I.

ROMANITATEA ROMÂNILOR

•Ce este romanitatea?

Se referă la faptul că noi suntem urmașii Romei, dar și la caracterul latin al poporului român și al limbii
latine.

•Rolul, importanța studierii românității

Trebuie studiată și demonstrată, deoarece astfel demonstrăm faptul că noi suntem urmașii Romei, dar
și faptul ca în acest mod răspundem acelor teorii care contestă romanitatea românilor.

•Când și de ce se pune problema românității ?

Sec. XVII când românii din Transilvania încep lupta pentru emancipare națională
Principalele documente ale luptei de emancipare sunt :

- Supplex Libellus – Ioan Ionachentie Micu Klein

- Supplex Libellus Valachorum – Școala Ardeleană care îi are ca reprezentanți pe corifeii Gheorghe Șincai,
Petru Maior și Samuil Micu

•Consecințele studierii?
1.TEORIA IMIGRAȚIONISTĂ – la sfârșitul secolului al XVIII, Franz Sulzer prin care consideră că poporul
român s-a format la sud de Dunăre între sec III- XIII și abia apoi a migrat la nord de Dunăre.

2.TEORIA AUTOHTONIEI ȘI CONTINUITĂȚII — istoricii români de-a lungul mai multor secole, referindu-se la
faptul că românii au întâietate istorică pe teritoriul fostei Dacii și niciodată nu au părăsit acest teritoriu.

•Motivul pentru care romanitatea devine subiect de lupta politica sau controversă
•Politizare
Atât românii cât și ungurii încearcă să demonstreze că au dreptul să cucerească Transilvania. Ca
urmare a controversei, românii aduc argumente PRO prin care demonstrează faptul că noi nu mai avem
întâietate și continuitate istorică pe teritoriul fostei Dacii, iar ungurii aduc argumente CONTRA prin care
încearcă să demonstreze că la venirea lor în arcul Intracarpatic nu existau români.

Politizare- Mihail Roller scrie o istorie falsă

ARGUMENTE PRO:
- 60% din vocabularul limbii române conține cuvinte latine
- Prezența în vocabularul limbii române a Termenilor religioși: cruce, înger, biserică
- Asemănarea dintre gramatica limbii române și a limbii române și a limbii latine
- Descoperirea a peste 1.000 de cetăți dace
- Descoperirea de morminte cu inventar daco-roman
- Descoperirea a două cuptoare de olărit specifice dacilor din Napoca
- Descoperirea pe Columna lui Traian a persoanelor îmbrăcate în port popular dac
- Descoperirea de monede și obiecte datate după retragerea amoreliană

ARGUMENTE CONTRA:
- Teoria imigraționistă
Sec XIX – Robert Roesler
- Asemănarea dintre limba română și limba albaneză
- În timpul celor două războaie daco-romane 101-102; 105-106 nu au fost omorâți toți dacii
- 165 ani de stăpânire romană nu au fost suficienți pentru romanizare
- Dacii erau un popor de păstori, nomazi, neavând un teritoriu, mutându-se dintr-un loc în altul în căutare
de hrană
- MILENIUL ÎNTUNECAT -perioadă în care nu existau documentele scrise care să ateste prezența noastră pe
acest teritoriu
- La retragerea amoreliană din anul 271 toată populația din Dacia s-a retras la sud de Dunăre

ISTORICI OCCIDENTALI
1.Care susțin romanitatea românilor – umaniștii- XV-XVI
- Papa Pius al II lea
- Bracciolini
- Flavio Biondo
Și cronicarii – XVII
- Troster
- Topeltinius
- Martin Opiz

2.Care contestă romanitatea românilor

- XVII- Franz Sulzer – teoria imigraționistă
- XIX- Robert Roesler – argumente contra

•Cauza, motivul pentru care istoricii occidentali susțin romanitatea românilor

Aveau interes sa atragă țările române în lupta antiotomană alături de țările Romei
-Papa Pius al II lea
•Cauza, motivul pentru care istoricii occidentali (ungurii) contestă romanitatea românilor
Încearcă să demonstreze că ungurii au dreptul să stăpânească Transilvania
-Franz Sulzer – teoria imigraționistă

ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ

Formarea poporului român și a limbii române; un proces complex care s-a desfășurat de-a lungul
mai multor secole în două mari etape:
1. ROMANIZAREA
2. CONTOPIREA DACO-ROMANILOR CU POPOARELE MIGRATOARE

1. ROMANIZAREA – un popor cucerit de către romani preia de la aceștia limba latină, religia,
tradițiile, obiceiurile, cultura și civilizația Romei.
Începe cu anul 106, atunci când românii conduși de Traian au cucerit Dacia și se termină în 271 odată
cu retragerea amoreliană .

Se realizează prin mai mulți factori:

1.ARMATA : soldații trebuia sa desfășoare stagiul militar obligatoriu timp de 25 ani, perioadă în care și-au
format familii și mari averi.

2.VETERANII : soldați care au terminat armata obligatorie și nu s-au mai întors la Roma

3.COLONIȘTII : persoane aduse din alte provincii romane pentru a lovi zonele nelocuite în Dacia și a
practica agricultura și a exploata resursele naturale
4.ADMINISTRAȚIA : Dacia era condusă de un guvernator care purta denumirea de Legatus Augusti (trimis
al împăratului)

5.URBANIZAREA : organizarea teritoriului în localități mai mici sau mai mari: cabane, vicus, vila rustica,
colonii, municipii

6.RELIGIA :
-> interpretatio romana- dacii și-au păstrat zeii lor, însă le-au dat denumiri latine
-> sincretism religios- dacii au continuat să se roage la zeii lor, însă au preluat și zeii romanilor
-> creștinismul- devine religie obligatorie începând cu 313 prin EDICTULUI DE LA MILANO de Împăratul Constantin cel
Mare.

2. CONTOPIREA – 271, Împăratul Aurelian ordonă retragerea romanilor din Dacia din cauza atacurilor
popoarelor migratoare: goții, avarii, hunii, au năvălit în Dacia, au devastat-i și au trecut mai departe spre centrul
Europei.
602- în Dacia au năvălit slavii. Aceștia se contopesc cu daco-romanii și formează poporul român, în sec VII cu
denumirea de poporul vlah, valah, voloh, vorbit de limba latină.

Limba română:
- Substrat dac 10%
- Stat latin 60%
- Adstrat slav 20%
- 10% cuvinte ale altor popoare migratoare

•Păreri, idei, opinii, atitudini

1.LATINITATEA PURĂ – EV MEDIU- poporul român s-a format doar prin contopirea dacilor cu romanii. Neagă
elementul slav.
-XVII – cronicarii Grigore Ureche , Miron Costin, Constantin Cantacuzino
-XVIII – Școala Ardeleană-> Gheorghe Șincai, Petru Maior, Samuil Micu

2. DACISM – E. MODERNĂ – poporul român este format doar din daci. Neagă latinitatea și slavismul
-XIX – Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Densușianu
-XX – Nicolae Densușianu, Iosif Cueșdean

3. SLAVISMUL – E. MODERNĂ – poporul român are la bază toate cele 3 elementele : dac, latin, slav
-XIX – A. D. Xenopol
-XX – Vasile Pîrvan, Nicolae Iorga, Gheorghe Ion Brătianu, Mihail Roller(istoricul comuniștilor)
IZVOARE ISTORICE ȘI ISTORICI

VII. STRATEGIKON, tratat militar al împăratului Mauricius în care populația de la N de Dunăre este
reprezentată prin termenul romani
IX. GEOGRAFIA ARMEANĂ a lui Moise Corenati, amintește de o țară a valahilor
OGUZ NAME o cronică turcească în care se vorbește despre un teritoriu al valahilor
X. DESPRE ADMINISTRATEA IMPERIULUI a împăratului bizantin Constantin al VII lea, Profirohenetul-
populația de la N de Dunăre era desemnată de termenul romani
XI. PODOABA ISTORIILOR a lui Gardizi, în care romanii sunt plasați între ruși, bulgari, unguri, ocupând
teritoriul delimitat între Dunăre și Munții Carpați
XII. GESTA HUNGARORUM a lui Anonymus în care se menționează că la venirea maghiarilor în arcul
Intracarpatic au găsit aici Convenția daco-romană și anume voievodatelor lui Gelu, Glad și Menumorut
XIII. GESTA HUNORUM ET HUNGARORUM, cronica lui Simon de Keza care reia afirmațiile lui Anonymus
XIV. ROMANITATEA ROMÂNILOR este afirmată de mulți cronicari umaniști, deoarece se urmărește
atragerea românilor în lupta antiotomană
XV-XVI. UMANIȘTI : Bracciolini, Antonio Bofini, Papa Pius II
XVII. Martin Opiz( limba romană apropiată de limba latină). Troster și Topeltinius susțin latinitatea pură.
- Cronicarii români -> Grigore Ureche, Miron Costin, Cantacuzino
- Istoria Țării Românești-> dacii și romanii
- Dimitrie Cantemir- latinitate pură
XVIII. ȘCOALA ARDELEANĂ – latinitatea pură
XIX. Bogdan Petriceicu Hașdeu- pierit-au dacism/ neagă slavismul și latinitatea pură
- A.D. Xenopol- influențe dace, slave, latine
- Dimitrie Onciul- daci, slabi, romani
XX. Vasile Pîrvan
-Nicolae Iorga- denumea uniunile de oști romanii populare
-G.H.I. Brătianu- o enigmă și un miracol istoric: poporul roman
-Nicolae Densușianu- DACIA PREISTORICĂ- noi nu suntem urmașii Romei, ei sunt urmașii noștri -> neagă
latinitatea
-Iosif Cueșdean- limba romană este cez mai veche limbă europeană din care au decurs greaca și latina -
neagă latinitatea
-Lucian Blaga- vrând, nevrând suntem mai mulți daci, romani și slavi
-Mihail Roller- istoricul comunist ISTORIA ROMÂNIEI- slavismul
II. AUTONOMII LOCALE ȘI INSTITUȚII CENTRALE

Momentul definitoriu îl reprezintă formarea statelor medievale care au la bază

oștile sătești pe care Nicolae Iorga le numea romanii populare iar marea majoritate
istoricilor le-au numit autonomii locale, formațiuni prestate sau cnezate și voievodate.
•Rolul, importanța, caracteristica autonomiilor
- Unite sub o singură conducere formează viitorul stat medieval
- Din rândul lor se ridica luptători împotriva dominației maghiare
•Factori interni care favorizează întemeierea statelor medievale:
- Creștere economică
- Creștere demografică
•Factori externi
- Criza regatului maghiar
- Acțiunile popoarelor migratoare

~TRANSILVANIA~ IX-XI

- Intracarpatică
- Autonomii locale denumite voievodatelor lui Gelu, Glad și Menumorut
- Documentul Gesta Hungarorum în XII de Anonymus
- Întemeiere regele Arpad ia în stăpânirea lui voievodatele lui Menumorut
Regele Ștefan cel Sfânt ia în stăpânire toate voievodatele unindu-le sub conducerea sa,
formând statul medieval Transilvania

•Obiectivele ungurilor în Transilvania:

- Transformarea Transilvaniei în principat .
În anul 1111 documentele îl menționează pe principele Mercurius, iar dovada că Transilvania are venit
voievodat, documentele îl menționează pe voievodul Leustachius în 1176

•Organizarea administrativ teritorială

Voievodatul a fost împărțit pe criterii etnice:
- Comitate locuite de maghiari
- Scaune locuite de sași și secui
- Țări locuite de românii care se aflau la periferia voievodatului

Pentru a beneficia de drepturi și libertăți, românii erau obligați să renunțe la religia ortodoxă și să treacă la
catolicism.

