Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VIZIUNEA ISTORICILOR -
SINTEZA
I. FORMAREA POPORULUI ROMÂN
Poporul român și limba română au la bază trei componente
1. geto-dacii
2. romanii
3. slavii
GETO-DACII
Geții și dacii sunt același popor, numiți geți de către greci și daci de către romani. Ei
se trag din neamul tracilor.
În antichitate erau organizați în triburi.
BUREBISTA
Burebista a reușit să unească toate triburile geto-dacice și să formeze un stat
puternic care se întindea dincolo de granițele actuale ale României.
După moartea lui Burebista acest stat s-a destrămat și s-au format state mai
mici.
DECEBAL
Decebal a reușit să refacă statul dac, însă acest stat era mai mic decât statul lui
Burebista, însă era mai dezvoltat economic.
Decebal a purtat mai multe lupte cu romanii, însă două au fost mai importante.
Cele două mari razboaie daco-romane
I. 101-102
II. 105-106
ROMANII
Romanii s-au extins teritorial și au ajuns și în zona Dunării, iar în anul 46 Î. HR ei au
cucerit zona Dobrogei pe care au inclus-o în provincia Moesia.
În anul 106, Dacia a devenit provincie romană și a avut loc procesul de romanizare
al daciilor.
coloniștii romani - au fost aduși coloniști din toata lumea romană pentru
popularea orașelor și cultivarea ogoarelor
veteranii - erau cei care ieșeau din armată, care de obicei se stabileau în Dacia
unde primeau pământuri
religia - după cucerirea Daciei apare un fenomen prin care erau adorate
divinitățile dacice sub nume romane și se produce un sincretism religios
Dumnezeu-Domine Deus
cruce-crux
județul Sibiu la Biertan care are o înscripție în latină “Eu Zenobius am dat acest
dar”.
SLAVII
Slavii au venit în număr mare în zona țării noastre în sec. VI. Însă, în anul 602 au
trecut la sud de Dunăre și s-au așezat în peninsula Balcanică.
ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ
Poporul român și limba română și-au încheiat formarea în sec. VIII, iar
vocabularul de bază al limbii române cuprinde
SECOLUL XVIII
În sec. XVIII au apărut teorii istoriografice care contestau continuitatea de locuire
a românilor la nord de Dunăre.
Ex. Ioan Inochenție Micu a redactat o petiție numită Supplex Libellus pe care a
trimis-o la Viena unde cerea drepturi politice pentru românii din Transilvania. El
folosea ca argumente pentru cererile sale faptul că poporul român este aici din
SECOLUL XIX
În 1871, austriacul Robert Roesler a scris o lucrare intitulată Studii românești.
Cercetări asupra istoriei vechi a românilor. În aceasta autorul
A.D. Xenopol
acesta a susținut, ca și Hasdeu, romanitatea românilor și formarea poporului
român la nord de Dunăre și se baza pe urmatoarele argumente
SECOLUL XX
După Marea Unire din 1918, adică după ce Transilvania s-a unit cu România,
continuitatea românilor din această zonă a fost din nou negată.
Istoricii români au reacționat prin scrierile lor