CAPITOLUL 1.

Romanitatea românilor in viziunea

istorticilor

a) Introducere
- în Antichitate, spațiul carpato-danubiano-pontic era locuit de geto-
daci. Aceștia făceau parte din ramura de N a tracilor si erau organizați in
triburi. Acestea au fost unificate datorită pericolului roman în jurul anului
82 î.Hr de către regele Burebista. Acesta a fost asasinat in urma unui
complot în anul 44 î.Hr, iar statul dac s-a divizat in 4 respectiv 5 regate mai
mici. Refacerea statului a fost realizată de Decebal. Atrași de bogățiile
Daciei, romanii au organizat campanii de cucerire sub conducerea lui
Traian. În urma razboiului din 105 – 106, Dacia a fost cucerită și
transformată în provincie romană de rang imperial.
b) Etapele romanizării
-preromanizarea – secolul II î.Hr – II d.Hr. In această perioadă au avut
loc schimburi economice între daci și romani iar dacii au preluat alfabetul
latin
-romanizarea oficială - secolul II – III d. Hr In această perioadă, romanii
și-au impus în Dacia modul de viata și instituțiile
-postromanizarea – secolul III-VIII d. Hr când a aparut popurul român.
In această perioadă, romanizarea s-a extins în teritoriile locuite de dacii
liberi.
c) Conditiile romanizării
- Existența unui spațiu neroman
- Încadrarea lui în granițile Imperiului Roman
- Continuitate pasnică

d) Romanizarea -un proces istoric complex și îndelungat, prin care

1
 Imperiul Roman impune populației cucerite instituțiile, limba și
modul de viață.

e) Factorii romanizării
1. administrația – pentru a putea fi organizată mai ușor, Dacia a fost
divizată în Dacia Superior și Dacia Inferior. Era condusă de un guvernator
care avea funcția de legatus augusti
- caracteristică : provincie romană de rang imperial
2. armata – pe teritoriul Daciei staționau legiunile romane cum ar fi
XIII Gemina si V Macedonica. De-a lungul limesului (frontieră) soldații
romani au construit castre.
- primii daci care au învățat limba latină au fost tinerii care s-au înrolat în
trupele auxiliare
- dupa efectuarea stagiului militar, soldații romani se puteau căsători cu
autohtonii
- caracteristică: legiunea
3. coloniștii – au fost aduși din intreg Imperiul Roman (Spania, Galia,
Ierusalim) ca forță de muncă. Au muncit alături de autohtoni în mine și
agricultură, învățându-i limba latină populară. În timp și-au întemeiat
familii alături de autohtoni.
- caracteristică: limba latină populară
- consecințele romanizării asupra Dacilor: limba latină populară și
apariția daco-romanilor
4. urbanizarea – singurul factor vizibil al romanizării
- dupa cucerire, romanii au distrus Sarmizegetuza Regia și au construit la
40 km sud o noua reșesintă cu rang de colonie numita Sarmizegetuza Ulpia
Traiana.
-au mai construit orașe cu rang de municipiu cum ar fi: Drobeta, Dierna,
Napoca. Satele se mai numeau vicus sau pagus. Romanii au construit în
Dacia terme, amfiteatre și drumuri

2
 - caracteristică: municipiul
5. religia – după cucerire dacii au fost obligați să se închine zeitaților
romane. De frica romanilor se rugau zeilor daci utilizând nume de zei
romani. Acest fenomen s-a numit interpretatio romana
- în timp zeii daci au fuzionat cu cei romani rezultând un sincretism
religios
- dupa secolul III în spațiul carpato – danubiano – pontic a pătrus
creștinismul adus de coloniștii de la Ierusalim și Capadocia. Săpăturile
arheologice au scos la iveală obiecte de cult creștin cum ar fi cruciuluțe și
opaițe.
- caracteristică : sincretism religios
- caracteristica romanizare : proces ireversabil

f) Retragerea aureliană ( 271, 274, 275)

- cauze : datorită atacurilor migratoare, romanii nu au mai putut apăra o
graniță atât de mare și au fost nevoiți să se retragă
- prezentare : în 271 împăratul Aurelian a retras din Dacia armata și
administrația, iar daco-romanii au continuat să locuiască la N de Dunăre.
Putem demonstra acest lucru cu ajutorul săpăturilor arheologice care au
scos la iveală unelte, arme, podoabe confecționate dupa această dată
- consecințe : după retragere, civilizația urbană a decăzut deoarece daco-
romanii s-au retras în zonele rurale unde se puteau apăra mai ușor.
Legăturile dintre N si S Dunării au continuat și după retragere. Imparatul
Constantin a înființat un nou limes la N de Dunare numit Brazda lui
Novac, iar împaratul Iustinian a construit un nou pod peste Dunare între
Oescus și Sucidava.

g) Etnogeneza – procesul etno-lingvistic prin care s-a constituit

limba și poporul român

3
 - elementele componente ale limbii române :
● Substrat → geto-dac
● Strat → latin
● Ad strat → slav
- limba franceză:
● Substrat → galic
● Strat → latin
● Ad strat → germanic = francii
- romanitatea:
● occidentală: francezii, spaniolii, italienii, portughezii
● orientală: românii, aromânii
Asemănări: stat latin
Deosebiri: ad strat → occidental: germanic
orientală: slav
- limba română este o limba neolatină, cea mai apropiată de limba latină
populară
- Poporul român s-a format din contopirea dacilor cu romanii rezultând
daco-romanii, după 602 prin asimilarea slavilor s-a format în secolul VIII
poporul român

h) primele dovezi scrise referitoare la populația de la N de

Dunăre:
- în secolul VII împăratul Imperiului Bizantin, Mauricius în lucrarea “
Strategikan” a susținut faptul că la N de Dunăre locuiesc romanii
- în secolul X împăratul Imperiului Bizantin, Constrantin al VII-lea în
lucrarea “ Despre administrarea imperiului” a susținut că la N de Dunăre
locuiesc romanii, iar la S de Dunăre locuiesc romenii(bizantinii)
- în secolele X – XI împăratul Imperiului Bizantin, Vasile al II-lea în
corespondențe a susținut că la N de Dunăre locuiesc vlahii (vorbeau latina)

4
 i) dezbaterea romanității românilor cuprinde:
● descendența latină
● continuitatea și unitatea în teritoriu
● apariția conștiinței naționale

j) EPOCI ISTORICE ÎN CARE S-A DEZBĂTUT ROMANITATEA

ROMÂNILOR:
1. EVUL MEDIU:
- evenimentul care a provocat dezbaterea: în 1600, Mihai Viteazu a
unificat cele 3 țări române
- cauză, motiv 1: maghiarii din Transilvania s-au opus unificării
- cauză, motiv 2: S. Istvan, colecționar de inscripții latine din
Transilvania. Pe baza acestora, înainte de 1600 a susținut că românii din
Transilvania sunt cei mai vechi locuitori fiind urmașii coloniștilor romani
iar dupa unire s-a contrazis deoarece nu accepta evenimentul.
UMANIȘ TII (alfabet latin):
- în secolul XV, Antonio Bonfini, în lucrarea “Decadele istoriei Ungare” a
susținut că românii din Transilvania sunt urmașii coloniștilor romani
- în secolul XVI, Nicolaus Olabus, în lucrarea “ Hungaria” a susținut că
românii din Transilvania, Moldova si Ț .R sunt urmașii ai legiunilor romane
CRONICARII(alfabet chirilic):
- în secolul XVII, Miron Costin, în lucrarea “ De neamul moldovenilor”
susține că moldovenii, muntenii și ardelenii sunt urmași ai dacilor, iar
Traian este primul descălecător
- în secolul XVIII, Dimitrie Cantemir în lucrarea “Descrierea Moldovei”
susține că dacii și romanii sunt moșii și stramoșii moldovenilor, ardelenilor
și muntenilor
- asemănare: în ceea ce privește ideile explicate de umaniști și cronicari,
românii sunt urmași ai Romei

5
 - deosebire: elementul dac este menționat doar de cronicari, el nu apare
la umaniști
- consecință: umaniștii și cronicarii au susținut continuitatea și unitatea
românilor în spațiul carpatic.