•Situația politico-juridică a Transilvaniei

- XII voievodat în Regatul Ungariei

- XVI principat autonom în cadrul Imperiului Otoman
- XVII principat în Imperiul Habsburgic
- XIX anexată Ungariei prin dualismul austro-ungar
- XX face parte din România Mare
~DOBROGEA~ X-XI

- Între Dunăre și Marea Neagră

- Autonomiile jupânate conduse de Jupar Gheorghe și Jupân Dimitrie și de către conducătorii militari Tatos, Sestlav și
Satza
- Document Alexiada de împărăteasa Ana Comnea
- Întemeiate de Dobrotici, un Slav venit de la sud de Dunăre care formează statul medieval Dobrogea
- Consolidarea de către Ivanco. Bate moneda proprie

•Situația politică-juridică a Dobrogei

- XIV Mircea cel Bătrân ia în stăpânire Dobrogea care face parte din Țara Românească. Pierde Dobrogea
- XV Dobrogea intră în stăpânirea Imperiului Otoman
- XIX Dobrogea revine României prin tratatele de la Sân Stefano și Berlin

~ȚARA ROMÂNEASCĂ~ XI-XIII

- Extracarpatic la S de Carpați
- Autonomiile numite cnezate și voievodatele lui Ioan, Farcaș, Seneslau, Litovoi și Țara Severinului
- Documentul Diploma Cavalerilor Ioaniți
- Întemeiere :
•sec XII – Litovoi încearcă să înlăture Cavalerii Ioaniți din Țara Severinului

Întemeierea statului se realizează prin două descălecate:

• DESCĂLECATUL LUI NEGRU VODĂ 1920. XIII
Negru Vodă, principe din Țara Făgărașului, nemulțumit de dominația maghiară trece la S de Carpați și întemeiază
o cetate de scaun cu capitala la Câmpulung Muscel (diplomatică)
• DESCĂLECATUL LUI BASARAB 1320. XIV
Basarab I, un principe din Țara Făgărașului, nemulțumit de dominația maghiară trece la S de Carpați, unește toate
autonomiile locale sub conducerea sa și formează statul medieval Valahia Nord Dunăreană, mutând capitala la
Curtea de Argeș. Regalitatea maghiară îl atacă, dar acesta îl învinge pe regele Ungariei, Carol Robert de Anjou în
Bătălia de la Posada din 1330, obținând astfel independența Sfatului față de Ungaria (militară)
- Consolidarea :
•Nicolae Alexandru întemeiază MITROPOLIA ORTODOXĂ DE LA CURTEA DE ARGEȘ 1359 recunoscută de către
Patriarhia de la Constantinopol
•Vladislav Vlaicu MITROPOLIA DE LA SEVERIN , bate monedă proprie
~MOLDOVA~ IX-XIII

- Extracarpatic la E de Carpați
- Autonomiile numite codrii, câmpuri, cobâle, ocoale, țări: Câmpul lui Dragoș, Codrii Cosminului
- Documentul Cronica lui Nestor
- Întemeierea Moldovei a fost realizată prin două descălecate:
•DESCĂLECATUL LUI DRAGOȘ 1350. XIV
Dragoș, un conducător militar din Țara Maramureșului este trimis de regele Ungariei, Ludovic I la E de
Carpați și întemeiază o marcă de apărare împotriva tătarilor
•DESCĂLECATUL LUI BOGDAN 1359. XIV
Bogdan I, un conducător militar din Țara Maramureșului nemulțumit de dominația maghiară trece la E
de Carpați unde se aliază cu populația nemulțumită, învingându-l pe Dragoș. Unește toate autonomiile
locale sub conducerea sa, formând statul medieval Moldova cu capitala la Baia.
- Independența Moldovei este obținută în jurul anului 1365 când Bogdan reușește să înlăture dominația
maghiară de la E de Carpați.
- Consolidarea de urmașii lui Bogdan:
•Petru Mușat întemeiază MITROPOLIA ORTODOXĂ DE LA SUCEAVA și mută capitala la Suceava
•Roman I își ia titlul de DOMN AUTOCRAT, adică un singur stăpânitor a toată Țara Moldovei de la munte
până la mare și bate monedă proprie.

Consolidarea autonomiilor-> întemeiere de mitropolii

Asemănare întemeiere stat-> întemeiate de străini

Asemănare autonomii-> același document
-> unite sub aceeași conducere formează statul

ASEMĂNĂRI (întemeiere)
- Descălecatele de la S de Carpați (Negru Vodă și Basarab I ) și al doilea descălecat de la E de Carpați
(Bogdan) sunt împotriva ungurilor
- Întemeiate de românii din Transilvania, deoarece la S de Carpați și Negru Vodă și Basarab I au venit în
Făgărașul care făcea parte din Transilvania, iar la E de Carpați și Dragoș și Bogdan au venit din Țara
Maramureșului care făcea parte din Transilvania.
-

DEOSEBIRI (întemeiere)
- Țara Românească în prima jumătate a sec XIV, Moldova în a doua
- În Țara Românească amândouă descălecatele ( Negru Vodă și Basarab I ) sunt împotriva ungurilor spre
deosebire de primul descălecat de la E de Carpați (Dragoș) trimiși de către unguri.

Forme de organizare politică: Republică

Monarhie
Regat
Imperiu

Caracteristici ale instituției centrale în XVIII

- Domnia pământeană- Dimitrie Cantemir
- Domniile fanariote

INSTITUȚII CENTRALE IV-XVII

•Rol, importanță, caracteristică

- Pentru buna funcționare a statului
- Pentru a asigura organizarea politică, militară, administrativă, socială a statului

TRANSILVANIA
➔ Principe când Transilvania a fost principat (Mercurius)
➔ Voievod când Transilvania a fost voievodat (Leustachius)

DIETA TRANSILVANIEI – formată doar din unguri, românii fiind excluși de la conducerea Transilvaniei

ȚARA ROMÂNEASCĂ ȘI MOLDOVA

1.DOMNIA XIV-XVII
•Atribuții, funcții, rol, caracteristici
- Comandant suprem al armatei care reieșea din titulatura “Mare Voievod”
- Stabilirea politică internă și externă
- Declanșa războiul și semna pacea
- Era judecător suprem
- Acorda funcții boierilor

•logofăt-> șeful cancelariei domnești judecătorești

•comisul-> șeful grajdurilor
•vistiernicul-> șeful finanțelor

•Evoluție, modificare, schimbare a instituției centrale în XVIII

În Țara Românească și Moldova se schimbă caracterul domniei, deoarece sunt instaurate domniile
fanariote de către Imperiul Otoman.
Domnii fanarioți erau aleși direct de către sultani din rândul celor mai bogați boieri care trăiau în
cartierul Fanar din Constantinopol în funcție de banii pe care îi plăteau, adică își cumpărau tronul . Imediat
după măresc fiscalitatea, adică măreau taxele pe care oamenii trebuia să le plătească.
Domniile fanariote au avut un impact pozitiv, deoarece domnii fanarioți au adus în cele douaă
principate cultura și Civilizația de la Constantinopol și au dezvoltat artele și știința.
Domnii fanarioți nu mai aveau funcție cum aveau domnii pământeni, aveau decât rol fiscal, de a
aduna tributul si de a-l trimite sultanului
•Cei mai importanți domni:
- Constantin Mavrocordat
- Nicolae Mavrocordat

CARACTERISTICI:
- își cumpărau tronul
- Măreau fiscalitatea
- Au adus cultura si Civilizația la Constantinopol

2.BISERICA XIV. Ev mediu

 Reprezentată de Mitropolit fiind marcată de întemeierea de Mitropolii Ortodoxe
Între domnie și biserică a existat o legătură strânsă, deoarece mitropolitul are rol important în
momentul încoronării domnitorului, ungându-l cu mie în frunte, semn că îi transmite harul divin.
Mitropolitul este singurul care poate ține locul domnitorului când:
- Domnitorul era plecat din țară
- Când era bolnav
- Când tronul era vacant (liber)

3.SFATUL DOMNESC
Din boierii cei mai importanți care aveau dregătorii.
Avea rolul de a-l sfătui pe domnitor în problemele cele mai importante
Cel mai important membru era mitropolitul

Principalele dregătorii erau:

- Logofătul
- Vornicul
- Spătarul- șeful oștii
- Comisul
- Vistiernicul

4.OASTEA
-Cea mare cu caracter nepermanent, deoarece se întrunea doar în caz de război și era formată din toate
persoanele capabile să poarte armă
-Cea mică cu caracter permanent , deoarece asigură paza și protecția domnitorului

EPOCI:
➔ Antichitatea : stat dac- Burebista, Decebal, romanitatea(contopirea dacilor cu romanii= daco romanii)
➔ Ev Mediu : XI-XVIII
➔ Epocă modernă : XIX
➔ Epocă contemporană : XX-XXI

