ti.S-a refugiat la Viena unde a apelat din nou la sprijinul lui Rudolf al II lea care i-a pus la dispozitie
100.000 de taleri pentru a-~i pregati 0 armata .
In acest timp Sigismund Bathory a revenit la tronul Transilvaniei .Basta trece de partea lui Mihai ~i
impreuna I-au invins pe Sigismund la 3 august 16011a Goraslau.
Deoarece un om de valoarea lui Mihai reprezenta 0 amenintare pentru marile puteri (unificate cele trei
tari romane erau mai greu de manevrat ) generalul Basta a primit ordin sa-l asasineze pe Mihai .A fost ucis pe 9
august 1601 la Campia Turzii. Capul sau a fost luat de unul dintre capitanii ~i inmormantat de Radu Buzescu
la Manastirea Dealu, langa Targovi~te. Pe lespedea sa de piatra sta scris: "Aici zace cinstitul ~i raposatul capul /
cre~tinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Tarii Romane~ti ~i Ardealului ~i Moldovei."
Mihai Viteazul este primul domn care a realizat necesitatea unificarii tarilor romane .Visul sau a fost
implinit in doua etape : 1859 ~i respectiv 1918.A fost un foarte bun diplomat reu~ind sa obtina avantaje pentru
tara sa. Mai mult sarbii de la sud de Dunare sperau ca Mihai ii va ajuta ~i pe ei sa scape de sub asuprirea
otomana.

a.

Situatia internationaHi

Teritoriul romanesc a intrat in zona de influienta a patru mari puteri:lmperiul Habsburgic, Polonia,
Imperiul Otoman ~i Rusia.Turcii reiau ofensiva spre Em?pa Centrala in ultimele decenii ale secolului al
XVII lea, culminand cu asaltul asupra Vienei din 1683.Infrangerea turcilor la Viena a avut consecinte
deosebite, iar Tratatul de la Karlowitz din 1699 a consacrat pierderea de catre Imperiul Otoman a Ungariei
~i Transilvaniei care au trecut in stapanirea habsburgiciL
Dip10matia a ramas cea mai cea mai importanta activitate. S-au afirmat cateva personalitati : Vasile
Lupu, Matei Basarab, Dimitrie Cantemir, $erban Cantacuzino, Constantin Bnlncoveanu.Tara Romaneasca

~i Moldova ~i-au consolidat autonomia interna in timpul domniilor lui Matei Basarab 1632-1645 ~i VasileA
111
Lupu 1634-1653.
~

b. Domniile pamantene

Constantin Brancoveanu( 1688-1714) a desfa~urat 0 politica de echilibru intr-o perioada de transforl11ari

politice internationale.A actionat pentru intarirea autonol11iei tarii.A inteles competitia dintre marile puteri
~i indeosebi politica de expansiune habsburgica.A facut propuneri Rusiei in vederea unui razboi
antiotol11an.Deoarece a incercat sa ajute cu provizii armata tarului Petru I care organiza 0 campanie l11ilitara
impotriva otomanilor a fost executat la Istambul impreuna cu fiii sai.
Dimitrie Cantemir( 1710-1711) a incheiat 0 alianta secreta cu tarul Petru I la Lutk in Rusia in speranta
eliberarii tarii de sub dominatia turca ~i precizand integritatea granitelor ~i faptul ca ele vor fi aparate de
armata Moldovei. In politica externa s-a orientat spre Rusia ca entitate ortodoxa, opusa Islamului. A fost un
adept al dOl11niei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi ~i a fost impotriva transforl11arii
taranilor liberi in ~erbi. Dupa numai un an de domnie, s-a alaturat lui Petru cel Mare in razboiul ruso-turc,
dar n-a plasat Moldova sub suzeranitate ruseasca. Dupa ce crqtinii au fost infranti de turei in lupta de Ja
Stanilesti, neputandu-se intoarce in Moldova, a emigrat in Rusia, unde a ramas eu familia sa. A devenit
eonsilier intim allui Petru I ~i a desfa~urat 0 activitate ~tiintifica rodnica.