2. EPOCA MODERNĂ:
- evenimentul care a produs dezbaterea: dorința de emancipare a
românilor transilvăneni
- cauză, motiv 1: membrii Ș colii Ardelene au publicat documentul
“Suplex Libellus Valachorum” în 1791 cerând recunoașterea existenței
românilor din Transilvania și egalitatea în drepturi cu celelalte națiuni. Ei
susțineau ca românii sunt urmași ai coloniștilor romani motiv pentru care
trebuie să beneficieze de drepturi
- motiv, cauză 2: națiunile privilegiate, maghiarii, sașii, secuii se
împotriveau recunoașterii românilor transilvăneni

TEORII REFERITOARE LA ROMANITATEA ROMÂNILOR

a) TEORIA IMIGRAȚIONISTĂ – combate romanitatea românilor
- în 1871, Robert Roesler în lucrarea “Studii românești” a susținut faptul că
în 271 românii au trecut la sud de Dunăre și au revenit la nord de Dunăre
dupa secolul XIII, motiv pentru care nu au drepturi asupra Transilvaniei.
- idei:
● în urma războaielor cu romanii toți bărbații daci au fost uciși
● 165 de ani este o perioada prea scurtă pentru ca dacii să poată fi
romanizați
● nu există toponime, hidronime și oronime care să ateste
continuitatea
● românii s-au format la S de Dunăre și au preluat creștinismul pe
filieră slavă

6
 ● românii s-au format la S de Dunăre, dovadă fiind faptul că există
asemănări între limba română și limba albaneză

b) TEORIA CONTINUITĂȚII SAU AUTOHTONIEI – susține

romanitatea românilor
- în 1883, A.D Xenopol, în lucrarea “ Teoria lui Roesler” combate teoria
imigraționistă susținând descendența latină și continuitatea românilor în
spațiul carpato-danubiano-pontic
- idei
● este imposibil, ar fi un caz unic în istorie
● spaniolii și portughezii au fost romanizați într-o perioadă mai
scurtă de 150 de ani
● toponime: Napoca, Drobeta
● hidronime: Danubius (Dunărea), Marus
● oronime: Carpați, Godeanu
● românii s-au format la N de Dunare, iar creștinismul a fost adus în
acest spațiu de către coloniștii veniți de la Ierusalim. Această afirmație
poate fi demonstrată prin faptul ca majoritatea cuvintelor de cult din limba
română sunt de origine latină: crucis, baptisare, basilica

ISTORICI CARE AU SUSȚ INUT ROMANITATEA ROMÂNILOR

- secolul XIX:
1. A.D Xenopol, în lucrarea “ Teoria lui Roesler” combate teoria
imigraționistă susținând descendența latină si continuitatea românilor în
spațiul carpato-danubiano-pontic

2. B.P Hașdeu, în lucrarea “ Pierit-au dacii” susține romanitatea

românilor demonstrând prin faptul că putem formula propoziții folosind
doar cuvinte de origine latină
- secolul XX:

7
 1. Gheorghe Brătianu, în lucrarea “ O enigmă si un miracol istoric,
poporul român ”, susține că poporul român nu este o enigmă ci a apărut prin
contopirea dacilor cu romanii și asimilarea slavilor

3. EPOCA CONTEMPORANĂ:
- evenimentul, cauza care a provocat dezbaterea: URSS-ul a fost stat
învingător în Al Doilea Război Mondial și a impus regimul comunist în
estul Europei. România a intrat sub sferă de influență sovietică
a) perioada stalinistă (1948 – 1965) – România era dependentă de
Moscova și condusă de Gheorghe Gheorghiu Dej
- istoricul Mihail Roller a susținut că românii și limba română sunt de
origine slavă, deoarece daco-romanii au fost asimilați de slavi
b) perioada național comunistă (1965 – 1989) – România s-a detașat
de Moscova și a fost condusă de Nicolae Ceaușescu
- în această perioadă s-a mers pe linia naționalistă, iar istoricii au susținut
că românii sunt doar urmași ai dacilor, romanii sunt simpli contopitori, iar
slavii nu sunt menționați. În plus au încercat să demonstreze faptul că
Ceaușescu este urmașul lui Burebista.

k) Importanța, rolul studierii romanității românilor

1. obținerea drepturilor românilor transilvănei
- in 1849, împăratul Imperiului Habsburgic Franz Joseph a adoptat o
noua “Constituție” prin care a recunoscut existența națiunii române din
Transilvania

2. unirea
- deoarece au demonstrat faptul că moldovenii, muntenii și ardelenii
vorbesc aceeași limba, au aceeași religie, fac parte din același neam, a fost
facută posibilă unirea

8
 - in 1859 s-a realizat unirea Moldovei cu Ț .R
- in 1918 s-a constituit România Mare prin unirea cu Basarabia, Bucovina
și Transilvania.

CAPITOLUL 2.
Constituirea statelor medievale
românești

9
 - a constitui = a forma un stat prin unificare
- formațiune prestatală ( înainte de stat) sau autonomie locală este unul si
același lucru
- la inceputul evului mediu, spațiul carpato – danubiano – pontic era
locuit de vlahi, valahi sau blachi ( vorbitori de limbă latină = români)
- organizare – obști sătești din unificarea carora au rezultat uniuni de
obști numiți de Nicolae Iorga “ romanii populare”, iar din aceștia cnezate,
voievodate si țări
- factori, premise care au permis constituirea statului:
● Externi:
- stingerea dinastiei Arpadiene
- încetarea atacurilor migratoare

● Interni:
- creșterea demografică
- dezvoltarea economică
- drumurile Dunărea și Nistru au contribuit la constituirea
statului

Transilvania
- localizare: spațiul intra – carpatic
- izvoare istorice, documente care aduc informații despre acest teritoriu:
I. Anonymus ( “Gesta Hungarorum”) – a fost scrisă in secolul al XII,
dar vorbește despre formațiunile prestatale din secolul IX.
1. Menumorut – stăpânea zona Crișurilor și avea reședința la Biharea.
A intrat în conflict cu regele Arpad deoarece a refuzat să-I cedeze teritoriul.
După o confruntare de 12 zile, acesta văzând ca pierde a ajuns la o
întelegere cu Arpad: și-a casatorit fiica cu fiul lui si drept zestre i-a dat
voievodatul.

