ROMANITATEA ROMÂNILOR IN

VIZIUNEA ISTORICILOR -
SINTEZA
I. FORMAREA POPORULUI ROMÂN
Poporul român și limba română au la bază trei componente

1. geto-dacii

2. romanii

3. slavii

GETO-DACII
Geții și dacii sunt același popor, numiți geți de către greci și daci de către romani. Ei
se trag din neamul tracilor.
În antichitate erau organizați în triburi.

Au avut doi mari conducători

BUREBISTA
Burebista a reușit să unească toate triburile geto-dacice și să formeze un stat
puternic care se întindea dincolo de granițele actuale ale României.
După moartea lui Burebista acest stat s-a destrămat și s-au format state mai
mici.

DECEBAL

Decebal a reușit să refacă statul dac, însă acest stat era mai mic decât statul lui
Burebista, însă era mai dezvoltat economic.

Decebal a purtat mai multe lupte cu romanii, însă două au fost mai importante.
Cele două mari razboaie daco-romane

I. 101-102

II. 105-106

ROMANITATEA ROMÂNILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR - SINTEZA 1

 Decebal s-a luptat cu împăratul Traian în aceste războaie, iar în 106, Dacia a
fost cucerită și transormată în provincie romană, iar Decebal s-a sinucis.

ROMANII
Romanii s-au extins teritorial și au ajuns și în zona Dunării, iar în anul 46 Î. HR ei au
cucerit zona Dobrogei pe care au inclus-o în provincia Moesia.

În anul 106, Dacia a devenit provincie romană și a avut loc procesul de romanizare
al daciilor.

💡 romanizare = geto-dacii au adoptat limba latină, cultura romană,

obiceiurile, tradițiile romane.

Factorii care au favorizat romanizarea au fost

administrația romană - în administrație se vorbea limba latină

armata romană - romanii au adus în Dacia o armata numeroasa pentru a apăra

zona, iar cei care faceau parte din aramată vorbeau limba latină

coloniștii romani - au fost aduși coloniști din toata lumea romană pentru
popularea orașelor și cultivarea ogoarelor

veteranii - erau cei care ieșeau din armată, care de obicei se stabileau în Dacia
unde primeau pământuri

urbanizarea - întemeierea de orașe. Romanii au întemeiat doua tipuri de orașe

MUNICIPIILE și COLONIILE

religia - după cucerirea Daciei apare un fenomen prin care erau adorate
divinitățile dacice sub nume romane și se produce un sincretism religios

💡 sincretism religios = contopirea religie dacice cu religia romană

creștinismul - a fost răspândit în această zonă de către misionari în limba

latină, lucru dovedit de numeroasele cuvinte religioase din limba română care
provin din latină

ROMANITATEA ROMÂNILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR - SINTEZA 2

 ex. biserică-basilica

Dumnezeu-Domine Deus

cruce-crux

Există dovezi arheologice care atestă răspândirea creștinismului în limba latină.

Astfel a fost descoperit un candelabru de bronz care dateaza din secolul IV

județul Sibiu la Biertan care are o înscripție în latină “Eu Zenobius am dat acest
dar”.

În sec. III, în 275, împăratul roman, Aurelianus, a retras armata și administrația

romană din Dacia din cauza atacurilor popoarelor migratoare. Această acțiune s-
a numit Retragerea Aureliană.Coloniștii însă au rămas în Dacia, astfel încât
romanizarea a continuat.

De asemenea, Dobrogea a rămas sub stăpânire romană până în anul 602.

SLAVII
Slavii au venit în număr mare în zona țării noastre în sec. VI. Însă, în anul 602 au
trecut la sud de Dunăre și s-au așezat în peninsula Balcanică.

Slavii au participat la procesul de formare a poporului român.

ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ

💡 etnogeneză = formarea unui popor

Poporul român și limba română și-au încheiat formarea în sec. VIII, iar
vocabularul de bază al limbii române cuprinde

aprox. 60% cuvinte de origine latină,

aprox. 20% cuvinte de origine slavă

aprox. 10% cuvinte de origine dacică

aprox. 10% sunt alte influențe.

La începutul Evului Mediu, românii au fost menționați în izvoarele istorice sub

numele de vlahi, volohi, blahi, valahi.

ROMANITATEA ROMÂNILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR - SINTEZA 3

 II. ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR

În Evul Mediu timpuriu, românii sunt menționați în următoarele documente scrise

în sec. VII datează tratatul militar intitulat Strategikon scris de împăratul

bizantin Mauricius. În acest tratat, populația de la nordul Dunării era
denumită cu termenul de roman.

în sec. X un alt împărat bizantin, Constantin al VII-lea, a scris lucrarea

Despre administrarea imperiului. Împăratul vorbește în această lucrare
despre originea latină a populației de la gurile Dunării.