MODERN:
➔ Începuturile modernității : XVI-XVIII
➔ Epocă modernă : XIX
➔ Stat român modern : XIX

PERIOADE:
➔ Interbelică : între cele două războaie mondiale (1918-1938) XX
➔ Postbelică : după al doilea război mondial (1945-1989) XX
➔ Postdecembristă : după desființarea comunismului (ultimul deceniu al secolului XX până în prezent )

ACȚIUNI DIPLOMATICE/ POLITICE

•PACE
•ALIANȚĂ
•TRATAT

Acțiuni militare (conflict)

➔ Bătăliile cu Ungaria, Polonia, Imperiul Otoman

➔ Cruciade (războaie religioase) doar împotriva Imperiului Otoman, la care spațiul românesc participă alături de
mari puteri europene :
•Cruciada de la Nicopole 1396-> Mircea cel Bătrân
•Cruciada de la Varna-> Iancu de Hunedoara

➔ Ambele sunt pierdute de voievozii români

➔ Ambele sunt alături de Ungaria

III. DIPLOMAȚIE ȘI CONFLICT

 După întemeierea statelor medievale românești și consolidarea acestora, principalul obiectiv a fost
acela de a menține ființa statală.
•Importanță, rol al instituției DOMNIA:
- Organizarea, centralizarea, consolidarea statului
- Menținerea la distanță a pericolului venit din partea unor mari puteri
- Menținerea ființei statale

XIV, A doua jum

MIRCEA CEL BĂTRÂN 1386-1418

Domn al Țării Românești

Acțiuni diplomatice:

Mircea cel Bătrân inițiază POLITICA BLOCULUI ROMÂNESC prin care urmărește colaborarea tuturor statelor
românești pentru înlăturarea unui eventual pericol.
Semnează TRATATUL DE LA RADOM prin care își asigură sprijin reciproc împotriva Ungariei și prin care
Mircea cel Bătrân îl recunoaște pe regele Poloniei Vladislav Jagellonilor drept unic suzeran. Antimaghiar
Semnează cu Sigismund de Luxemburg TRATATUL DE LA BRAȘOV, primul tratat antiotoman din sud-estul
Europei prin care se prevede sprijin reciproc în lupta antiotomană și recunoașterea lui Mircea cel Bătrân ca
Duce de Făgăraș și Ban de Severin.
Tratatul prevedea: sprijin reciproc împotriva I.O

Acțiuni militare:

I.O ataca Țara Românească în BĂTĂLIA DE LA ROVINE unde Mircea cel Bătrân îl învinge pe sultanul Baiazid
I. Câștigată -împotriva I.O
Succesul de la Rovine îl determină pe Sigismund de Luxemburg să organizeze CRUCIADA DE LA NICOPOLE
unde Mircea cel Bătrân este învins. Pierdută- împotriva I.O

XV, prima jumătate

ALEXANDRU CEL BUN 1400-1432

Domn al Moldovei
Acțiuni diplomatice:

Încheie cu Ungaria TRATSTIL CU POLONIA prin care îl recunoaște pe regele Poloniei Vladislav
Jagellonilor drept unic suzeran. Inferioritate, antiotoman

Acțiuni militare:

Pentru a-și demonstra fidelitatea față de Polonia, Alexandru cel Bun participă alături de Vladislav Jagello la
luptele împotriva Cavalerilor Teutoni: BĂTĂLIA DE LA GRUNWALD și MARIENBURG. Câștigate - împotriva
Cavalerilor teutoni
Între cele doua batalii, Alexandru cel Bun respinge un prim atac otoman de la Dunăre la CETATEA ALBĂ
câștigată, antiotoman

XV
IANCU DE HUNEDOARA 1441-1456

PRIMA JUMĂTATE
Voievod al Transilvaniei

Acțiuni diplomatice:

Se încheie PACEA DE LA SEGHEDIN prin care I.O își ia angajamentul sa nu mai atace țările creștine timp de
10 ani. Pacea este încălcată de regele Ungariei, Vladislav I
Consecință: Cruciada de la Varna
Pentru fidelitatea arătată față de Ungaria, Iancu de Hunedoara primește titlul de GUVERNATOR AL
UNGARIEI

Acțiuni militare:

Participă la CAMPANIA CEA LUNGĂ , adică la eliberarea cetăților de la Dunăre, unde în urma unor bătălii
care au durat 6 luni, Iancu de Hunedoara obține victoria I.O. câștigată- împotriva I.O
Se desfășoară CRUCIADA DE LA VARNA care se încheie cu învingerea lui Iancu de Hunedoara. Pierdută-
împotriva I.O
A doua jum: BĂTĂLIA DE LA BELGRAD unde Iancu de HUNEDOARA îl învinge pe sultanul Mahomed al II le-a,
singurul care a reușit sa cucerească Constantinopolul. Câștigată- împotriva I.O

XV, a doua jum

VLAD ȚEPEȘ 1456-1462

Domn al Țării Românești

Acțiuni militare:
După ce refuză plata tribunului, atacă CETĂȚILE OTOMANE DE LA DUNĂRE pe care le cucerește
câștigată- antiotoman
Are loc BĂTĂLIA DE LA TÂRGOVIȘTE unde pierde tronul în favoarea lui Radu cel Frumos. Câștigată –
antiotoman

XV, sfârșit EV Mediu

ȘTEFAN CEL MARE 14557-1504

Domn al Moldovei

Acțiuni diplomatice:

Pentru a-și asigura sprijinul celorlalte puteri, plătește tribut Porții și încheie cu Polonia TRATSTUL DE LA
OVERCHELĂUȚI prin care îl recunoaște pe regele Poloniei, Cazimir al IV le-a drept unic suzeran
inferioritate, antiotoman
Ștefan cel Mare își reînnoiește jurământul de vasalitate față de Polonia prin TRATATIL DE LA COLOMEEA.
inferioritate, antiotoman
Încheie TRATATUL DE LA HÂRLĂU prin care obține cel mai bun statut de până atunci pentru Moldova în
relațiile cu Polonia. Egalitate, antiotoman

Acțiuni militare:

Ungaria atacă în BĂTĂLIA DE LA BAIA, unde Ștefan obține victoria și dreptul asupra cetăților Chilia și Baia.
Câștigată, antimaghiar
Trupele Imperiului Otoman declanșează BĂTĂLIA DE LA VASLUI-PODUL ÎNALT. Câștigată, antiotoman
Poarta declanșează campania împotriva lui Ștefan prin BĂTĂLIA DE LA RĂZBOIENI încheiată cu victoria
sultanului , pierdută, antiotomană
Se desfășoară BĂTĂLIA DIN CODRII COSMINULUI care ii permite lui Ștefan sa trateze cu regele Poloniei le
poziție de egalitate. Câștigată, împotriva Poloniei

Asemănare: Overchelauti-Colomeea=> antiotomane

Deosebire: Colomeea-Hârlău=> C- inferioritate
H- egalitate

XVI, începuturile modernității

MIHAI VITEAZUL 1593-1601

Domn al Țării Românești

Acțiuni diplomatice:
XVI
Aderă din propria inițiativă la LIGA SFÂNTĂ, care era o asociație a statelor creștine din centrul si sudul
Europei. Antiotomana- semnată cu toate statele
Pentru a avea succes în lupta antiotomană se aliază cu Principele Transilvaniei cu care încheie TRATATUL
DE LA ALBĂ IULIA. Antiotoman
Încheie pe ascuns TRATATUL DE LA MĂNĂSTIREA DEALLU cu Rudolf al II lea- I. Habsburgic
XVII
PRRIBEGIA LUI MIHAI
Acțiuni militare:
XVI
Declanșează lupta antiotomana atacând GARNIZOANA OTOMANĂ DE LA BUCCIRESTI și onorându-i pe
creditorii turci, apoi cetățile otomane de la Dunăre. Câștigată, antiotoman
BĂTĂLIA DE LA CALUGARENI câștigată, antiotomană
Eliberează Târgoviște, București și învinge definitiv pe turci la BĂTĂLIA DE LA GIURCIU. Câștigată,
antiotoman
Îl învinge pe Andrei Bathory în BĂTĂLIA DE LA ȘELIMBĂR -> regalitatea maghiară, câștigată,antimaghiar
XVII
Mihai este învins in BĂTĂLIA DE LA MIRĂSLĂU , unde Mihai pierde conducerea tuturor celor trei țări
române. Pierdută, antimaghiar
Cu sprijinul trupelor imperiale, Mihai câștiga BĂTĂLIA DE LA GURUSLĂU împotriva regalități maghiare și se
redeschide planul dacic, iar din acest motiv Mihai a fost asasinat in tabăra militară la Câmpia Tulzii
Câștigată, antimaghiar
1699- PACEA DE LA KARLOWITZ- devine principat în I. Habsburgic

XVIII, începuturile modernității

DIMITRIE CANTEMIR 1710-1711

Domn al Moldovei
Acțiuni dimplomatice:
Semnează TRATATUL DE LA LUȚK prin care i se recunoștea domnia ereditară in Dinastia Cantacuzinilor.
Antiotoman, alături de Rusia
Este învins in BĂTĂLIA DE LA STĂNILEȘTI după care se instaurează domniile fanariote
PACEA DE LA BASSAROWITZ – unde Banatul și Oltenia intra sub dominația I.Habsburgic
PACEA DE LA KUCIUK- unde Bucovina intra sub dominația I. Habsburgic
XIX. PACEA DE LA BUCUREȘTI 1812- Basarabia intra sub dominația Rusiei
Acțiuni militare:
BĂTĂLIA DE LA STĂNILEȘTI – antiotoman, alături de Rusia

IV. CONSTITUȚIILE ROMÂNIEI

Reprezintă legea fundamentală a unui stat, deoarece în cadrul ei sunt menționate principiile care stau la
baza guvernării statului, denumirea statului, forma se guvernare a statului, drepturile și libertățile
cetățenilor, instituțiile care dețin puterea în stat (Consolidează regimul totalitar)

• Prima Constituție a României

• Acțiune în plan intern care consolidează Statul Român Modern în primul deceniu de la constituirea
acestuia
• Fapt istoric care consolidează Statul Român Modern în a doua XX
Constituția de la 1866