10
 2. Gelu - stăpânea centrul Transilvaniei și avea reședința la Dăbâca. A
intrat in conflict cu Tuhutum, un soldat de a lui Arpad. Acesta a trimis un
spion în voievodatul lui Gelu. Aflând că are o zonă bogată, Tuhutum i-a
cerut permisiunea lui Arpad să-l atace pe Gelu. Acesta a fost ucis pe
câmpul de luptă, iar Tuhutum a păstrat voievodatul pentru sine și urmașii
sai.

3. Glad - stăpânea zona Banatului și avea reședința la Cuvin. A intrat

în conflict cu regalitatea maghiară, a fost atacat, infrânt și voievodatul i-a
fost confiscate.

II. Viața( Legenda Sfantului Gerard)- vorbește despre autonomiile din

secolul XI
1. Ahtum – stăpânea zona Banatului și avea reședința la Morissena. A
intrat in conflict cu regalitatea maghiara deoarece le-a cerut maghiarilor să-
i plătească taxe pe sarea transportată prin voievodatul său. A fost atacat,
înfrânt, iar voievodatul i-a fost confiscat.

2. Gyla (Geula cel Tânăr) - stăpânea centrul Transilvaniei și avea

reședința la Dăbâca. A intrat in conflict cu regalitatea maghiara deoarece a
refuzat creștinismul in ritm catholic. A fost infrânt și luat prizonier.

CONSECINȚ E/ CARACTERISTICI/ ASEMANĂRI

- formațiunile prestatale din Transilvania au avut ca formă de
organizare voievodatul
- formațiunile prestatale din Transilvania s-au confruntat cu regalitatea
maghiară.

11
 Metode/mijloace prin care maghiarii au încercat să se impună in
Transilvania:
1.administrative – în zonele de graniță, maghiarii au înființat unitați
teritorial administrative numite Comitate
ex de Comitate: Bihor, Zarand

2. politice - au încercat să înlocuiască voievodatul, formă de organizare

specifică românilor cu principatul ca formă de organizare întâlnită in
Vestul Europei. A fost descoperit un document datat în 1111 in care este
menționat Mercurius Princeps. Nu se știe daca și-a exercitat funcția
deoarece in 1176 s-a revenit la voievodat prin Leustachius Voievod
- in 1526 în urma bătăliei de la Mohacs, Soliman Magnificu a infrânt
Ungaria transformată în Pașalâc (provincie romană)
- in 1541, Transilvania a devenit principat autonom aflat sub
suzeranitate otomană, condus de un principe ales de odietă

3. entice – în secolul XII, maghiarii i-au colonizat pe șași si secui. Sașii

sunt de origine germanica și au fost aduși în scop economic pentru a ridica
civilizația urbană. Au construit orașe precum Sibiu și Brașov. Secuii sunt
de origine turca și au fost aduși în scop militar pentru a îi alunga pe
cumani care erau localizați dincolo de munți. Au ocupat țara Bârsei reușind
să-i alunge pe cumani. Astfel, prin colonizare, maghiarii și-au deschis
drumul spre Dunărea de Jos și Marea Neagra.

4. religioase – maghiarii au încercat să înlocuiască ortodoxia cu

catolicismul. Într-un document numit “Diplomă” emis în 1366 de regele
ungariei Ludovic I se precizează că nu poți avea statut de nobil dacă nu
treci la catolicism.

12
 Transilvania s-a constituit ca stat de sine stătător. În ciuda eforturilor
maghiarilor, populația majoritară au rămas românii, ortodocsii.

Țara Românească (Vlahia Maior)

- localizare : spațiul extra Carpatic, la S de Carpați, între Carpații
Meridionali și Dunăre
- document, izvor istoric care vorbește despre acest teritoriu:
● In 1247, Bela al IV – lea a emis documentul “Diploma cavalerilor
Ioaniți”. Aceștia au fost trimiși sub pretextul creștinării populației de la S
de Carpați. Regalitatea maghiară dorea să-și extindă dominația la S de
Carpați. Ioaniții menționează că au găsit o zona bogată locuită de oameni
harnici și enumeră următoarele formațiuni prestatale:
- voievodatele lui Seneslau și Litovoi
- cnezatele lui Ioan și Farcaș
● Seneslau era independent iar celelalte formațiuni prestatale se
aflau sub dominația regalitații maghiare. În 1270, Litovoi a încercat să
obțină independența, dar a fost ucis pe câmpul de luptă. Fratele său Bărbat
a fost luat prizonier dar s-a răscumpărat plătind o importantă sumă de
bani, fapt care demonstrează importanța voievodatului.
- pentru cronicarii Evului Mediu, termenul “a descăleca” înseamnă a
întemeia un stat. În 1290, Negru Vodă sau Radu Negru a descălecat de la
Făgărași(Transilvania) la Câmpul Lung deoarece regalitatea maghiară îi
îngrădea autonomia. Descălecatul a avut loc pe cale pașnică și simbolizează
unificarea Olteniei cu Muntenia. În 1291, maghiarii au desființat autonomia
Ț ării Făgărașului.
- secolul XIV domn al Ț .R, Basarab I Întemeietorul (1310 – 1352)

13
 - într-un document din 1324 se preciza că se afla în relații bune cu
regalitatea maghiară fiind numit “Domnul nostru Transalpin”

ACȚ IUNE MILITARĂ – POSADA

- cauză – maghiarii doreau să-și extindă dominația la S de Carpați.
Încurajat de nobili, regele Carol Robert de Anjou i-a cerut lui Basarab,
Banatul de Severin. În schimbul acestui teritoriu, domnul a oferit 7 mii de
plăci de argint dar a fost refuzat.
- prezentare – confruntarea a avut loc intre 9-12 noiembrie 1330 la
Posada și este descrisă în documentul “ Cronica pictată de la Viena”.
Armata lui Carol Robert a fost surprinsă într-un loc strâmt numit Posadă.
De sus românii prăvăleau bolovani și trăgeau cu săgeți împotriva armatei
regale. Se pare că regale maghiar a scăpat cu viața deoarece și-a schimbat
hainele cu ale unui soldat. Românii au obținut Victoria. Are caracter
defensiv.
- consecința – astfel Ț .R a devenit stat independent

Urmașii lui Basarab:

- secolul XIV, Nicolae Alexandru – a organizat cancelaria domnească și
a construit mitropolia de la Curtea de Argeș in 1359. Existența unei
mitropolii demonstra independența statului deoarece patriahul de la
Constantinopol nu accepta înființarea mitropoliei dacă statul nu era
independent
- secolul XIV, Vladislav Vlaicu – a înființat în 1370 metropolia de la
Severin de care depindeau și ortodocșii din Transilvania. A bătut moneda
numită “ducat” care avea ca subdiviziune banul.

Moldova (Vlahia Minor)

- localizare – spațiul extra carpatic, la E de Carpați

14
 - izvor istoric – “Cronica lui Nestor”
- formațiuni prestatale specifice:
● Codri – Codri Cosminului
● Câmpuri – Câmpul lui Dragoș
● Cobâle – în zona de azi a Vasluiului
● Ocoale – în zona de azi a Vrancei
- Moldova s-a constituit prin descalecat:
I. PRIMUL DESCĂLECAT – 1345 – 1354. Dragoș, voievod
maramureșean a fost trimis de regele Ungariei, Ludovic I în fruntea unei
mărci de apărare cu scopul de a-i alunga pe tătari din zona Moldovei.
Descălecatul a avut loc pe care pasnică.
II. AL DOILEA DESCĂLECAT – 1359. Bogdan, voievod
maramureșean cu reședinșa la Cuhea a trecut pe ascuns munții cu o parte
din oamenii săi deoarece regalitatea maghiară îi îngrădea autonomia. S-a
aliat cu vlahii din zonă și i-a înfrânt pe Sas și Balc, urmașii lui Dragoș
supuși regalitații maghiare. Astfel a pus bazele statului medieval
independent, Moldova.