În timpul Evului Mediu și cronicarii români, scriitorii umaniști au scris despre

romanitatea românilor, despre unitatea românilor, continuitatea lor pe acest
teritoriu și vechimea pe acest teritoriu.
Ex. Nicolaus Olahus și Grigore Ureche (sec. XVI) și cu Miron Costin (sec. VII) au
susținut în lucrările lor originea latină a românilor și unitatea lor de neam.

În sec. XVII, Constantin Cantacuzino a scris în lucrarea Istoria Țării Românești

despre faptul că românii au la bază doua componente și anume cea dacică și
cea romană. De asemenea, el sublinia unitatea, continuitatea și originea latină a
românilor.
Dimitrie Cantemir în sec. XVII-XVIII vorbea în lucrarea Descrierea Moldovei
despre latinitatea și unitatea românilor.

SECOLUL XVIII
În sec. XVIII au apărut teorii istoriografice care contestau continuitatea de locuire
a românilor la nord de Dunăre.

Ex. în sec. XVIII a apărut teoria imigraționistă promovată de F.I. Sulzer.

Sulzer susținea că românii s-au format la sud de Dunăre și au migrat la nord de
abia în sec. XIII, adică după venirea ungurilor și a sașilor în Transilvania.

De asemenea, această teorie imigraționistă contesta romanitatea românilor.

În sec. XVIII, românii din Transilvania se aflau sub stăpânire habzburgică și
luptau pentru a avea aceleași drepturi cu națiunile privilegiate din Transilvania
(maghiarii, sașii și secuii).

Ex. Ioan Inochenție Micu a redactat o petiție numită Supplex Libellus pe care a
trimis-o la Viena unde cerea drepturi politice pentru românii din Transilvania. El
folosea ca argumente pentru cererile sale faptul că poporul român este aici din

ROMANITATEA ROMÂNILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR - SINTEZA 4

 vechime, se trag din dacii romani, s-a format aici. Din acest motiv a aparut teoria
imigraționistă a lui Sulzer.

Teeoria imigraționistă a fost combătută de reprezentanții Școlii Ardelene (Samuil

Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ion Budai-Deleanu). Membrii Școlii Ardelene
susțineau originea pur latină a românilor.

SECOLUL XIX
În 1871, austriacul Robert Roesler a scris o lucrare intitulată Studii românești.
Cercetări asupra istoriei vechi a românilor. În aceasta autorul

dezvoltă teoria imigraționistă, numită Teorie roesliană. Roesler susținea că

dacii au fost distruși ca popor în urma războaielor cu romanii și că dacii nu au
fost romanizați.

susținea că Dacia nu ar fi putut fi romanizată în perioada scurtă în care a fost

sub stăpânire romană.

susținea că toți locuitorii Daciei au părăsit Dacia în timpul împăratului

Aurelian. în timpul Retragerii Aureliene.

susținea că poporul român și limba română s-au format la sud de Dunăre și

că românii s-au mutat la nord de Dunăre în sec. XIII, adică după venirea
ungurilor în Transilvania.

Roesler contesta romanitatea românilor și continuitatea lor în zona țării noastre.

Această teorie a apărut deoarece în sec. XIX lupta pentru drepturi politice a
românilor din Transilvania s-a intensificat mai ales după 1867 când s-a format
Austro-Ungaria, iar Transilvania a fost integrată in Ungaria.

Teoria lui Roesler a fost combătută de doi istorici români

B.P. Hasdeu

A.D. Xenopol
acesta a susținut, ca și Hasdeu, romanitatea românilor și formarea poporului
român la nord de Dunăre și se baza pe urmatoarele argumente

dacii nu au fost exterminați după cucerirea romană din 106 deoarece

există dovezi istorice privitoare la o revoltă a dacilor împotriva romanilor
în 117.

sunt multe dovezi arheologice, numismatice (monede) și lingvistice care

demonstrează continuitatea daco-romanilor.

ROMANITATEA ROMÂNILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR - SINTEZA 5

 sunt dovezi ale prezenței dacilor în armata romană

există izvoare istorice care atestă prezența românilor la nord de Dunăre

încă din sec. IX.

SECOLUL XX
După Marea Unire din 1918, adică după ce Transilvania s-a unit cu România,
continuitatea românilor din această zonă a fost din nou negată.
Istoricii români au reacționat prin scrierile lor

Vasile Pârvan - Getica

Gheorghe I. Brătianu - O enigmă și un miracol istoric: Poporul român

Studiul romanității românilor este important deorece oferă informații despre

originea, formarea și continuitatea poporului român și a limbii române.

ROMANITATEA ROMÂNILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR - SINTEZA 6