STATUTUL JURIDIC AL TARILOR

ROMANE FATA
,
, DE POARTA
Conform dreptului islamic Tarile Romane faceau parte din Casa Pacii situata intre Casa Islamului ~i Casa
Razboiului.
Actul de legamant a reprezentat modelul juridic al statutului Tarilor Romane.Simboliza
respeetarea
autonomiei ~i neamestecul in treburile interne ~i intangibilitatea teritoriului in schimbul tributului ~i a
obligatiilor militare.Acest statut era fixat prin:
o

Capitulatii

acte care prevad autonomia in schimbul obligatiilor

Firmane acte elaborate de cancelaria otomana cu privire la un stat vasal, semnate de marele vizir
avand pecetea sultanului

I.CAUZELE

IMPLICARII VOIEVOZILOR ROMANI IN LUPTA ANTIOTOMANA

1. oprirea expansiunii otomane
2. apararea independentei
3. refuzul de a plati tribut
4. atacurile armatei otomane
5. pastrarea autonomiei
6. apararea erestinatatii

1. pastrarea integritatii teritoriale

2. mentinerea independentei
3. stoparea expansiunii otomane in Europa

~I

Fanariotismul este un sistem social, economic, politic ~i cultural impus de Poarta in secolul al XVIII lea.
Denumirea provine de la cartierul Fanar din Constantinopol de unde erau originari domnii Tarilor
Romane, descendenti din familiile de origine romana, albaneza ~i greceasca: Ghica, Ipsilanti, Caragea.
Principatele erau integrate structurilor politice ~i militare otomane tara a avea politica extema proprie.
Domnii functionau in cadrul administratiei sultanului avand rang de pa~a.Erau numiti in functie de
sumele de bani oferite.
Obligatii catre Poarta:
~ Tribut
~ Mucaret-suma de bani platita pentru numirea domnului ~i reinnoirea domniei (mare platit la trei ani ~i
mic platit in fiecare an)
~ Pe~che~-daruri pentru sultan ~i vizir
~ Obligatia de a aproviziona Constantinopolul cu cereale.
Limba greaca era folosita in administratie ~i biserica.
Accentuarea dominatiei otomane a avut 0 influenta negativa asupra tarii, a politicii intern ~i externe.
Caracteristici
o Domnul numit de sultan era functionar otoman
o Durata scurta a domniei
o Armata tarii de.sfiintata
o Autonomia incaIcata
o Fiscalitate excesiva
o Boierimea este grecizata
o Boierimea pamanteana se organizeaza in "partida nationala"
Constantin Mavrocordat a elaborat un "Proiect de Constitutie" 1741 prin care a propus urmatoarele masuri:
o Learn pentru dregatori
o Judete conduse de ispravnici
o Desfiintarea darilor multiple
o Dari fixe platite in patru rate
o Desfiintarea ~erbiei
Alexandru Ipsilanti
o Masuri fiscale
o Reorganizeaza po~ta ~i invatamantul
Aspecte pozitive
o Pastrarea institutiilor proprii: biserica, finantele, sistemul varnal
o Sunt deschise primele consulate la Bucure~ti ~i Ia~i
o Dezvoltarea culturii.

PROIECTE

POLITICE ~I INCERCARI DE MODERNIZARE A ST ATELOR ROMANE~TI

SECOLELE XVIII- XIX

~
~

Instaurarea domniilor fanariote a marcat 0 intrare profunda a Principatelor in lumea Orientului.Aparitia ~i