Urmași:
- secolul XIV, Lațcu I – a înființat o episcopie catolică la Siret (prima
capitală a Moldovoi) pentru ca papa să-l recunoască drept șef al unui stat
independent. Moldovenii nu au acceptat, motiv pentru care s-a revenit la
ortodoxie. În plus, patriahul de la Constantinopol a sancționat gestul său
refuzând să recunoască mitropolia Moldovei până în 1401 în timpul lui
Alexandru cel Bun

- secolul XIV, Petru I Mușat – a mutat capital la Suceava unde a

construit mitropolia în 1386 care nu a fost recunoscută . A bătut moneda
numită “Gros” și a împrumutat Polonia cu o importantă sumă de bani.
Regele Vladislav Iagello a pus drept garanție Pocuția.

- secolul XIV, Roman I – a intrat în conflict cu Polonia deoarece

polonezii nu restituiseră banii și refuzau să execute Pocuția. A extins
teritoriul Moldovei până la Dunăre și Marea cea Mare (Marea Neagră)

15
 Dobrogea
- localizare – între Dunăre și Marea Neagră

- secolul XIV, Dobrotici, recunoscut de Imperiul Bizantin “mare

despot” a unificat teritoriu dintre Dunăre și Mare
- urmașul său, Ivanco a fost ucis în luptele cu turcii, iar Mircea cel
Bătrân, domn al Ț .R a profitat de ocazie și în 1388 a unit Dobrogea cu Ț ara
Românească
- urmașul lui Mircea, Mihail I a fost ucis în luptele cu turcii, iar
Imperiul Otoman a luat Dobrogea până în 1878 până a fost restituită prin
Tratatul de la Berlin

Rolul, importanța constituirii statelor române

- oprirea expansiunii maghiare și a catolicismului
- oprirea expansiunii otomane și răspândirea Islamului

Institutiile Statului Medieval.

A. INSTITUȚ IILE CENTRALE SAU FUNDAMENTALE

1. DOMNIA
-Rol: conducerea statului
-Caracteristici sau principii:
1. EREDITATEA-funcția se transmitea din tată in fiu cu condiția sa fie
deos domnesc și să aibă integritate fizică. În Ț ara Românească
continuitatea la tron se realiza prin dinastia Basarabeștilor iar in
Moldova prin a Mușatinilor.

16
2.ELECTIVITATEA-boierii își dădeau acordul privind numirea
domnului prin da sau nu.
Consecință- pentru a fi siguri că dorința privind urmașul le
va fi respectată după moarte , o parte din domni și-au asociat fiul la
tron încă din timpul vieții. (Mircea cel Bătrân-Mihaia I )

Titulatura: Jo Mircea Domn și Voievod

Dumnezeu Stăpân Comandant militar

Atribuțiile domnului :
1.plan extern-încheia pace, declara război;
2.plan intern-comandant militar, judecător suprem , conferea și
retrăgea proprietăți , bătea monedă;

-EVOLUȚIA DOMNIEI , A INSTITUȚIILOR CENTRALE IN

FUNCȚIE DE INFLUENȚA MARILOR PUTERI
XIV Ț .R- independente
Domnul avea atribuții pe plan intern , extern. Puteai ajunge
Domn prin VOINȚA LUI DUMNEZEU.
XVI Ț .R- suzeranitate otomană
Domnul avea atribuții pe plan intern =boierii
Boierii – numeau domni ușor de manevrat
— Încalcă principiul succesiunii la tron
Familiile -Movila (Moldova)
-Cantacuzino( Ț .R)
XVIII Ț .R-suzeranitate otomană + încălcarea autonomiei domnii
greci sau albanezi plăteau sultanului MUCARER

17
 Domnul=funcționar otoman cu rang de pașă(voința
sultanului)

2.BISERICA
- Rol:spiritual, a menținut unitatea tuturor românilor
- condusă de mitropolit

Atribuțiile mitropolitului:
1. Ș eful bisericii ortodoxe
2. Îl investea pe domn in funcție
3. Îl ajuta pe domn la judecată
4. Era locțiitor dacă tronul era vacant

MITROPOLIA IN EVUL MEDIU

- Demonstra independența statului deoarece
Patriarhul de la Constantinopol nu accepta
înființarea unei mitropolii decât dacă statul era
independent.

MITROPOLII ÎN Ț ARA ROMANEASCA

1. 1359- Mitropolia de la Curtea de Argeș- Nicolae
Alexandru
2. 1370-Mitropolia de la Severin- Vladislav Vlaicu

MITROPOLIE ÎN MOLDOVA
1. 1386- La Suceava, Petru I Mușat
Recunoscută in 1401 , in timpul lui Alexandru cel Bun

Biserica ortodoxă din Ț ara Românească și Moldova a ajutat cu

donații Biserica ortodoxă din Transilvania

18
 Între Domnie și Biserica a existat in Evul Mediu o strânsă
colaborare deoarece domnul făcea donații bisericii iar Biserica trimitea
oameni la luptă sub steagurile domnului.

Biserica Creștina s a divizat in 1054 din cauza doctrinei FILIOPE in

1. Biserica Ortodoxă- Constantinopol( Patriarh)
2. Biserica Catolică- Roma ( Papa)

B. INSTITUȚII SECUNDARE
1. SFATUL DOMNESC
Rol: organizarea și administrarea statului
Făceau parte : boierii cu dregătorii(funcții)
1.Logofăt- șeful cancelariei domnești
2. Vistier – se ocupa de finanțele statului
3. Spătar- comandant al cetății

2. ARMATA
Rol: apărarea statului
Componență:
1. Oastea cea mică – boierii antrenați sa lupte
2. Oastea cea mare-toți bărbații apți sa lupte
3. Mercenarii -oamenii plătiți sa lupte.
Vlad Ț epeș a fost primul domn care a avut armata de mercenari
deoarece nu mai avea încredere in boierii din Ț ara Românească
4. Artileria grea – Tunuri. Primul domn care a uitilizat-o a fost Ș tefan cel
mare

Autonomie locală: Formațiune prestatala

Întrebări posibile BAC CAP. III

19
Premisă/ cauză/ factori externi și interni care au permis constituirea
statelor medievale românești:
Externi: stingerea dinastiei arpadiene
Interni: creștere demografică

2. State medievale ro extracarpatice

S- Ț ara Românească
E- Moldova

3. Stat medieval intracarpatic

-Transilvania

4. Contribuția autonomiilor locale în procesul de constituire a statelor

medievale:
- Prin unificare au creat statul : voievodatul lui Seneslau si Litovoi,
cnezatele lui Ioan si Farcaș, s-au unit si au format Ț .R.