CONSTITUȚIA DE LA 1866
CAROL I

➔ Democratică

Cauza: România nu avea o Constituție proprie, avea doar documente care țineau loc de Constituție:
Regulamentele organice, Convenția de la Paris, Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris

• Acțiune a oamenilor politici pentru elaborarea primei constituții:

Aducerea lui Carol I pe tronul României

Obiectiv: elaborarea unei constituții proprii

•Prevederi, principii, caracteristici:

-denumirea statului România
-separarea puterilor în stat
- România este monarhie constituțională
-pluripartidismul
-drepturi și libertăți cetățenești
- ART 7 – cetățenia română este acordată doar cetățenilor de religie creștină
-Votul masculin 21ani
-Proprietatea era sacră și inviolabilă

Puterea legislativă: Parlamentul bicameral( senat și deputat)

Puterea executivă: Guvern (miniștrii și domnitor )
-numește și demite miniștrii
-comandantul suprem al armatei
-acorda distincții și decorații
-promulgă și sancționează
-are drept de veto(sa se supună)
Puterea judecătorească: Instanțele de judecată - ÎCCJ

•Modificări/amemdări:
-este modificat ART 7 referitor la cetățenia română ca o condiție a recunoașteri independenței
Consecință: România a devenit stat independent cu atribuții de monarh
-de la monarhie la regat
Consecință: plan extern crește prestigiul României
Plan intern dezvoltarea economică financiară

•Consecințe
-Consolidează în plan intern Statul Român Modern în a foia jumătate a secolului XX ( epoca modernă)
-Consolidează Statul Român Modern în primul deceniu după constituire
- Este primul semn de independență a României

•Fapt istoric în plan intern care consolidează Statul Român Modern la începutul secolului XX
• Consecință în plan intern a formarii României Mari
•Acțiune internă prin care se consolidează democrația interbelică

CONSTITUȚIA DE LA 1923
FERDINAND

➔ Democratică, interbelică
Cauza: formarea României Mari, prin care Ferdinand instaurează un regim politic democratic
•Prevederi, principii, caracteristici:
- Cuprinde 70% de la 1866, referitoare la forma de organizare, puterile statului, drepturi și libertăți

•Deosebiri între 1866-1823

-la 1866 exista ART 7, la 1923 a fost desființat
-la 1866 votul era masculin, la 1923 universal masculin
-la 1866 proprietatea era sacră, la 1923 proprietații i s-a dat o utilitate publică
•Consecință/ rol/ rost:
-Consolidează în plan intern Statul Național Român Modern
-Consolidează regimul democratic

•Fapt istoric care schimbă regimul politic în România în perioada interbelică

•Prima Constituție nedemocratică

CONSTITUȚIA DE LA 1938
CAROL AL II LEA

➔ Nedemocratică, interbelică, autoritară

Cauza: Carol al II le-a dorește sa instaureze un regim autoritar de dictatură prin care să înlăture din viața
politică pluripartidismul și să dicteze Parlamentul
•Prevederi/ principii/ caracteristici:
-România este monarhie autoritara
-se înființează primul partid unic : Frontul Recunoașterii Nationale prin care demonstrează nedemocrația
-ART 30 prevede ca regele era șeful statului, are drept de inițiativă legislativă- regele nu doar domnea, ci și
guverna
Deosebire: -Votul universal, primesc drept de vot și femeile (30ani)
-separarea puterilor in stat- Regele devine șeful statului
•Consecință
-pune capăt democrației-începe regimul autoritar, schimba regimul in Romania
• Fapt istoric in plan intern prin care se consolidează regimul totalitar în România
•Fapt istoric în prima jum a XX prim care se schimbă regimul politic în România

CONSTITUȚIA DE LA 1948
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ DEJ
➔ Comunistă, totalitară, postbelică, în stalinism
Cauza: sub influența Armatei Roșii și a lui Andrei Vîșinski se instaurează regimul totalitar de tip comunist
•Prevederi, principii, caracteristici:
-România devine Republica – RPR
-se înființează partidul unic - PMR
-se înființează MAN
-puterea in stat deținută de PMR, muncitori și țărani
-se desființează proprietatea privată prin legile de colectivizare și naționalizare
-vot universal 18 ani
Asemănare 1938-1948:
-nu mai exista separarea puterilor în stat
•Consecință:
-Consolidează regimul totalitar de tip comunist

•Practică politică totalitară în stalinism în a doua jum XX

•Fapt istoric care consolidează regimul totalitar in a doua jum XX

CONSTITUȚIA DE LA 1952
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ DEJ

➔ Totalitară, comunistă, postbelică, în stalinism

Cauză: au fost eliminați din partid reprezentanții Moscovei la București
•Prevederi, principii, caracteristici:
- Toate de la 1948
•Deosebire:
-la 1948 puterea în stat era deținută de PMR, muncitori și țărani; iar la 1952 era deținută de PCR
•Consecință:
-Consolidează regimul totalitar de tip comunist în stalinism

•Practică politică totalitară în național comunism

•Fapt istoric prin care se consolidează regimul totalitar de tip comunist

CONSTITUȚIA DE LA 1965
NICOLAE CEAUȘESCU

➔ Totalitară, național comunism, postbelică

Cauza: Nicolae Ceaușescu intenționează să modifice forma de organizare
•Prevederi, principii, caracteristici:
-se desființează pluripartidismul și se înființează partidul unic MAN
-puterea în stat deținută de muncitori și țărani
-vot universal 18 ani
•Deosebiri 1948-1965:
-România devine Republica socialistă RSR
-denumirea statului din PMR în PCR
•Modificări/ amendări:
-1968 se desființează raioanele și se înființează județele
-1974 funcția de președinte
•Consecință :
- Consolidează regimul totalitar de tip comunist în Național Comunist

•Practică politică democratică in a doua jum XX

•Fapt istoric în plan intern prin care se consolidează democrația postdecembristă

CONSTITUȚIA DE LA 1991
ION ILIESCU

➔ Postdecembristă, democratică, postbelică

•Cauza: este desființat regimul comunist , România devine stat democratic

•Prevederi:
-forma de organizare este Republică democratică
-separarea puterilor în stat : puterea legislativă (Parlamentul bicameral); judecătorească (CCJ); executivă
(guvern și președinte)
-drepturi și libertăți pentri cetățeni
- pluripartidismul
-vot universal 18 ani
- dreptul la proprietate

•Modificări:
-2003 se desființează armata obligatorie
-2004 mandatul președintelui se modifica de la 4 la 5ani

•Consecință:
-Consolidează democrația postdecembristă
-Consolidează regimul democratic în ultimul deceniu al XX
-Schimbă regimul politic în România în ultimul deceniu al XX

1866 Carol-> XX a doua jum

1923 Ferdinand -> XX prima jum (interbelică)
1991 Iliescu -> XX a doua jum (postbelică)

1938 Carol II-> autoritară-prima jum a XX(interbelică)

1948 Dej- prima jum-> stalinism
1952 Dej- a doua jum-> stalinism
1965 Ceaușescu -> a doua jum (național comunism)
V. STAT ROMÂN MODERN

Momentul marcant al istoriei românilor a fost reprezentat de formarea statului român modern la 24
ianuarie 1859prin unirea Moldovei cu Țara Românească sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

• Caracteristica/rolul/ importanța proiectelor politice:

Pregătesc unirea deoarece în majoritatea proiectelor politice se cerea unirea și autonomia celor
două principate.

• proiect politic în XVIII / fapt istoric îmi plan intern

1. REFORMISMUL BOIERESC
Sec. XVIII - instaurarea domnilor fanariote a însemnat o gravă afectare a autonomiei Moldovei și Țării
Românești iar boierii pământeni au fost afectați deoarece și-au pierdut funcțiile și privilegiile. Pe parcursul
secolului boieri pământeni au înaintat către marile puteri mai multe memorii prin care cereau:
- desființarea domnilor fanariote
- Revenirea la domniile pământene
- Revenirea la funcțiile și avantajele boierilor
- Autonomiei și unirea celor două principate
Cele mai importante memorii boierești au fost:
- Memoriul de la Șistov 1791
- Memoriul de la Focșani 1772

• proiecte politice în prima jumătate a XIX

2. REVOLUȚIA DE LA 1821
În 1821 în Oltenia izbucnea revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. Se aliază cu Eteria care era o
societate secretă greacă condusă de Alexandru Ipsilanti. Scopul era înlăturarea dominației otomane din
Grecia, Rusia luându-și angajamentul să-i atace cu trupe împotriva I.O. Vladimirescu propune încetarea
acțiunilor. Ipsilanti consideră că Tudor Vladimirescu l-a trădat și organizează împotriva lui un complot prin
care îl asasinează.
Principalul document al revoluției a fost: CERERILE NORODULUI ROMÂNESC prin care se cerea:
- autonomiei și unirea celor două principate
- Desființarea vămilor interne
- Organizarea unei armate naționale
- Egalitatea în drepturi și libertăți în fața legii a tuturor cetățenilor

ÎNCEPUTURILE MODERNITĂȚII
3. CONSTITUȚIA CĂRVUNARILOR 1882 de boierul moldovean Ionică Tătaru
- Egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor
- formarea unei armate naționale
- Desființarea funcțiilor și avantajelor boierilor
- Autonomia și unirea celor două principate

4.REGULAMENTELE ORGANICE
1831-Țara Românească
1832-Moldova
Documente care țin loc de Constituție și prevăd:
- autonomiei și unirea principatelor
- Egalitatea în fața legii
- Revenirea la funcțiile și avantajele boierilor

Deosebire: constituția Cărvunarilor- desființare funcții

Regulamentele organice- revenirea la funcții
Asemănare: Reformismul boieresc- revenire funcții
Regulamentele organice- revenire funcții

5. 1838 BOIERUL MOLDOVEAN ION CANTACUZINO Elaborează două documente prin care cere unirea și
autonomia principatelor.
- Osăbitul act de numire a suveranului românilor
- actul de unire și independență