dezvoltarea con~tiintei nationale,
a fost primul pas spre modernizare care nu era posibila dedit prin
europenizare ~i ie~irea din lumea turco-orientala.Aplicarea reformelor a fost stanjenita de fluctuatiile dominatiei
otomane, de interventia turcilor ~i nu in ultimul rand de ostilitatea boierimii.Agravarea decadentei otomane ~i
seria razboaielor ruso-austro-otomane au adus noile solutii antifanariote ale mi~carii de emancipare nationala.
a. Reformismul domnesc
Constantin Mavrocordat (1730-1769), a domnit in Moldova ~i in Tara Romaneasca.Cu aprobarea Portii
domnul a reorganizat institutiile fiscale, administrative ~i juridice in spiritul modernizarii statului.Reformele
aplicate succesiv in cele doua tari au avut in vedere realizarea unei monarhii moderate.In urma refonnelor
~erbia a fost desfiintata iar ~erbii au devenit cIaca~i, liberi din punct de vedere juridic dar lipsiti de pamant.
b. Reformismul boieresc
In 1769, partida nationaHi condusa de mitropolitul Gavril Callimachi al Moldovei, propunea instararea unei
republici aristocratice conduse de 12 mari boieri.
In 1822 comisul Ionica Tautul consilierullui Ionita Sandu Sturdza a alcatuit Pmicctul cclor 77 dc ponturi
sau Constitutia Carvunara care exprima revendidirile boierimii inspirate din Declaratia drepturilor omului ~i
cetateanului.Conducerea statului urma sa sa fie atribuita unui domn cu puteri limitate ales dintre pamanteni de 0
Adunare ob~teasca ajutat de un Sfat domnesc cu atributii mai mari decat a domnului.Mai prevedea autonomia
fata de Poarta.
c. Proiecte care vizau aspectul national
In absenta unei nobilimi nationale in Transilvania conducerea luptei romanilor pentru drepturile politice a
fost asumata in secolul al XVIII lea de catre cIer.Figura reprezentativa a fost cea a episcopului greco-catolic
Inochcntie Micu.A preluat ideile umani~tilor ~i ale lui Dimitrie Cantemir referitoare la latinitatea romanilor ~i
vechimea lor in Transilvania.Argumentele pentru obtinerea drepturilor politice au fost introduse in 1774 in
Supplex Libellus unde cerea : recunoa~terea natiunii romano-valahice pe masura valorii, numarului ~i aportului
ei, reducerea robotei, desfiintarea servitutiilor personale, libertatea fiilor de iobagi de a urma ~coli ~i meserii,
improprietarirea iobagilor ~i dreptul de stramutare.Documentul a fost trimis Curtii de la Viena care I-a exilat la
Roma pana la moarte.
Mi~carea nationala a romfmilor din Transilvania a fost continuata de intelectualii Iosif Mehe~i, Smnuil
Mieu, Gheorghe Sineai care in 1791 au redactat Supplex Libellus Valachorum.Cereau egalitatea in drepturi
cu celelalte natiuni, utilizarea toponimiei romane~ti, numirea in functii in proportie cu numarul de locuitori,
desfiintarea denumirii jignitoare de "tolerati".Documentul a fost trimis Imparatului iar acesta a trimis memoriul
romanilor Dietei de la Cluj iar acesta a refuzat discutarea petitiei romanilor pentru motivul ca cererile
reformulate ~i rezolvarea lor ar duce la rasturnarea vechiului sistem de privilegii din Transilvania.
Supplex-ul ~i-a prelungit efecteIe in opera politica a generatiei revolutionare de la 1848.Mi~carile politice ~i
activitatea reformatoare au contribuit in mod deosebit la pregatirea revolutiei de la 1848.
Cauzele revolutiei de la 1821
Reca~tigarea vechii autonomii ~i desfiintarea domniilor fanariote, principalul obstacol a~ezat in calea
progresului de dominatia otomana.
);;- Dominatia otomana ~i regimul fanariot
);;- Coruptia ~i fiscalitatea excesiva
);;-0 parte din mo~iile ~i funetiile boierilor fusesera luate de fanarioti
);;- Situatia grea a taranilor a caror obligatii au crescut
Desfasurarea revolutiei

Cu acorduI ComitetuIui la 23 ianuarie 1821 Tudor a ridicat poporul Ia lupta citind la Pcidq "Proc!amatia
catre tara ".Ac{iunea este legitimata prin voin{a lui Dumnezeu ~i dorin{a prea puternicului fmparat ca supu~i.
lui sa traiasca bine ".Ti'iranii s-au revoltat dand foe conacelor boiere;;ti. Tudor le-a cerut "sa jertfeasca averi Ie
boierilor fagaduiti", adica a celor care se aIaturasera revoIutiei.A trimis la Poarta arzuri prin care il anunta pe
sultan ca revolta romanilor nu este impotriva stapanirii otomane ci impotriva boierilor asupritori.A trimis aceste
arzuri pentru a impiedica 0 interventie armata a Poqii.Tudor Vladimirescu a stabilit tabi'ira panduriJor Ja
Tanti'ireni.
In februarie 1821 a redactat documentuI "Cererile norodului romanesc" , care cuprindea urmatoarele
revendicari:
1. Desfiintarea priviIegiilor feudale
2. Numirea in funetii sa se fadi pe merit
3. Armata national a
4. Impozit fix pIatit in patru rate
5. Desfiintarea varniIor interne
6. Invatamant obligatoriu
In noaptea de 26 mai 1821, Tudor Vladimirescu a fost scos din tabara de la GoIe;;ti de eteri;;ti ;;i 0 parte
din panduri care I-au tradat datorita pedepselor aspre pe care Ie primeau pentru indisciplina.A fost ucis la
Targovi;;te ;;i trupul sau aruncat intr-o fantana pentru a nu fi gasit de panduri.
Consecinte
~