5. Caracteristică a autonomiilor locale:

- Voievodat: Menumorut
- Cnezat: Ioan

6. Asemănare: formațiuni prestatale din Ț .R. și Transilvania

- Voievodatul: Tr- Gelu
Ț .R.- Seneslau

20
7. Deosebire: autonomiile locale din Ț .R. și Moldova
- Forma de organizare : Ț .R.- voievodatul
Moldova- Codrii Cosminului

8. Contribuția ro din Tr la constituirea st medievale ro extracarpatice

- Prin descălecat: Ț .R ( Negru Vodă )
Moldova ( Bogdan, Dragoș )

9. Asemănare: mod de constituire a Ț .R și Mol

- Descălecat- Ț .R ( Radu Negru )
Mol ( Dragoș )

10. Deosebire: mod de constituire a Tr si Ț .R

- Tr s-a constituit ca stat de sine stătător, iar Ț .R prin descălecat

11. Asemănare: descălecatul Ț .R și Moldova

- Pașnice- Ț .R ( Radu Negru )
Mol ( Dragoș )

12. Deosebire: descălecat

- Cale pașnică: Radu Negru
- Calea armelor: Bogdan

13. Asemănare: mod de obținere a independenței Ț .R și Mol

21
 - Ț .R și Mol au obținut independența în urma luptelor cu maghiarii
Sec XIV - Ț .R 1330- Basarab I, Posada
- Mol 1359- Bogdan, Sas și Balc

14. Caracteristica instituțiilor centrale in E.M

- Domnia ereditar electivă

15. Relația domnie- biserică in E.M

- Strânsă colaborare, mitropolul îl învestea pe domn în funcții și
trimitea oamenii la luptă sub steagurile sale, iar domnul făcea danii
către biserică

16. Metodă/ mijloc prin care maghiarii s-au impus in Tr după cucerirea
acesteia
- Colonizarea sașilor și secuilor in sec. XII
17. Rolul/ importanța statelor medievale ro în E.M
- S-au aliat în celelalte state creștine și au oprit expansiunea otomană:
1395: Mircea cel Bătrân a încheiat tratatul de la Brașov cu
regele Ungariei Sigismund și împreună s-au implicat în 1396 în
cruciada de la Nicopole, dar au fost înfrânți de Basarab I

CAP.III

Regimul fanariot

22
1. Context extern/ cauză/ eveniment extern care a permis instaurarea
regimului fanariot în Țările Române
- În 1683 Imp. Otoman a fost înfrânt sub zidurile Vinei. Acest
eveniment a marcat începutul decăderii sale deoarece a fost nevoit să
cedeze teritorii în favoarea habsburgilor și mai târziu a rușilor.
- Din acest motiv, în teritoriile rămase în granițele I. Otoman s-a
înăsprit domnia
- În Ț ările Române a fost impus regimul fanariot, sultanul aducând la
tron domni de origine greacă sau albaneză care în schimbul
mucarerului deveneau domni, funcționari otomani cu rang de pasă.
Prin impunerea acestui regim s-a încălcat autonomia Mol si Ț .R

2. Context intern/ cauză/ eveniment intern care a permis instaurarea

regimului fanariot
- În 1711, domnul Moldovei Dimitrie Cantemir s-a aliat cu țarul Rusiei
Petru I și împreună au atacat Imp. Otoman dar au fost înfrânți la
Stălinești. Sultanul și-a pierdut încrederea în domnii români și au
numit la tron domni de origine greacă/albaneză: Constantin
Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti.
- În urma acestui eveniment, în 1711 s-a instaurat regimul fanariot în
Moldova, iar în 1716 în Ț ara Românească. Ț ările Române se aflau sub
suzeranitate otomană și le era încălcată autonomia . ( Fanar- Cartier
din Constantinopol )

3. Aspecte negative ale regimului fanariot- cauzele Rev. 1821

- Grecizarea domniei
- Instabilitate la tron
- Încălcarea autonomiei
- Fiscalitate excesivă ( sultanul și domnul )

4. Aspectele pozitive ale regimului fanariot

- Independența bisericii ortodoxe
- Dezvoltarea culturii

23
 5. Caracteristicile regimului fanariot
- Grecizarea domniei
- Fiscalitate excesivă

6. Consecințele decăderii Imp. Otoman asupra spațiului ro

a. Economice- fiscalitate excesvă
b. Statul politico-juridic - Ț ările Române se aflau sub suzeranitate
otomană dar le-a fost încălcată autonomia
c. Teritoriale
→ 1699- Pacea de la Karlowitz- Transilvania
→ 1718- Pacea de la Passarowitz- Oltenia --- Cedate de
I. Otoman- I. Habs
→ 1774- Pacea de la Kuciuk Kainargi- Bucovina
→ 1812- Pacea de la București- Basarabia

7. Asemănare între documentele juridice în urma cărora din teritoriul

Moldovei se desprindeau Bucovina și Basarabia
- Imp. Otoman a cedat cele 2 teritorii, semnând Pacea de la Kuciuk
Kainargi cu Imp. Habsburgic și cea de la București cu Rusia.

                                           Revoluția de la 1821
 

1.   Eveniment intern din prima jumătate a secolului XIX care a dus la

modificarea statutului politico-juridic al Ț ărilor Românilor :

            Revoluția de la 1821 a modificat statutul politico-juridic al Ț ărilor

Române deoarece în urmă ei a fost înlăturat regimul fanariot și  s-a
redobândit autonomia prin aducerea la tron a domnilor pământeni.

24
2.   Context extern / eveniment extern care a permis desfășurarea Revoluției
de la 1821 :

            Debutul Crizei Orientale / Chestiune Orientală / Problema

Orientală prin care se înțelege dorința populației din Balcani de a se
eliberta de sub dominație otomană.

             1813 – Odesa a luat ființă societatea secretă Eteria condusă de

epitropul Alexandru Ipsilanti care avea drept scop obținerea
independenței Greciei. Inițial, Eteria a fost sprijinită de Rusia, care sub
pretextul apărării intereselor fraților creștini din Balcani, urmarea
extinderea dominației spre zona balcanică pentru a intră în posesia
stramtorilor Bosfor și Dardanele. Încurajați de eteristi care s-au revoltat
in1821, românii au încercat să înlăture regimul fanariot.

3.   Context intern / eveniment intern care a permis desfășurarea Revoluției

de la 1821 :

      -ian. 1821 – a murit ultimul domn fanariot Alexandru Ș uțu. Comitetul
de Oblăduire i-a cedat conducerea temporară a Ț ării Românești lui
Tudor Vladimirescu. Acesta a dat semnalul revoluției de la mănăstirea
Tismana. I-a sfătuit pe țărani să nu distrugă averile boierilor patrioți care
susțineau revoluția și pentru a preîntâmpina intervenția armatei
otomane , a trimis la Poartă arzuri = scrisori prin care îl înștiința pe
sultan că românii nu s-au revoltat împotriva Imperiului Otoman, ci
împotriva boierilor asupritori = fanarioți.

4.   Cauzele Revoluției de la 1821 = Efectele negative ale regimul fanariot

5.   Proiectul politic, documentul revoluționarilor de la 1821:

   “Cererile norodului românesc”

25
·       Accesul la funcție pe merit

·       Înlăturarea privilegiilor

·       Redobândirea autonomiei

·       Impozit fix, plătit în 4 rate

·       Armata și școală pe cheltuiala bosericilor și a mănăstirilor

6.   Acțiune internă / eveniment intern din prima jumătate a secolului XIX

– Ț ară Românească

     Tudor Vladimirescu și-a stabilit tabăra la Ț ânțăreni. Oamenii aflați în

subordinea lui se numeau panduri.