6. PROIECTUL PAȘOPTIST ( REVOLUȚIA DE LA 1848)

Țara Românească A izbucnit revoluția în toate cele trei principate
Cauza: de natură social, politică și națională
Românii erau nemulțumiți de situația grea țărănimii, de menținerea avantajelor boierilor
Principalele documente ale revoluției de la 1848 au fost:
I. PETIȚIUNEA PROCLAMAȚIE - În Moldova, la Iași redactată de Vasile Alecsandri la 27 martie 1848
- Îmbunătățirea vieții țăranilor
- desființarea cenzurii
- funcția acordate pe merit
- desființarea pedepselor corporale
- egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii
II. PETIȚIA NAȚIONALĂ- În Transilvania la Marea Adunare Națională la Blaj redactată de Simion Bărnuțiu
între 3-5 mai 1848
- dreptul românilor de a fi reprezentați în Dieta Transilvaniei
- Egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor
- Învățământ, administrație și justiție în limba română
- Libertatea industriei și a comerțului
- Desființarea iobăgiei fără despăgubire

III. PROCLAMAȚIA DE LA ISLAZ – În Țara Românească redactată de Ion Heliade Rădulescu și Nicolae
Bălcescu la 9 iunie 1848
- Înlăturarea protectoratului străin
- emanciparea țăranilor
- Desființarea pedepselor cu bătaia și cu moartea
- Dezrobirea țăranilor
- Desființarea avantajelor și rangurilor boierilor

• proiect politic în a doua jumătate a XIX (acțiune internă)

1.ADUNĂRILE AD-HOC •UNIREA PRINCIPATELOR
În 1857 românii din Țara Românească și Moldova au organizat adunările ad-hoc În cadrul cărora au fost
întrebați dacă sunt de acord cu unirea celor două principate și au decis:
- unirea într-un stat cu numele de România
- Statul să fie condus de un prinț străin

Acțiuni externe
1. CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS 1856
2. CONVENȚIA DE LA PARIS 1858
• Fapt istoric internațional/ extern prin care se formează statul român moder
1. CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS 1856
-organizarea în cele două principate a unor adunări ad-hoc prin care românii să fie întrebați dacă sunt de
acord cu unirea
-În perioada adunărilor cele două principate să fie conduse de către un caimacan
-Cele două principate să iasă de sub protectoratul țarist( Rusia) Și să intre sub granița colectivă a marilor
puteri ( Franța și Anglia)
-Rusia trebuia să retrocedeze cele trei județe din sudul Basarabiei-> Cahul, Ismail și Bolgrad
2. CONVENȚIA DE LA PARIS 1858 document care ține loc de Constituție
- unirea celor două principate într-un stat cu numele de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei
- statul să aibă dormi separați, guverne separate și adunări separate
- statul să aibă două instituții comune-> Comisia Centrală cu rol legislativ și. Î. C. C. J cu rol judecătoresc,
amândouă cu sediul la Focșani

Acțiuni interne
• Fapt istoric în plan intern care contribuie la formarea statului român modern
1. ADUNĂRILE AD-HOC 1857
2. DUBLA ALEGERE A LUI CUZA
Consecință: formarea statului
-5 Ianuarie 1859 Cuza a fost ales domn al Moldovei
-24 Ianuarie 1859 Cuza a fost ales și domn al Țării Românești
La 24 Ianuarie România pune Europa În fața faptului împlinit, alegându-l pe Alexandru Ioan Cuza domn
al celor două principate.

• CONSOLIDAREA statului român modern în primul deceniu după constituirea acestuia/ A doua jumătate
XIX

1. CONSOLIDAREA UNIRII Se realizează între 1859 și 1862 când cuza reușește să formeze un singur guvern,
un singur parlament, un singur comandant al armatei, unifică poșta și telegraful și mută capitala București.
2. REFORMELE LUI CUZA

•MODERNIZAREA ȘI CONSOLIDAREA STATULUI

1859-1862 Se consolidează unirea formându-se un singur guvern.
Pentru modernizarea și consolidarea statului cuza realizează mai multe reforme

3. REFORMELE LUI CUZA

-1863 secularizarea averilor mănăstirești prin care toate averile mănăstirești sunt trecute în proprietatea
statului
-1864 Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris - document care ține loc de Constituție și a fost aprobat
de către marile puteri europene. Începe domnia autoritară din dictatura lui Cuza. deoarece se desființează
separarea puterilor în stat, Cuza atribuindu-si puteri depline

- REFORMA AGRARĂ Prin care țăranii erau împroprietăriți cu pământ în funcție de numărul de animale pe
care îl aveau. Pământul trebuia plătit de către țărani timp de 15 ani și nu aveau voie să-l înstrăineze timp
de 30 de ani.
- REFORMA INSTRUCȚIUNII PUBLICE Prin care învățământul general devine obligatoriu și gratuit. Sunt
construite foarte multe școli mai ales la sat. Au fost înființate universitățile de la Iași de la București. A fost
instituit sistemul de liceu
- REFORMA JUSTIȚIEI Prin care au fost elaborate Codul Civil și Codul Penal

•Reformele consolidează statul

În plan extern, Cuza a avut ca obiectiv recunoașterea unirii de către marile puteri mai ales de către Imperiul
Otoman
Pregătire stat: proiecte politice
Formare stat: -EXTERNE- Congresul de la Paris
Convenția de la Paris
-INTERNE- Adunările ad-hoc
Dubla alegere a lui Cuza
Consolidare: Consolidarea unirii
Reformele lui Cuza
Constituția de la 1866

Asemănare: secularizarea averilor mănăstirești și statutul dezvoltator al Convenției de la Paris -

>Consolidează și modernizează statul

CAROL I

La 10 mai 1866, Carol I depune jurământul de credință față de România, devenind domn al românilor.
•Obiectiv în plan intern a lui Carol I ?
Consolidarea și modernizarea statului prin:
-Constituția de la 1866
-Dintr-o țară fără monedă proprie, transformă România într-un stat cu monedă de aur
-România este pe primul loc în România la producția și prelucrarea petrolului
- la 0 km la 3.000 km de cale ferată
- de la 100 km la 26.000 km de drumuri

Obiectiv în plan extern a lui Carol I ?

-Obținerea independenței față de I.O

•Acțiune diplomatică la care participă statul român în relațiile internaționale în a două jumătate a sec al
XIX-lea (în criză orientală) ?

la 10 mai 1866, Carol I depune jurământul de credință față de România, devenind domn al românilor.
Obiectiv în plan intern a lui Carol I ?
Consolidarea și modernizarea statului prin:
- Constituția de la 1866
- Dintr-o țară fără monedă proprie, transformă România într-un stat cu monedă de aur
- România este pe primul loc în România la producția și prelucrarea petrolului
- De la 0 km la 3.000 km de cale ferată
- De la 100 km la 26.000 km de drumuri
Obiectiv în plan extern a lui Carol I ?
Obținerea independenței față de I.O

•Acțiune diplomatică la care participă statul român în relațiile internaționale în a două jumătate a sec al
XIX-lea (în criză orientală) ?
CONVENȚIA ROMÂN0-RUSĂ
În aprilie 1877 convenția este semnată din partea României de ministrul de externe Mihail Kogălniceanu,
iar din partea Rusiei de baronul Dimitrie Stuart. În contextul în care în Balcani izbucnește războiul ruso –
turc, apare și momentul potrivit pentru ca România să își obțină Independența.
Prevederi:
- trebuie să ajute Rusia în lupta împotriva I.O
- își ia angajamentul să recunoască și să respecte integritatea teritorială a României.
- drumul lor spre Balcani, trupele ruse trebuia să ocolească Bucureștiul
Consecința: intrarea României în Războiul ruso-turc

•Acțiune internațională militară la care participă România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (în
criză orientală) ?

RĂZBOIUL RUSO-TURC. 1877 – 1878

Trupele române au fost conduse de Carol I, iar trupele ruse conduse de marele duce Nicolae. Ducele
Nicolae a propus un război fulger, prin care să atace în același timp cetățile otomane de la Dunăre.
Principalul obiectiv fiind Plevna, iar Carol I a propus un asediu, adică o cucerire treptată redută cu redută.
Consecința: obținerea independenței față de I.O (cauza)
Caracteristică: alături de Rusia, împotriva I.O

•Fapte istorice internaționale cu privire la spațiul românesc în a doua jumătate a sec XIX

1.TRATATUL DE LA SAN STEFANO (ian-feb 1878), unde Rusia propune schimbul de teritorii astfel:
-România să primească de la I.O Dobrogea ca despăgubiri de război și să cedeze Rusiei cele 3 județe din S
Basarabiei: Cahul, Ismail și Bolgrad
Consecința: schimb de teritorii

2.TRATATUL DE LA BERLIN (iun-iul 1878), unde marile puteri au hotărât:

-Recunoașterea independenței României față de I.O. Independența însă era recunoscută în anumite
condiții:
-Acceptarea schimbului de teritorii de la San Stefano
-Modificarea art 7 din Constituția de la 1866
-Preluarea afacerii alimentare Straussberg, de către statul român.

Consecințele Unirii ?

- În plan extern: crește prestigiul României și influența ei

- În plan intern:
-Dezvoltarea economică, agricolă și industrială
-În 1880 este înființată BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI (BNR), care contribuie la dezvoltarea financiară a
României
-În 1881 România devine regat și Carol I rege

• Acțiune diplomatică a României alături de o mare alianță în a doua jumătate a sec XIX
•Fapt istoric internațional prin care se schimbă politica externă a României la sfârșitul sec al XIX-lea
(Epocii Moderne) ?

TRATATUL CU PUTERILE CENTRALE

În octombrie 1883, România semnează un tratat secret și defensiv cu Puterile Centrale (Germania, Austro
Ungaria, Italia).
Tratatul era defensiv, adică statele Puterilor Centrale și România își acordau sprijin reciproc în cazul în
care unul dintre ele ar fi fost atacat de o altă mare putere.
Tratatul era secret, deoarece Carol I se temea de reacția românilor la aflarea veștii că România are un
tratat cu o mare putere care stăpânea 2 teritorii românești.

•Consecința tratatului cu Puterile Centrale ?

Schimbă politica externă a României, deoarece Rusia care fusese aliată în războiul ruso-turc era acum stat
dușman în urma tratatului de la San Stefano, (cauza)unde condiționase schimbul de teritorii, luând astfel în
stăpânire cele 3 județe din S Basarabiei: Cahul, Ismail și Bolgrad. Franța nu mai reprezenta o mare putere
pe scena europeană,(cauza) deoarece fusese înfrântă de Prusia, așadar nu mai putea ajuta România.
Așadar, România schimbă politica externă, orientându-se spre celelalte mari puteri.