Septembrie 1826 Rusia ;;i ImperiuI Otoman au semnat Conventia de la Akkerman, prin care in
Tarile Romane se reinstaurau domniile pamantene
~ Timp de doi ani trupele otomane au ocupat cele doua principate
~ Introducerea Regulamentelor Organice, primele documente cu caracter de lege(l831 Tara
Romaneasca;;i 1832 Moldova)

REVOLUIIA

DE LA 1848 IN JARILE ROMANE

Cauzele revolutiei de fa 1848

1. inlaturarea servitutilor feudale ;;i improprietarirea taranilor cu pamant
2. asigurarea de drepturi ;;i libertati democratice
3. unitatea ;;i independenta nationala
Obiectivele revolutiei
1. POLITICE : adoptarea unor constitutii
drepturi ;;i libertati individuale
2. NATIONALE : autonomie
inIaturarea dominatiei straine ( T.R ;;i Moldova - Imperiu1 Otoman ;
Transilvania -Imperiul Habsburgic )
crearea unui stat national
3. ECONOMICE ~I SOCIALE : desfiintarea privilegiilor feudale
desfiintarea iobi'igiei ;;i a claca;;iei
improprietarirea taranilor cu pamant

Desfasurarea revolutiei
~
1. MOLDOVA
.
Cauze : acutizarea problemei agrare ~i necesitatea rezolvarii ei , aetiunea contradictorie a Regulamentului .,
organic ~i asuprirea straina.
Revolutia a pomit la 27 martie 1848 printr-un protest organizat in fata hotelului Petresburg din la~i .A
participat boierimea mica, mijlocie , elita intelectuala ~i boierimea Iiberala.Un comitet de revolutionari in
frunte cu Vasile Alecsandri i-a inmanat domnului conservator Mihail Sturdza 0 petitie in 35 de puncte intitulata
"PetiJia proclamaJie".Cererile aveau un caracter moderat cenlnd " sfanta pazire a Regulamentelor organice ",
de teama interventiei arm ate a Rusiei .
Mihail Sturdza nu a fost deacord cu alegerea altei Adunari Ob~tqti ( deoarece din ea nu faceau parte
oamenii sai) ~i cu formarea unei garzi nationale .Domnitorul considera ca aceasta criza interna putea fi
rezolvata ~i rara convulsii sociale .A fost somat sa accepte petitia tara modificare .Sturdza a adoptat masuri
represive are stand 13 revolutionari care urmau a fi trimi~i la IstambuI.$ase dintre ei printre care ~i Alexandru
loan Cuza , au reu~it sa fuga la Galati ~i de aici in Transilvania unde au redactat un alt document" Printipiile
noastre pentru reformarea patriei" in care solicitau unirea Moldovei ~i a Tarii Romane~ti intr-un singur stat
independent.
2. TARA ROMANEAScA
La 9 iunie la Islaz a avut loc 0 adunare populara unde s-a Cltlt "Proclamatia
de la Islaz
".Revolutionarii cere au : emanciparea ~i improprietarirea taranilor cu pamant, abolirea protectoratului rusesc,
alegerea unui principe pe 5 ani ,responsabilitate ministeriala ,garda nationala ,emanciparea tiganilor ~i a evreilor
La 11 ( 13 ) iunie la Bucure~ti , dornnul Gheorghe Bibescu a aprobat sub presiune programul dar de frica
Rusiei a abdicat doua zile mai tarziu ~i a fugit in Transilvania .
Conducerea tarii a fost preluata de un guvern provizoriu in componenta caruia intrau : Ion Eliade
Radulescu , Nicolae Balcescu , Nicolae Golescu , C. A.Rosetti .Guvernul a desfiintat rangurile boiere~ti ,
cenzura, a adoptat steagul national, a infiintat garda civica ~i a alcatuit armata nationala.S-a format Comisia
Proprietatii care trebuia sa rezolveproblema taranilor dar care in cele din urma s-a desfiintat.
Sub presiunea Rusiei , Imperiul Otoman a intervenit pentru a restabili Regulamentele organice .In iulie a
fost trimis in T.R. Suleiman pa~a care a modificat programul revolutiei pe care I-a trimis la Constantinopol ~i a
transformat guvernul provizoriu intr-o locotenenta domneasca.
Rusia a facut din nou presiuni ~i a fost trimis Fuad pa~a pentru a restabili situatia .Revolutionarii condu~i
de Pavel Zaganescu au ars copii ale Regulamentului organic dar au fost infranti la 13 septembrie 1848 pe
Dealul Spirii.
In urma evenimentului au fost arestati 200 de revolutionari iar Regulamentul organic a fost reintrodus.
3. TRANSIL VANIA
Revolutia in Transilvania a izbucnit din dorinta romanilor de a obtine emanciparea nationala .Au
participat : elita burgheza , ecleziastica , intelectuala ~i taranii.
In martie 1848 a izbucnit revolutia maghiara care urmarea refacerea regatului medieval maghiar.Dieta de
la Pojon a votat folosirea exclusiva a limbii maghiare ~i anexarea Transilvaniei la Ungaria .Din acest motiv a
izbucnit un conflict etnic intre romani ~i maghiari.
Romanii au protestat in trei Adunari Populare ce s-au desfa~urat la Blaj. Cea mai importanta s-a
desfa~urat intre 3-5 mai pe Campia Libertatii unde au participat 40000 de de oameni .Adunarea Nationala de la
Blaj a proclamat independenta natiunii romane ~i a adoptat " Petitiunea nationaJa" .Aceasta cerea : egalitatea
in drepturi a natiunii romane cu celelalte natiuni din Transilvania , oficializarea limbii romane , desfiintarea
iobagiei ; insa se pastra fidelitatea fata de imparat.Comitetul National Roman coordonat de Simion Barnutiu ~i
Andrei Saguna a trimis delegatii la Viena pentru a prezenta cererile .De aici au fost trimise la Cluj insa
maghiarii au refuzat sa Ie ia in consideratie
Rezistenta romanilor a dus la e~ecul anexarii Transilvaniei la Ungaria , motiv pentru care a izbucnit un
conflict intre autoritatile maghiare ~i cele austriece.Datorita conflictelor cu maghiarii ,austriecii ~i-au modificat