      Într-un discurs ținut la Iași, A. Ipsilanti a deconspirat ajutorul acordat

de Rusia eteristilor, spunându-le moldovenilor “Dacă o putere va veni
împotriva lor pentru că s-au revoltat, o altă sim ai mare o va pedepsi. “ ( I.
Ot/Rusia).

      Rusia a semnat în 1815 Sfânta Alianța cu Austria și Prusia luându-și

angajamentul că va înăbuși orice revoltă pe continent. Din acest motiv,
Rusia a negat și și-a retras sprijinul acordat Eteriei.

      TV nu a făcut parte din Eterie deoarece aveau obiective diferite.

      Eteristii doreau că revoluția să izbucnească în TR.

      TV dorea că revoluția să izbucnească la S de Dunăre pentru a nu

transformă TR în teatru de război.

      Pandurii – doreau înlăturarea regimului fanariot

      Eteristii – doreau menținerea regimului fanariot

26
 7.   Caracteristicile Revoluției de la 1821:

·       Panduri

·       Arzuri

8.   Consecințele Revoluției de la 1821: 

·       Înlăturarea regimului fanariot

·       Redobândirea autonomiei

·       Domni pământeni

·       În 1829 Tratatul de la Adrianopol – Ț ările Române rămâneau   sub

suzeranitate otomană, dar intrau sub protectorat rus. Rusia se angaja să
vegheze asupra Ț ărilor Române, astfel încât I. Otoman să nu le mai încalce
autonomia

Regulamentul Organic
 1.   Document cu caracter de lege din prima jumătate a secolului XIX
impus în Ț ările Române:

-         Regulamentul Organic este primul document cu caracter de lege

( instituție ) impus de Rusia Ț ărilor Române prin generalul Minciaki
și  Pavel Kisseleff.

-         R.O nu este o Constituție deoarece nu a fost adoptat de o adunare

internă ci a fost impus din exterior în TR în 1831 și în Moldova 1832.

2.   Aspecte de modernizare , positive , aduse de Regulamentul Organic

·       Separarea puterilor în stat:

27
 -         Puterea executivă exercitată de domn ajutat de Sfat, alcătuită din 6
miniștri

-         Puterea legislativă : Adunarea obștească care trimitea domnului

anofoare = rapoarte despre situația țării

-         Puterea judecătorească: Înaltul Divan Domnesc

·       Unificarea impozitelor su introducerea unui impozit unic numit

capitații

·       Votarea anticipate a bugetului 

3.   Aspecte negative aduse de Regulamentul Organic 

·       Clerii și boierii nu plăteau taxe

4.   Caracteristică Regulamentului Organic

·       Document cu caracter de lege

Revoluția de la 1848

1. Context extern/eveniment extern care a permis desfășuraresa Rev. de la

1848.
-Răspândirea ideilor iluministe, libertate, egalitate, fraternitate și faptul că
anul 1848 a fost un an revoluționar în întreaga Europă, motiv pentru care
românii au decis să profite, să se revolte pentru a moderniza statul.

2. Context intern/eveniment intern care a permis desfășurarea Revoluției

de la 1848.

28
-Românii doreau schimbări politice, economice și sociale în scopul
modernizării statului.

3. Obiectivele/cauzele Revoluției de la 1848.

-obiective politice: -elaborarea unei constituții;
-drepturi și libertăți cetățenești.
-obiective naționale: -înlăturarea dominației străine;
-unirea.
-obiective social-eco: -desființarea privilegiilor;
-împroprietărirea țăranilor;
cu pământ.

4. Caracterul Revoluției de la 1848

-organizarea adunărilor populare: Iași, Blaj, Islaz.
-planul dacic= unirea.

5. Acțiuni interne/evenimente interne din prima jumătate a secolului XIX

care a dus la modernizarea statului.
a.MOLDOVA
-Revoluția a izbucnit în martie 1848 la Iași.
-documentul/proiectul revoluționarilor moldoveni:
V.Alecsandri- „Petiția Proclamație” .

PREVEDERI
● grabnica îmbunătățire a situației locuitorilor săteni;
● o nouă Adunare din care să nu facă parte oamenii domnului;
● Gardă națională;

29
 ● sfânta păzire a Regulamentului Organic și a protectoratului rus.

-domnul Moldovei, Mihail Sturdza a dat ordin armatei să intervină, o parte

din revoluționari au fost arestați, iar alții au fugit în Transilvania sau
Bucovina unde au redactat noi proiecte:
V.Alecsandri- „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” –Brașov.
PREVEDERI
● împroprietărirea țăranilor fără despăgubire;
● unirea Moldovei cu Ț ara Românească.

M.Kogălniceanu- „Dorințele partidei naționale din Moldovă” –Cernăuți.

PREVEDERI
● împroprietărirea țăranilor prin despăgubire;
● unirea Moldovei cu Ț .R.

Consecință: Rev. a fost înfrântă din int. la ordinele domnului.

Caracteristică: Rev. din Mol. a avut un caracter moderat deoarece, de frica
Rusiei, au cerut
menținerea Reg. Organic și a protectoratului rus.

b.Ț ARA ROMĂNEASCĂ

-Rev. a izbunict în iunie. 1848-Islaz.
-documentul/proiectul revoluționarilor:
I.H.Rădulescu: „Proclamația de la Islaz”.
PREVEDERI
● împroprietărirea țăranilor cu pământ prin despăgubire;
● înlăturarea Reg. Org. și a protectoratului rus.

30
-domnul Gheorghe Bibescu a semnat documentul, dar de frica Rusiei a
abdicat și a fugit în Transilvania. Conducerea Ț .R. a fost preluată de un
guvern provizoriu alcătuit din Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu și C.A.
Rosetti.
-Rusia a făcut presiune asupra I. Ot. pt. a restabili ordinea și în Ț .R. a fost
trimisă o armată condusă de Fuad Paș a. Revoluționarii români conduși de
Pavel Zăgănescu au fost înfrânți în sept. 1848 la Dealul Spirii.
Consecință: Rev. a fost înfrântă din ext. de I. Ot. la presiunile făcute de
Rusia.
Caracteristică: Compromis de acțiune deoarece, deși au cerut înlăturarea
protectoratului rus, împroprietărirea cu pământ se realiza prin
despăgubire.

c.TRANSILVANIA
-martie 1848, revoluționarii maghiari, prin Dieta de la Pojon au cerut
anexarea Transilvaniei la Ungaria, ieșirea din I. Habs. și folosirea exclusivă
a lb. maghiare.
-în mai 1848, revoluționarii români s-au întrunit la Blaj.
-documentul/proiectul revoluționarilor transilvăneni:
Simion Bărnuțiu, Andrei Ș aguna- „Petiția națională”
PREVEDERI
● se împotriveau anexării Transilv. la Ungaria;
● își manifestau fidelitatea față de împăratul Imp. Habs.;
● utilizarea limbii române în administrație;
● recunoașterea existenței națiunii românilor în Tr.;
● împroprietărirea iobagilor cu pământ fără despăgubire.