•Acțiunea României în criză orientală în sec XX

AL DOILEA RĂZBOI BALCANIC , în cadrul căruia România luptă alături de Serbia, Grecia, Turcia împotriva
Bulgariei în anul 1913.
Obiectivul României -recuperarea Cadrilaterului de la Bulgaria
Consecința: pacea de la București

PACEA DE LA BUCUREȘTI din 1913, prin care România își recuperează de la Bulgaria cele 2 județe din S
Dobrogei Durostor și Kaliakra. (război câștigat)
Cauza: recuperarea cadrilaterelor
Consecința: reușește recuperarea

România în Criză Orientală

SEC. XIX
-Convenția româno-rusă 1877
-Războiul ruso-turc 1877-1878

SEC. XX
-Al II-lea război balcanic 1913
-Pacea de la București 1913

•Fapt istoric internațional în care se implică România la începutul sec al XX-lea alături de o mare alianță ?

•Acțiune diplomatică a României la începutul sec al XX-lea alături de o mare alianță ?

TRATATUL CU ANTANTA
La 28 iulie 1914 izbucnește I RM între cele 2 mari alianțe Antanta și Puterile Centrale.

Cauza: întregire națională

Consecința: intrarea în Primul Război Mondial
___________________________________________________________________ ___

Asemănare: Primul R.M

Al doilea R.B. Recuperarea deteritorii
Pacea de la Buc.
Consecința: creștere economică\ formarea Ro Mari

Asemănare: T. Cu Antanta
T. Cu PC. Alături de mari alianțe
Asemănare Bătălii: Mărăști, Mărășești, Oituz. -> câștigate împotriva Germaniei
Turtucaia- pierduta
Asemănare: Pact Varșovia
Budapesta. Semnate de aceeași alianță
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 1914-1916

Cauza: Împărțirea sferelor de influență între marile puteri

Caracteristică: alături de Antanta
Schimbă politica externă
Împotriva puterilor centrale
Motivul: împărțirea sferelor de influență între Marile Puteri
Pretext: asasinarea lui Franz Ferdinand la 28 iunie 1914
Sinaia la Castelul Peleș se întrunește CONSILIUL DE DOROANĂ al României condus de Carol I. În cadrul
consiliului regele face cunoscut TRATATUL CU PUTERILE CENTRALE unde propune ca România să intre
imediat în război alături de Puterile Centrale.
Septembrie 1914 Carol I , iar locul său este luat de Ferdinand.
4 august 1916 România semnează TRATATUL CU ANTANTA
Tratatul cuprinde două părți esențiale, o parte politică și una militară
Partea politica: în cazul unei victorii, României i se recunoaște dreptul să recupereze Bucovina și
Transilvania
Partea militară:
-România să intre în război până la cel târziu 14 august 1916
-Franța trebuia să ajute România cu armament și muniție și să instruiască trupele române
-Rusia trebuia să ajute România cu trupe
Consecința Tratatului cu Antanta: intrarea României în Primul Război Mondial
•Fapt istoric internațional care contribuie la formarea României Mari
•Acțiune militară a României în prima jumătate XX
Primul Război Mondial

•Participarea României în război ( 1916 – 1918 )

România participă la război cu 4 armate; 3 dispuse pe frontul de N cu caracter ofensiv (de atac), având ca
obiectiv eliberarea Transilvaniei și o armată pe frontul de S cu caracter defensiv (de apărare), în cazul în
care România ar fi fost atacată de Bulgaria.
România intră în război la data de 15 august 1916.
Primele operațiuni militare s-au desfășurat pe culoarul Rucăr-Bran. Românii eliberează o bună parte din
Transilvania: Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Cluj.
În aceeași perioadă este învinsă și armata română de la Dunăre în BĂTĂLIA DE LA TURTUCAIA de către
Bulgaria.
În noiembrie 1916 trupele germane cuceresc Bucureștiul, astfel Transilvania și Muntenia se aflau acum
sub dominația Puterilor Centrale.
În primăvara și vara lui 1917,românii înregistrează victorii importante la Mărăști, Mărășești și Oituz.
În toamna anului 1917 se desfășoară în Rusia REVOLUȚIA BOLȘEVICĂ, în urma căreia comuniștii preiau
puterea. Noua conducere comunistă de la Moscova decide ieșirea Rusiei din război și astfel România
rămâne fără sprijinul trupelor ruse. Rezistă pe front până în primăvara anului 1918, când se vede nevoită să
iasă din război încheind pace separată cu Puterile Centrale.

• fapt istoric internațional prin care se schimbă politica externă a României în prima jum a sec XX

PACEA DE LA BUFTEA-BUCUREȘTI 1918 sau

PACEA CU PUTERILE CENTRALE 1918
Este cea mai grea și dificilă Pace semnată de România, deoarece ea prevedea ca timp de 90 de ani,
Germania să exploateze resursele naturale ale subsolului românesc (petrol).
Pe finalul războiului când era foarte clar că Antanta va câștiga, România schimbă din nou politica
(Consecința), încălcând Pacea de la București 1918 și reintră în război alături de Antanta. Astfel că, la
sfârșitul războiului se află de partea statelor învingătoare îndeplinindu-si obiectivul , adică întregirea
națională.

•Acțiuni politice (fapte istorice în plan intern) care favorizează formarea României Mari ?

ROMÂNIA MARE
BASARABIA
Lupta începe încă din timpul războiului
Se formează SFATUL ȚĂRII condus de Ion Inculeț
27 Martie 1918 când anunța unirea Basarabiei cu România
22 Aprilie 1918 regele Ferdinand semnează actul de unire la Iași.
BUCOVINA
Situația romanilor era dificilă
Austria și Ucraina doreau anexarea Bucovinei
15 Noiembrie 1918 CONGRESUL GENERAL AL BUCOVINEI anunță unirea
Basarabiei cu România

TRANSILVANIA
1 Septembrie 1918 PARTIFUL NAȚIONAL ROMÂN elaborează DECLARAȚIA DE INDEPENDENȚĂ DE LA
ORADEA citită în Parlamentul de la Budapesta la Alexandru Vaida
1 Decembrie 1918 la MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ DE LA ALBĂ IULIA deschisă de Gheorghe Pop de
Băseștii
Se hotărăște unirea Transilvaniei cu România

•Fapt istoric extern

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

•Factori externi pentru formarea României Mari

-desființarea marilor imperii: Austro-Ungaria, I.O, I. Țarist și I. German
-“Principiul auto-determinării popoarelor” de președintele SUA în cadrul documentului CELEE 14 PUNCTE

•Recunoașterea formării României Mari

- Septembrie 1919- Tratatul de la Saint Germain prin care Austria recunoaște unirea Bucovinei cu România
- Iunie 1920 – Tratatul de la Trianon prin care Ungaria recunoaște unirea Transilvaniei cu România
- Octombrie 1920 prin Tratatul de la Paris, Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia recunosc unirea
Basarabiei cu România

Consecințele unirii:
1. În plan extern:
➔ crește prestigiul și influența României la nivel
Internațional

2. În plan intern:
➔ Crește prestigiul și influența României
➔ Creștere demografică
➔ Creștere economică
➔ Apariția minorităților naționale
➔ Constituția de la 1923

ROMÂNIA MARE

-fapt istoric extern-> Primul Război Mondial

-fapt istoric intern-> Bucovina, Basarabia, Transilvania
-factori externi -> desființare imperii și principiul auto determinării popoarelor

Consecința formării: Constituția de la 1923

VI. ROMÂNIA ȘI CONCERTUL EUROPEAN

•Relații externe/internaționale
Concertul european= relații internaționale desfășurate de Statul Român în Europa Modernă și
contemporană.

Secol XIX
-Convenția Româno-Rusă 1877
-Războiul Ruso-Turc 1877-1878
Asemănare: Criza orientală
Vizitează obținerea independenței
-Tratatul fu Puterile Centrale 1883 – alături de o mare alianță
Caracteristică: defensiv, secret
Consecință: obținerea și recunoașterea independenței

•Despre, cu privire, care vizează statul:

-Tratatul de la Sân Stefano
-Tratatul de la Berlin
-Congresul de la Paris
-Convenția de la Paris

Secol XX
-Al doilea Război Balcanic 1913
-Pacea de la București 1913
Asemănare: criză orientală
recuperarea cadrilaterelor
-Primul Război Mondial 1916
Obiectiv: reîntregirea națională
-Pacea de la Buftea-București 1918
-Pacea cu Puterile Centrale 1918- se schimbă politica externă

•Care vizează statul:

-Tratatul de la Saint Germain, Trianon, Paris

Acțiuni internaționale interbelice (regionale, zonale)

Obiectiv: menținerea păcii și Securității în Europa

respectarea hotărârilor de la Versailles
-1919 Societatea Națiunilor (Liga Națiunilor) din 44 de state
-1921 Mică înțelegere- România, Iugoslavia, Cehoslovacia
-1934 Înțelegerea Balcanică- România, Iugoslavia, Grecia, Turcia
Obiectiv: menținerea păcii și securității în Europa
-1934-1936 tratative desfășurare între România și URSS – România-Nicolae Titulescu și din URSS Maxim
Litvinov
Obiectiv: recunoașterea unirii Basarabiei cu România de către URSS
În 1936 Titulescu este demis, iar Litvinov refuză să negocieze cu alt reprezentant român
URSS nu a mai recunoscut unirea Basarabiei cu România.

-Anul 1940-

Carol al II lea cedează către Marile Puteri teritorii românești, astfel:

-28 Iunie 1940 Basarabia este cedată de către URSS
-30 August 1940 prin DICTATUL DE LA VIENA cedează N-V Transilvaniei către
 Ungaria
-7 Septembrie 1940 prin tratativele de la Craiova, Cadrilaterul intră în
stăpânirea Bulgariei
Carol al II lea încearcă sa evite intrarea României în al doilea Război Mondial și din acest motiv cedează
teritoriile.

•Acțiune militară la care participă România în prima jumătate a XX.

AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

•La 22 Iunie 1941, România intră în Război alături de Axa Roma-Berlin-Tokio participând la
Operațiunea Barbarossa unde atacă URSS.
•Eliberează Basarabia și continuă luptele în Crimeea și Caucaz.
•Ofensiva se desfășoară în Crimeea la Stalingrad, în Caucaz.
• Ion Antonescu cere lui Hitler ca Ro să iasă din Război, dar nu acceptă.
•23 August 1944, România schimă politica externă întorcând armele împotriva Germaniei trecând
de partea URSS
•România recuperează N-V Transilvaniei
• În perioada postbelică, România intră sub sfera de influență a Moscovei, devenind stat comunist ,
membru al alianțelor inițiate de URSS
Consecința: recuperarea N-V Transilvaniei

VII. ROMÂNIA ÎN RĂZBOIUL RECE

1945-1991

• Acțiuni internaționale în Războiul Rece

Pe plan politic, economic, diplomatic, dar nu militar Între cele două superputeri SUA și URSS. Pentru
România Războiul Rece înseamnă comunism.

• relații internaționale
-prima jumătate XX.
DEJ
-CAER 1949 CONSILIUL DE AJUTOR ECONOMIC RECIPROC
• acțiune prin care România intră sub sfera de influență a Moscovei din punct de vedere economic
-a doua jumătate XX
-1955 PACTUL DE LA VARȘOVIA prin care România devine subordonată Moscovei din punct de vedere
politic și militar
-1956 România participă la înăbușirea REVOLUȚIEI DE LA BUDAPESTA alături de celelalte state ale Pactului
de la Varșovia.
Consecință: se retrage Armata Roșie din România
-1964 Dej refuză PLANUL VALEV, Asociație economică și agricolă între România, Bulgaria și URSS. România
și Bulgaria urmăreau să producă bunuri și recolte care trebuiau trimise la Moscova.
Consecință: Începe îndepărtarea față de Moscova

CEAUȘESCU
-1968 refuză să participe la PRIMĂVARA DE LA PRAGA Și condamnă public intervenția militară a Pactului de
la Varșovia în capitala Cehoslovaciei.
Consecințele refuzului:
-vizita președinților- președintele Franței și doi președinți americani vizitează România
1968 președintele Franței Charles de Gaulle
1969 președintele american Nixon
1975 președintele SUA Gerard Ford
1975 România primește din partea SUA CLAUZA NAȚIUNII CELEI MAI FAVORIZATE prin care beneficiază de
avantaje economice și financiare din partea SUA.
-schimb de mărfuri fără taxe vamale
-primeau români comuniști din America
Secol XXI
-2004 România devine membră NATO
-2007 România devine membră a Uniunii Europene

VIII. IDEOLOGII ȘI REGIMURI POLITICE ÎN SEC XX

•Caracteristică secol al XX-lea ?

Lupta dintre democrație și totalitarism, având în vedere faptul că la începutul secolului al XX-lea apar cele trei
regimuri totalitare. (comunism, fascism și nazism)

Regimuri democratice/ ideologii democratice

Caracteristici ?
-Separarea puterilor în stat
-Pluripartidismul
-Respectarea dr și lib cetățenilor
-Egalitatea în dr a tuturor cetățenilor
-Economie liberă, de piață
-libertatea presei
-votul universal direct și secret
- guvernare reprezentativă
-responsabilitate ministerială
-egalitatea în fața legii

Democrație românească interbelică

•Factori care au consolidat democrația interbelică ?

-vot univ masc
-Libertatea presei (există un nr mare de ziare)
-Constituția de la 1923

•Factori care amenință democrația interbelică ?

-Demagogia politicienilor
-Dizolvările destul de dese ale Parlamentului
-Apariția extremismului
-Instaurarea regimului autoritar a lui Carol al II-lea, prin Constituția de la 1938

În perioada interbelică în România au fost aplicate două regimuri politice democratice:

1.Neoliberalismul
2.Țărănismul

NEOLIBERALISMUL

teoretizat de Ștefan Zeletin și Mihail Manoilescu

pus în practică de PNL
principali reprezentanți pe Ionel Brătianu, Vintilă Brătianu, Constantin Brătianu, I. Ghe. Duca .
Deviza liberalilor era “Prin noi înșine”, prin care urmăreau dezvoltarea și modernizarea României, prin forțe
proprii, considerând că România dispune și de capital și de forță de lucru.
Liberalii considerau că principala ramură economică este industria și principala categorie socială este
burghezia.
PNL a guvernat (compus) România între anii 1922-1928 și 1933-1937, adică în cea mai mare parte a
perioadei interbelice.

•Măsuri / Practici liberale/ neoliberale ?

-vot masc 21 ani
-Legile privind unificarea administrativă a Ro. Mari
-Constituția de la 1923
-Legile învățământului de la 1924 și 1928

ȚĂRĂNISMUL

teoretizat de Constantin Stere și Gheorghe Zane

pus în practică de PNȚ
principali reprezentanți pe Iuliu Maniu și Ion Mihalache.
Deviza țărăniștilor a fost “Politica Porților Deschise”, prin care urmăreau atragerea de capital străin pentru
dezvoltarea și modernizarea țării.
Țărăniștii considerau că principala ramură economică este agricultura și principala categorie socială,
țărănimea.
Țărăniștii au guvernat România între anii 1929-1933, când în întreaga lume s-a desfășurat “Marea Criză
Economică”. Din acest motiv, țărăniștii nu au aplicat nicio practică. (măsură)

Democrația românească posdecembristă

-Formarea Frontului Salvării Naționale (FSN), condus de Ion Iliescu

-1990, alegeri libere câștigate de Ion Iliescu
-1991, Constituția de la 1991
-1922, alegeri libere câștigate de Ion Iliescu
-1996, alegeri libere câștigate de Emil Constantinescu și aliația CDR (Convenția democrată română)
-2000, alegeri libere Traian Băsescu și alianța Dreptate și Adevăr (DA)
-2004, România devine membră NATO
-2004, se modifică mandatul președintelui de la 4 la 5 ani
-2007, România devine membră U.E
-2009, alegeri câștigate de Traian Băsescu
-2014, K.JOHANNIS
-2019, K.JOHANNIS

Democrația europeană

1. PARLAMENTARISMUL, în M. Britanie pe tot parcursul secolului al XX-lea.

-Regina are doar rolul de a reprezenta statul în relația cu alte state, iar principalii factori politici sunt
Parlamentul și Guvernul, reprezentat de primul ministru.

2.CONSTITUȚIONALISMUL, În Franța este întâlnit în a II-a jum a sec al XX-lea (1957), unde a fost elaborată
o constituție care face posibilă colaborarea dintre un președinte de dreapta și un guvern de dreapta. (sau
invers)

Caracteristică a democrației României: neoliberalismul- separarea puterilor

Regimuri/ Ideologii politice totalitare

TOTALITARISMUL

•Caracteristici ?
-Nerespectarea separării puterilor în stat
-Partid unic
-Nerespectarea dr și lib cetățenilor
-Dictatura
-Cenzura

1.COMUNISMUL, apare în Rusia sub conducerea lui Lenin

Cauză: Revoluția Bolșevică desfășurată în oct-nov 1917, prin care comuniștii preiau puterea.
Caracteristici:
-Dictatura proletariatului, prin care se presupune că puterea este deținută de clasa muncitoare.
-Lupta de clasă, care se referă la lupta dintre categoriile sociale (dintre bogați și săraci)

•Practici / Măsuri
-CEKA, care era poliția politică ce deținea controlul asupra populației
-NEP, noua politică economică, care avea ca obiectiv lichidarea proprietății private
-Partidul Unic = Partidul Comunist Rus
-1922, se formează URSS
-1924, Stalin preia puterea

•Practici / Măsuri Stalin ?

-Transformă CEKA în NKVD, acțiune prin care consolidează total controlul asupra populației
-Colectivizare și industrializare forțate
-Cultul personalității, prin care toate operele artistice erau dedicate doar lui Stalin și Partidului Comunist
Rus (PCR)
Comunismul este singurul regim politic totalitar aplicat și în perioada postbelică (în a doua jum a sec al
XX-lea).
El activează în Europa de Est (Europa răsăriteană).Comunismul se desființează începând cu anul 1989, când
statele care formau “Blocul Comunist” renunță la acest regim politic, iar în 1991 se desființează URSS.

1.FASCISMUL, aparte în Italia în 1922 sub conducerea lui Mussolini.

Cauză : În octombrie 1922 se desfășoară Marșul asupra Romei, acțiune prin care Mussolini scoate în stradă
peste 30 mii de oameni, iar sub presiunea străzii, regele Italiei, Victor Emanuel al III-lea îl numește pe
Mussolini prim ministru. Acesta instaurează un regim de dictatură.

•Caracteristici specifice :
-Principiile corporatiste

•Practici / Măsuri
- Unic, Partidul Fascist
-Poliția politică OVRA
-Structurile paramilitare: Cămășile Negre , Ballila
Fascismul se desființează în 1943 în timpul celui II RM, când Italia a fost primul stat învins.

3.NAZISMUL în Germania în 1933 sub conducerea lui Hitler.

•Cauză :La alegerile din ian 1933, Hitler iese câștigător și devine cancelar al Germaniei

•Caracteristici
-Antisemitismul
-Anticomunismul
-Antiparlamentarismul
-Principiile corporatiste (desființarea sindicatelor și înființarea corporațiilor care erau o asociere între
sindicate și patronate)

•Practici / Măsuri
-Partidul Unic, Partidul Comunist (NSDAP)
-Poliția politică denumită GESTAPO
-Tineretul hitlerist
-Lagărele
Nazismul se desființează în 1945, când Berlinul capitulează și Hitler se omoară.

Asemănare: p.unic ; poliția politică

Europa occidentală: -Fascism
-Nazism

Europa răsăriteană (de Est) -Comunism

Prima jum XX: Comunism
Fascism
Nazism

Perioada postbelică (a doua jum XX): Comunism

EXTREMISMUL ÎN ROMÂNIA

1.COMUNISMUL
În 1921, la București se înființează Partidul Comunist Român cu lideri trimiși de la Moscova. Principalul
obiectiv al comuniștilor era dezmembrarea României Mari, deoarece primii comuniști români considerau
România Mare ca fiind un stat multinațional și imperialist, creat prin forță.
Reactivarea partidului s-a realizat sub denumirea de PMR în perioada stalinismului și sub denumirea
de PCR în național comunism.
După evenimentele din dec 1989, când România a devenit stat democratic, PCR a fost desființat.