16

atitudine~ fala d~ ro~~ni. ~i la. 4 ma~tie 1849 ~m~~ratul~Franz Ioseph da

autonOlma Trans11vame1~1adm1tea eXlstenla nallUnu romane.

Constitulie prin care recuno~te~

.,.
"

d. Consecinte
In urma revoluliei Transilvania a depins direct de Curtea de la Viena , Bucovina devine ducat autonom , In
Tara Romanesca ~i Moldova s-a constituit 0 curte criminalistica pentru judecarea detinutilor.
Prin Convenlia de la Balta Liman In Principate au fost ale~i domni de catre Poarta pe 0 perioada de 7 ani.
Revolulia de la 1848 , a contribuit la accelerarea procesului de modernizare In Principate , contunlnd
direetiile pentru crearea Romaniei modeme .
Procesul revolutiei a avut trasaturi specifice: moderalie ~iprudenla in Moldova, radicalism in Transilvania
~i compromis de acliune in Tara Romaneasca.

PROGRAMUL
DATA/Lac.

PERSONA LIT
ATI

Petitia
proclamatie
27-martie-1848
Iasi

V. Alecsandri
Al.L Cuza

TARA
ROMANEASCA

Proclamatia de
la Islaz
9-iunie-1848

N. Balcescu
Ion
Heliade
Radulescu

TRANSIL VANI
A

Petitia nationala
5- mai- 1848
Blaj

Simion
Bamutiu
Andrei
Saguna
Avram Iancu

PREVEDERI

- respectarea Regulamentului
Organic In tot cuprinsul sau fara nici 0
rastalmacire
- impoprietarirea taranilor prin despagubire
- reforma judecatoreasea, garda civila.
-desfiintarea cenzurii,drepturile
Sl libertatile
cetatenesti.
- noua Adunare Obsteasca
-independenta
administrativa
~1 legislativa,
separatia puterilor
-egalitatea drepturilor politiee
-alegerea llnui domn responsabiI pe term en de
. . .
ClDelam
-impoprietarirea taranilor prin despagubire
-crearea garzii nationale.
-oficializarea limbii romane.
-independenta natiunii romane.
-egalitatea lD drepturi a natiunii romane. Cu
celelalte natiuni din Transilvania.
-reprezentare proportionala ell numarul romanilor
in Dieta, administratie,justitie.
-independenta biserieii romane ortodoxe S1
greeo-eatoliea.
-desfiintarea iobagiei si improprietarirea fara nici
o despagubire.
-garda nationala.
-libertate economica.
-libertatea cuvantului
-libertatea persoanei a intrunirilor
respingerea anexarii Transilvaniei la Ungaria.

a.Cauze:
datorita regimului absolutist habsburgic din Transilvania ~i a dublei ocupatii straine otomane ~i ruse~ti
in Tara Romaneasca ~i Moldova , mi~carea pentru unitate national a s-a mutat in vestul Europei , unde emigratia
pa~optista milita pentru unirea principatelor .
1853-1856 s-a desfa~urat " razboiul Crimeei "izbucnit intre Rusia ~i Turcia sustinuta de Anglia si Franta
. Acest conflict a transformat Tarile Romane in teatru de desfa~urare a unor operatiuni militare urmate
de perioade lungi de ocupatie.Trupele ruse sosite aici in iulie 1853, erau obligate sa paraseasca
Principatele, in aprilie 1854, pentru a fi inlocuite cu trupe otomane ~i austriece, acestea din urma