-împăratul Franz Joseph a adoptat în martie 1849 o constituție prin care a

recunoscut existența naționalității rom. din Transilvania.
-maghiarii s-au răzbunat și au organizat tribunale de sânge conduse de
Lajos Gsany.
31
-armata românilor transilvăneni era condusă de Avram Iancu.
-maghiarii au ajuns la concluzia că nu se pot confrunta concomitent și cu
românii și cu habsburgii, motiv pentru care în iulie 1849 au negociat cu
românii conduși de Nicolae Bălcescu.

„Proiectul de pacificare de la Seghedin”

PREVEDERI
● utilizarea lb. ro. în administrație;
● independența bisericii ortodoxe.
-aug. 1849 rev. maghiari au fost înfrânți la Ș iria de habs. aliați cu Rusia.
Consecință: recunoașterea națiunii ro. din Tr.
Caracteristică: caracter radical pt. că au cerut împroprietărirea iobagilor
fără despăgubire.

6.Consecințele Rev. de la 1848

-Transilv. depindea direct de Curtea de la Viena;
-în Ț . R. și Mol. s-au înființat curți criminalistice care să-i judece pe
revoluționari;
-în 1849 s-a semnat Convenția de la Balta-Liman prin care Ț ările Române
rămâneau sub suzeranitate otomană și protectorat rus, iar domnul era ales
pe o perioadă de 7 ani de sultan.

PROIECTE POLITICE
Proiect=obiectiv=doleanță
Scop: ieșirea din lumea turco-orientală și europenizarea(modernizarea
statului)
A.Proiecte politice care vizau modernizarea statului: sec XVIII

32
1. 1741-Constantin Mavrocordat - “Proiect de constituție”
PREVEDERI:
a. desființarea dărilor multiple
b. dari fixe plătite în rate
c. desființarea serbiei și a clăcășiei

2. 1769 –Gavril Callimachi

PREVEDERI:
a. înființarea unei republici aristocratice conduse de 12 mari boieri

Sec. XIX
1. 1817-Iordache Rosmovanu- „Proiecte de reformă”

PREVEDERI:
a. separația puterilor în stat
b. puterea executive exercitata de Domn controlat de Divan
c. puterea legislativă: Adunarea Obștească

2. 1821-Tudor Vladimirescu -“Cererile norodului românesc”

3. 1822-Ionică Tăutu- “Constituția cărvunară”

PREVEDERI:
a. Separația puterilor în stat
b. Puterea executivă exercitată de Domn ajutat de sfat
c. Puterea legislativă: Adunarea Obștească

4. 1848-Vasile Alexandri- “Petiția Proclamație”->Iași

5. 1848-Vasile Alexandri- “Principiile noastre pentru reformarea
patriei”->Brașov
6. 1848-Mihail Kogălnicianu-Dorințele partidei naționale în Moldova”-
>Cernăuți
7. 1848- I.H.Rădulescu- “Proclamația de la Islaz”
33
 8. 1848- Simion Bărnuțiu-“Petiția națională”->Blaj

B.Proiecte politice care vizau constituirea statului(unirea) /Proiecte

nationale:
Sec. XVIII
1. 1772-Memoriul de la Focșani
PREVEDERE:
a. Unirea Moldovei cu Ț ara românească sub protecția
Rusiei,Austriei,Prusiei

2. 1744- Inochenție Micu-“Supplex Libellus

PREVEDERI:
a. recunoașterea națiunii române din Transilvania
b. împroprietărirea iobagilor cu pământ și dreptul de strămutare

3.1791- Ș coala Ardeleană-“Supplex Libellus Valachorum”

PREVEDERI:
a. recunoașterea națiunii române din Transilvania
b. egalitatea în drepturi cu celelalte națiuni
c. desființarea denumirii de tolerați
d. utilizarea toponimiei românești

Sec. XIX
● 1848-Vasile Alexandri-“Priincipiile noastre pentru reformarea
patriei”
● 1848-Mihail Kogălnicianu- “Dorințele partidei naționale în Moldova”
● 1848-Simion Bărnuțiu- “Petiția națională”

CONSECINȚ E: Proiectele politice au constituit primul pas spre

modernizare și unire

34
 ASEMĂNĂRI/DEOSEBIRI
-proiecte politice-

I. O asemănare între 2 proiecte politice care vizau modernizarea statului,

unul secXVIII, celălalt sec XIX
▪ 1741-Constatin Mavrocordat-“Proiect de constituție”
● desființarea dărilor multiple
● dări fixe plătite în rate
▪ 1821-Tudor Vladimirescu-“ Ceririle norodului românesc”
● Impozit plătit în 4 rate
❖ Consecință: 1831/1832: Regim Organic=impozit unic->CAPITAȚ IA

II. Două A și o D între 2 proiecte politice care vizau modernizarea:

▪ 1817- Iordache Roznovanu- “Proiecte de reformă”
● separația puterilor în stat A
● puterea executivă exercitată de domn A controlat de divan D
● puterea legislativă: Adunarea ObȘ tească A
▪ 1822- Ionică Tăutu-“ Constituția cărvunarilor”
● separația puterilor în stat A
● puterea executată de Domn Aajutat de Sfat D
● puterea legislativă: Adunarea Obștească A
❖ Consecință: 1831/1832 :Reg.Org. a introdus separația puterilor în stat

III. Două A și o D între 2 proiecte politice în sec.XIX

▪ 1848-Vasile Alexandri-“Principiile noastre pentru reformarea
patriei”
● Unirea Moldovei cu Ț ara Românească
● Împroprietărirea țăranilor cu pământ A fără despăgubire D
▪ 1848-Mihail Kogălnicianu- “Dorințele partidei naționale în Moldova”

35
 ● unirea Moldovei cu Ț ara Românească A
● împroprietărirea țăranilor cu pământ A prin despăgubiri D
❖ Consecință: 24 ianuarie 1859 :unirea Moldovei cu Ț ara Românească-
Cuza
:1864-Legea Rurală: țăranii au fost împroprităriți și au
plătit 15 ani despăgubiri statului

IV. D între 2 proiecte politice de modernizare din Sec XIX

OPȚ 1. :
▪ 1848-Vasile Alexandri-“Principiile noastre pentru reformarea patriei
● Împroprirtărirea țăranilor fără despăgubire
▪ 1848-Mihail Kogălnicianu-“Dorințele partidei naționale în Moldova”
● D Împropritărirea țăranilor prin despăgubire
❖ Consecință: 1864-legea rurală

OPȚ 2. :
▪ 1848-Vasile Alexandri-“Petiția proclamație”
● sfânta păzire a Reg. Org. și a protectoratului rus
▪ 1848-I.H.Rădulescu-“proclamația de la Islaz”
● Înlăturarea protectoratului rus și a Reg. Org.
❖ Consecință: 1856-Tratatul de la Paris,Ț ările Române rămâneau sub
suzenaritate otomană,dar protectoratul rus era înlocuit cu garanția
Marilor Puteri.