2.LEGIONARII
În 1923, la Iași se formează Liga Apărării Național Creștine (LANC) sub conducerea lui A.C.Cuza .
În 1927, din LANC se desprinde o grupare condusă de Corneliu Zelea Codreanu care înființează / ia
denumirea de Garda de Fier.
Membrii legiunii se numeau legionari, iar comandantul lor se numea căpitan. În politică, legionarii au
practicat asasinatul, printre victimele lor fiind Armand Călinescu, I. Ghe. Duca, Nicolae Iorga.
În 1938, după moartea lui Codreanu, partidul a fost preluat de Horia Sima, care îi schimbă denumirea
în “Totul pentru țară”.
Legionarii au guvernat România în perioada sept. 1940 – ian. 1941, când România a fost proclamată
Stat Național Legionar, perioadă în care la conducerea statului se află regele Mihai, însă adevăratul
conducător a fost Mareșalul Ion Antonescu.
Germania în sec XX
În sec XXI, Germania este stat democratic și membră a U.E. Este cel mai important membru al U.E,
deoarece are cea mai puternică economie.
Germania
Prima jum a sec XX – reg. Totalitar, nazism
A doua jum a sec XX și XXI – regim democratic

• politice în Europa în ultimul deceniu al sec al XX-lea

• Asemănare ?
XX În ultimul deceniu al sec al XX-lea, toate statele europene au avut regimuri politice democratice,
deoarece și statele foste comuniste au redevenit democratice cu anul 1989, iar în 1991 se dezmembrează
URSS.
Așadar, în Europa toate practicile politice au fost caracteristice regimurilor democratice.
Așadar, separarea puterilor în stat, pluripartidismul, respectarea dr și lib cetățenilor sunt practici politice
democratice.

XIX. ROMÂNIA POSTBELOCĂ

STALINISM ȘI NAȚIONAL COMUNISM
DISIDENȚA COMUNISTĂ
CONSTRUCȚIA DEMOCRAȚIEI POSTDECEMBRISTE

După al Doilea Război Mondial intră sun sfera de influență a Moscovei în contextul jocului de interese
dintre marile puteri SUA, Marea Britanie, URSS

•Factor extern care favorizează instaurarea Comunismului în perioada postbelică ?

-23 august 1944 în timpul celui de-al II RM, când România întoarce armele Germaniei de partea URSS.
-Octombrie 1944 Acordul de Procentaj de la Moscova, prin care 90% din teritoriul românesc intră sub
dominația Moscovei.

•Acțiuni interne/Etape interne care favorizează instaurarea Comunismului în România?

-1944, Infiltrarea liderilor comuniști în cele 2 Guverne democratice conduse de Sănătescu și Rădescu.
-6 martie 1945, Primul guvern total comunist, condus de Petru Groza.
1946, Falsificarea alegerilor de către comuniști. Alegeri care au fost inițial câștigate de țărăniști.
-1947, Lichidarea opoziției, prin care liderii țărăniști au fost arestați, iar PNL se autodizolvă.
-30 decembrie 1947, Abdicarea regelui Mihai sub presiunea lui Petru Groza.

Sub presiunea armatei Roșii și a lui Andrei Vîshinski, trimisul Moscovei la București se instaurează în
România regimul totalitar de tip comunist.

•Comunismul în România înregistrează 2 etape distincte

I. Stalinismul
II. Național Comunismul

STALINISMUL (1948 – 1965 ) j

GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ DEJ

•Practici/ Măsuri ?
1. Politice
- Constituție 1948
- Partidul Unic PMR
- Formă de organizare Republica RPR
- Principala instituție a statului MAN
- Instituțiile represive securitatea 1948 și miliția 1949, prin care se exercită controlul total asupra populației
- Lichidarea opoziției prin arestarea liderilor țărăniști în închisorile de la Sighet, Gherla, Poarta Albă, Pitești.
- Constituția 1952
- 1964, DECLARAȚIA PMR, care prevedea că fiecare stat și partid politic trebuie să-și determine singure
soarta. (Fapt istoric intern prin care începe îndepărtarea față de Moscova ?)
2. Economice
- Desființarea proprietății private prin legile de naționalizare și colectivizare
- Economia românească devine de tip stalinist dirijată, planificată, centralizată.
-A fost aprobat Planul Cincinal prin care toată producția din România era planificată pentru o perioadă de 5
ani.
- Au fost înființate SOVROMURILE care erau unități economice româno-sovietice al căror profit trebuia
trimis la Moscova.
3. Culturale
- Cultura de tip prolecultist, o cultură a clasei muncitoare
- Interzicerea lucrărilor interbelice, a scriitorilor care au refuzat să scrie despre Dej și elaborarea volumului
“Publicații interzise”
- Mihail Roller, istoricul comuniștilor scrie o nouă istorie a României, o istorie falsificată, în care exagerează
influența pozitivă a rușilor asupra poporului român.
- Prin legea învățământului din 1948, limba rusă devine obligatorie în școli.

NAȚIONALIZAREA - constă în trecerea clădirilor, fabricilor, uzinelor, mașinilor industriale, băncilor, micilor
ateliere în proprietatea statului. Prin naționalizarea din 1948 se urmărea controlul proprietății de la oraș
COLECTIVIZAREA - (1949 – 1962) - constă în trecerea terenurilor agricole și a mașinilor agricole în
proprietatea statului.
Prin colectivizare se urmărea controlul proprietății de la sat.
În cadrul colectivizării au fost arestați peste 80.000 de țărani.
Au fost înființate Cooperativele Agricole de Producție (CAP) și Gospodăriile Agricole de Producție (GAP) în
cadrul cărora țăranii au fost obligați să-și cedeze terenurile și mașinile agricole.
Tot ei munceau terenurile, însă recoltele erau ale statului.

•Relații internaționale, România în stalinism ?

În cea mai mare parte a politicii externe Stalinismul s-a caracterizat prin subordonarea față de
Moscova.
Prima jum a sec. XX ? (Dej)
- 1949, CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc).
Consecință: participarea României la CAER: intră sub sfera de influență a Moscovei dpdv economic.
A doua jum. a sec. XX ?
-1955 – PACTUL DE LA VARȘOVIA (tratatul de la Varșovia)
Consecință: intrarea sub sfera de influență a Moscovei din punct de vedere politic și militar
-1956 - România participă la ÎNĂBUȘIREA REVOLUȚIEI DE LA BUDAPESTA (militară) alături de celelalte state
ale Pactului de la Varșovia.
Consecință: în 1958 se retrage armata roșie din România.
-1964 România refuză PLANUL VALEV
Consecință: începe îndepărtarea față de Moscova

NAȚIONAL COMUNISMUL 1965-1989

NICOLAE CEAUȘESCU

În martie 1965 după moartea lui Dej puterea în partid este preluată de N.Ceaușescu.
•Practici/ Măsuri
1. Politice
- Constituția 1965
- Partidul Unic își schimbă denumirea din PMR – PCR
- Forma de organizare a statului se schimbă din RPR – RSR
- 1937, înființată funcția de președinte. N.Ceaușescu devine primul președinte al României.
2. Economice
- Continuă industrializarea forțată, prin care au fost construite fabrici și uzine în toate orașele țării.
3. Culturale
- Cultul personalității, prin care toate operele artistice sunt dedicate doar lui N.Ceaușescu, Elenei
Ceaușescu și Partidului Comunist Român.
- Festivalul național “Cântarea României”, în cadrul căruia toți cetățenii României participă la diferite forme
artistice: muzică ușoară, muzică populară, dansuri moderne, jocuri populare, interpretări, recitări, piese de
teatru.

RELAȚII INTERNAȚIONALE – NAȚIONAL COMUNISM

A doua jum. XX
- 1968 - refuză să participe “PRIMĂVARA DE LA PRAGA” și condamnă public intervenția militară a Pactului
de la Varșovia în capitala Cehoslovaciei.
Consecință refuz
-VIZITA PREȘEDINȚILOR, acțiune prin care președintele Franței și 2 președinți americani vizitează România.
-1968 – președintele Franței Charles de Gaulle
-1969 – președintele american Nixon
-1975 – președintele SUA Gerard Ford
-1975 – România primește din partea SUA “CLAUZA NAȚIUNII CELEI MAI FAVORIZATE” prin care beneficiază
de avantaje economice și financiare din partea SUA
-schimb de mărfuri vamale
-primeau români comuniști din America
Secol XXI-> 2004 România devine membra NATO
->2007 România devine membra a Uniunii Europene

DISIDENȚA ANTICOMUNISTĂ
•Se referă la acțiunile desfășurate împotriva regimului comunist.

DISIDENȚA ÎN STALINISM
1. Partizanii – sunt persoanele înarmate care acționează în zonele de deal și munte împotriva structurilor
comuniste. Una dintre cele mai cunoscute grupări de partizani este “Haiducii Muscelului”, care a acționat
în zona Muscel - Făgăraș sub conducerea lui Ion și Toma Arnăuțoiu și a colonelului Gh. Arsenescu.
2. Revolta țăranilor - împotriva colectivizării, acțiune în cadrul căreia au fost arestați peste 80.000 de țărani.

DISIDENȚA ÎN NAȚIONAL COMUNISM

- 1977, Greva minerilor din Valea Jiului
- 1987, Greva muncitorilor de la Bv și a studenților de la Iași
Toate aceste manifestări de stradă au fost înăbușite de comuniști, iar liderii manifestanților au fost
arestați.
- Posturile de radio străine “Europa liberă” și “Vocea Americii”, în cadrul cărora oamenii de cultură români
care au reușit să fugă din țară făceau cunoscută situația grea a românilor (Silviu Brucan, Doina Fornea, Paul
Goma)
După 1985, România înregistrează “Izolarea Diplomatică”, întrerupând legăturile atât cu statele
democratice cât și cu Rusia sovietică.
De URSS, Ceaușescu s-a îndepărtat permanent, iar statele democratice au întrerupt legătura cu
Ceaușescu, deoarece în România erau încălcate foarte grav drepturile și libertățile cetățenilor .