prelungindu-~i ~ederea pana la 30 martie 1857 .Rusia a fost infranta ~i marile puteri s-au intrunit la Paris
pentru a discuta noua situatie in Europa.
b. Unirea Principatelor
1856 Congresul de pace de la Paris marile puteri au discutat ~i problemele principatelor
Prevederi:
Mentinerea suzeranitatii otomane
Inlaturarea protectoratului Rusiei
Tarile Romane intrau sub garantia Marilor Puteri
Retrocedarea catre Moldova ajudetelor din sudul Basarabiei: Cahul , Bolgrad , Ismail
1857 Adunarile ad-hoc au hotarat :
Unirea Principatelor intr-un singur stat cu numele de Romania
Print strain dintr-o familie domnitoare care sa-~i creasca mo~tenitorii in religia tarii ( pt a pune capat
luptei interne pt putere ~i pt a avea sprijin extern)
Hotararile au fost inrnanate Marilor Puteri intrunite la Paris
1858 Conventia de la Paris a hotarat :
Constituirea Principatelor Unite ale Moldovei ~i Tarii Romane~ti
Domn ~i guvern separat pt fiecare tara, Adunare legislativa separata
Inalata Curte de Justitie ~i Comisia Centrala de la Foc~ani erau singurele institutii comune pentru cele
doua principate
Domn ales pe viata prin vot cenzitar
Desfiintarea privilegiilor ~i rangurilor boiere~ti
Restabilirea relatiilor dintre tarani ~i proprietari
Marile Puteri ofereau Principatelor 0 UNIRE TRUNCHIATA , dar au omis sa precizeze faptul ca nu
puteau avea acela~i domn
Astfel la 5 ianuarie 1859 in Moldova a fost ales domn in unanimitate Al . I Cuza; comisia care trebuia
sa due a rezultatul alegerii la Constantinopol s-a oprit la Bucurqti pt a influienta Adunarea Electiva sa-l
aleaga domn pe Cuza .Aceasta era alcatuita in majoritate din conservatori care au refuzat . La
interventia maselor care arnenintau ca vor intra in sala a fost ales domn Cuza . Astfel la 24 ianuarie
1859 s-a realizat dubla alegere a lui Cuza. Marlile Puteri care oferisera 0 unire trunchiata s-au trezit in
fata faptului implinit : UNIREA DEPLINA .
Paliida Nationala s-a folosit pt a realiza unirea deplina de 0 omisiune a Conventiei de la Paris: nu se
preciza ca aceea~i persoana nu poate ocupa funetia de domnitor in ambele state .Astfel s-au pus bazele
statului national romall modern
c. Reforme
Obiectivele lui Cuza : recunoasterea dublei alegeri(plan extern) , realizarea unirii administrative ,
reforme pt modernizarea societatii(plan intern)
In perioada oct 1863-ian 1865 a functionat guvernul condus de Mihail Kogalniceanu . Secularizarea
averilor manastire~ti.Un
sfert din suprafata
arbila a celor doua principate se afla in posesia
manastirilor din tara ~i a celor inchinate la Muntele Athos .Acestea acumulasera datorii mari la stat. In
schimbul suprafetelor detinute Ii s-a prop us construirea unei ~coli ~i a unui spital la Constantinopol ~i

desagubiri bane~ti . Calugarii au refuzat dar legea s-a aplicat.Domnul

preclza ca toate averil~
manastire~ti din Romania sunt ~i raman averi ale statului.
~
Legea agrara propusa de Kogalniceanu prevedea improprietarirea diferentiata ~i emanciparea claca~ilor
.Adunarea ( care avea in majoritatea ei conservatori ) a dat vot de blam ( neincredere) guvernului iar
Kogalniceanu ~i-a prezentat demisia .Cuza nu a fost de acord cu demisi a lui Kogalniceanu ci a dat la 2
mai 1864 0 lovitura de stat prin care a dizolvat Adunarea ~i a prop us spre plebiscit Statutul Dezavoltator
al Conventiei de la Paris ( in fapt 0 Constitutie) prin care instaura domnia autoritara impunfmd
preponderenta executivului asupra legislativului .Domnul avea atributii legislative ~i numea membrii
Senatului.Parlamentul (Camera) a devenit bicameral:Adunarea Electiva (deputatii alqi) ~i CorpuJ
Ponderator( Senatul) in care un sfert din membrii erau numiti de domnitor.
1863 s-a constituit " monstruoasa coalitie " alcatuita din liberalii radicali nemultumiti de ritmul lent al
reformelor $i conservatori care se opuneau reformelor , ace~tia aveau ca tel comun inlaturarea Jui Cuza
~i instalarea unui print strain.
14 august 1864 legea rurala : improprietarirea taranilor In funetie de nr de vite , plateau despagubire pt
pamantul prim it ;pamantul nu putea fi instrainat timp de 30 de ani .Legea a eontribuit la dezvoltarea
agriculturii ~i la u~urarea situatiei taranimii dar loturile erau miei ~i nu au fost improprietariti toti taranii.
Legea electorala : mentinea votul eenzitar
Legea instructiunii publice invatamantul primar devenea gratuit ~i obligatoriu .S-a extins invatamantul
secundar prin infiintarea de gimnazii in ora~ele principale ale tarii.Prima universitate a fost infiintata Ja
Ia~i
Codul civil instituia casatoria civila ~i divortul.
Codul Penal excludea pedeapsa cu moartea.
d. Abdiearea
Monstruoasa eoalitie " 11suspecata pe Cuza ca vrea sa puna bazele unei dinastii . De~i a fost in~tiintat de
ce puneau ace~tia la cale nu a luat masuri Mai mult intr-o scrisoare adresata imparatului Napoleon al III
lea preciza ea este gata sa renunte la conducere in favoarea unui print strain.
11 februarie 1866 a fost obligat sa abdice ~i sa paraseasea tara. La plecare a rostit"Sa dea Dumnezeu
sa-I mearga tarii mai bine tara mine decat eu mine!Sa traiasea Romania!".Nu i s-a mai permis sa revina
in patrie $i a murit in exi!.
Prin reformele infaptuite de Cuza , Romania a devenit stat national modern

a) Contextul international
-obiectivul lui Carol I a fost obtinerea independentei de stat insa modul de obtinere era vazut diferit de clasa
politiea : 1. liberalii reprezentati de I.C. Bratianu $i M. Kogalnieeanu eonsiderau ca independenta poate fi
obtinuta prin lupta desehisa in alianta cu Rusia impotriva Imperiului Otoman ( Rusia dorea
destramarea Imperiului Otoman pt a putea eontrola stramtorile ~i pt extinderea influientei
in Europa)
2. conservatorii si Carol I eonsiderau ca independenta poate fi obtinuta doar prin relatii diplomatiee
cu Germania ~i Austro-Ungaria , ei se temeau de tendintele expansioniste
ale Rusiei
- 1875 s-a redesehis " Problema Orientala " prin mi$cari antiotomane in Bosnia $i Hertegovina
- Romania a ales tactiea expectativei ~i a neutralitatii pt a evita transformarea teritoriului in teatru de operatiuni
- iunie 1876 guvernul romana trimis un memoriu la Poarta prin care cerea recunoa~terea individualitatii statului
roman, a numelui de Romania ~i recunoa~terea pa~apoartelor romane~ti
- 1876 la Conferinta de la Constantinopol , Poarta a adoptat 0 noua Constitutie prin care a declarat Romania
provincie privilegiata
- astfel Romania se apropie de Rusia cu care ineepe primele negocieri la Livadia

- 4 aprilie 1877 s-a semant intre Romania ~i Rusia: Conventia privind tranzitul trupelor ruse prin~
Romania
11
~
Prevederi : 1. Rusia se obliga sa respecte ~i sa mentina integritatea teritoriala a Romaniei
2. se obliga sa suporte cheltuielile ce rezultau din trecerea trupelor ruse prin tara
noastra
3. traseul era stabilit in deta1iu cu ocolirea capitalei
- 12 aprilie 1877 Rusia a declarat razboi Portii refuzand ajutorul oferit de Romania pt a nu imparti victoria
- armata rusa a trecut Dunarea cu ajutorul vaselor romane~ti , motiv pentru care turcii au bombardat ora~ele
romanqti Giurgiu ~i Corabia iar in replica romanii au bombardat Vidin ~i Turtucaia; practic intre Poarta ~i
Romania se instalase 0 stare de razboi nedeclarata
- astfel la interpel area lui Nicolae F1eva in legatura cu situatia creata ,Mihai1 Kogalniceanu a raspuns prin
declararea independentei Romaniei la 9 mai 1877
b) Participarea Romaniei la razboiul din 1877-1878
- iunie 1877 armata rusa a ajuns la Dunare dar a fost oprita la Plevna ( complex de fortificatii format din 14
red ute ) cu mari pierderi
- 19 iu1ie 1877 arhiducele Nicolae a trimis 0 telegrama lui Carol I cerand sprijinul aramatei romane
- fara a exista 0 conventie militara de colaborare Carol I a trimis diviziile III ~i IV ~i a fost acceptat drept
comandant suprem al armatelor romano-ruse care atacau Plevna
- in sprijinul armatei romane a venit ~i populatia civila prin donatii ; s-au implieat ~i romanii din Transilvania
- august trupele romane au reu~it sa cucereasca reduta Grivita
- 28 octombrie 1877 la Plevna Osman Pa~a a fost capturat de Mihai Cerchez iar turcii au capitulat
- pana la incheiere armistitiului ruso-turc romanii au mai lupatat la Vidin ~i Belogradcik
- dupa incheierea conflictului in februarie 1878 s-a incheiat pacea de la San -Stefano , lara particparea
Romaniei , pace care nu a multumit marile puteri, motiv pentru care negocierile s-au reluat
- iulie 1878 CONGRESUL DE PACE DE LA BERLIN
Prevederi : 1. Romania primea Dobrogea , Delta ~i Insula Serpilor
2. - II ceda Rusiei sudul Basarabiei : Cahul , Bolgrad , Isamail
3. independenta Romaniei era recunoseuta cu conditia modificarii Constitutiei privind
acordarea dreptului de cetatenie indiferent de re1igie ( pana la aceasta data de acest
drept beneficiau doar ere~tinii , evrei fiind exclu~i )
c) Urmarile obtinerii independentei :
- septembrie 1878 Carol I a primit titlul de Alteta Regala
- 14 martie 1881 Parlamentul a proclamat Romania ea Regat
- ia amploare reteaua de cai ferate
- incepe exploatarea intensa petrolului
d) Importanta obtinerii independentei :
- pe plan extern: Romania a devenit 0 tara suverana, eu drepturi dep1ine in relatii1e internationale
-pe plan intern: a creat eonditiile regimului politic ~i accelerarii modernizarii

,.--PARTICIPAREA ROMANIEI LA PRlMUL RAZBOI MONDI

L(f6~ ~---_.
J)

a. Cauzele izbucnirii Primului Razboi Mondia11914-1918

- dorinta Marilor Puteri de a reimparti lumea ~i de a obtine noi piete de desfaeere
1. Tripla Alianta = Puterile Centrale: Austro-Ungaria
Germania
Imperiu10toman
Bulgaria
2. Tripla Intelegere = Antanta : Franta

20