OPȚ 3. :
▪ 1848-Vasile Alexandri-“Principiile noastre pentru reformarea patriei”
● Împroprietărirea țăranilor fară despăgubire;
▪ 1848-I.H.Rădulescu-“Proclamația de la Islaz”
● Împroprietărirea țăranilor prin despăgubire;
❖ Consecință: 1864 - Legea rurală

36
V. A între 2 proiecte politice care vizau constituirea statului, unul din
sec XIX, unul din sec XVIII
▪ 1772-Memoriul de la Focșani
● Unirea Moldovei cu Ț ara Românească sub protecția Rusiei,
Austriei , Prusiei;
▪ 1884-V.Alecsandri- “Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”
● Unirea Moldovei cu Ț ara Romănească;
❖ Consecință: 24 ianuarie 1859 - dubla alegere a lui Cuza

VI. A între 2 proiecte politice care vizau constituirea statului sec. XIX
▪ 1848-V.Alecsandri-“Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”
● Unirea Moldovei cu Ț ara Romănească;
▪ 1848-M.Kogălniceanu-“Dorințele partidei naționale în Moldova”
● Unirea Moldovei cu Ț ara Romănească;
❖ Consecință: 24 ianuarie 1859

VII. A între 2 proiecte politice cu caracter național unul sec. XVIII, sec.
XIX
▪ 1791-Ș coala Ardeleană- “Supplex Libellus Valachorum”
● recunoașterea națiunii române din Transilvania;
▪ 1848-Simion Bărnuțiu - “Petiția națională”
● recunoașterea națiunii române din Transilvania;
● egalitatea în drepturi cu celelalte națiuni;
❖ Consecință: Franz Joseph- 1849: Constituție: a recunoscut existența
națiunii române din Transilvania;

Constituirea statului român modern

37
1. Context extern din a doua jumătate a sec. XIX care a dus, a permis
constituirea statului român (a contitui = a forma = unirea Mol. +Ț .R )
Prima fază a Crizei Orientale , Războiul Crimeii (1853-1856); Rusia sub
pretextul ajutorării fraților creștini din Balcani, a declarat război Imp.
Otoman. Franța și Anglia au realizat adevăratul motiv al Rusiei și au intrat
în război de partea Imp. Otoman. Rusia a fost înfrântă.
*Consecință: Franța a propus unirea Moldovei + Ț R pentru a crea o
barieră în calea expansiunii Rusiei
2. Acțiune diplomatică a Marilor Puteri din a doua jumătate a secolului XIX
cu prevederi referitoare la Principate, care le-a modificat statutul politico-
juridic
- 1856- Tratatul de la Paris
● Principatele rămâneau sub suzeranitate otomană
● Se înlătura protectoratul rus
● Rusia retroceda Moldovei S. Basarabiei (jud. Cahul, Bolgrad, Ismail)
● Se organizau Adunările ad-hoc ce aveau drept scop consultarea
moldovenilor și muntenilor în privința unirii
*Consecință: protectoratul rus se înlocuia cu garanția Marilor Puteri
3. Acțiune internă din a doua jumătate a sec. XIX ce a dus, a permis
constituirea statului român
Adunările ad-hoc din Moldova au fost falsificate de caimacamul
( locțiitor de domn ) Nicolae Vogoride cu sprijinul Austriei și Imp. Otoman
A.I. Cuza a amenințat că demisionează din funcția de pârcălab ( prefect) de
Galați dacă lucrările nu se vor relua. În urma întâlnirii de la Ozborn dintre
Napoleon al III-lea și regina Victoria, Anglia a acceptat reluarea lucrărilor
cu condiția ca Franța să nu mai sprijine o unire deplină.
-1857- Adunările ad-hoc
Prevederi
- Unirea într-un singur stat cu numele de România
38
 - Aducerea unui prinț străin care să-și crească moștenitorii în religia
țării
*Consecință: românii au cerut unirea DEPLINĂ
4. Acțiune diplomatică a Marilor Puteri din a doua jumătate a sec. XIX cu
prevederi referitoare la principate care a permis constituirea statuluyi
român.
-1858- Convenția de la Paris
Prevederi
- Principatele unite ale Mol. și Ț R
- domn pentru fiecare stat
- adunări și guvern separat
- instituția comună: Comisia Centrală de la Focșani care avea dreptul de
a legifera
*Consecință: Marile Puteri au oferit o unire formală, dar au omis să
precizeze faptul că aceeași persoană nu poate fi domn și în Mol. și în Ț R.
5. Acțiune internă din a doua jumătate a sec. XIX prin care s-a constituit
(format) statul român
-5 ian. 1859 a fost ales domn al Mol. A.I. Cuza. Comisia care trebuia să
ducă rezultatul alegerilor la Constantinopol s-a oprit la București pentru a
influența Adunarea electivă să-l aleagă domn tot pe Cuza. Conservatorii
majoritari în adunare au refuzat deoarece doreau un candidat propriu.
Masele populare au amenințat că vor pătrunde în sală dacă nu este ales tot
Cuza. Astfel la 24 ian. 1859 s-a realizat dubla alegere a lui Cuza, unirea
deplină.
*Consecință: dubla alegere a fost recunoscuntă de sultanul Abdul Aziz
abia in 1861, iar condiția a fost doar pe timpul domniei lui Cuza.
6. Obiectivele politice ale domniei lui Cuza:
a. Recunoașterea dublei alegeri
b. Unificarea administrativă Nicolae Kretzulescu (a instituțiilor):
armata, telegraful, serviciul sanitar

39
 c. Modernizarea statului prin realizarea reformelor
7. Acțiune internă prin care a fost modernizat statul român în a doua
jumătate a sec. XIX , consolidarea statului român in a doua jumătate a sec.
XIX
- statul a fost modernizat, consolidat de guvernul condus de M.
Kogălniceanu
1. 1863 – Legea secularizării averilor mănăstirești
Cauză: împroprietărirea țăranilor cu pământ
Prezentare: un sfert din suprafața arabilă din Mol. Ș i Ț R se afla în
proprietatea mănăstirilor din țară și a celor de la muntele Athos care în
timp acumulaseră datorii la stat. Statul propune călugărilor în schimbul
terenurilor despăgubiri bănești, dar aceștia refuză. Cu toate acestea, legea a
fost pusă în aplicare.
*Consecință: 3 sferturi din mănăstiri s-au desființat
2. 1864-Legea rurală
-Conservatoriiau propus împroprietărirea țăranilor cu loturi egale, iar
liberalii diferențiat în funcție de numărul de vite. Între cele 2 grupări
politice, nu s-a ajuns la un consens, motiv pentru care conservatorii
majoritari în Adunare au dat vot de blam (neîncredere) guvernului
Kogălniceanu. Acesta a înaintat demisia lui Cuza, dar nu a acceptat-o și la 2
mai 1864 a dat o lovitură de stat prin care a dizolvat Adunarea. A supus
spre plebișcit (vot da/nu). Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris,
documentul cu rol de constituție prin care a introdus legislativul bicameral,
Parlamentul alcătuit din Senat și Camera Deputaților, domnul avea dreptul
de a legifera și de a numi membrii Senatului. Astfel, Cuza a introdus
domnia autoritară.
Ț ăranii au fost împroprietăriți în funcție de numărul de vite, 15 ani au
plătit despăgubiri la stat, iar 30 ny aveau voie să înstrăineze pământul, dar
îl puteau lăsa moștenire.

40
*Consecință: în primii 2 ani, efectele au fost negative deoarece nu existau
destui topometriști care să măsoare pământul și să-l distribuie țăranilor.
Au rămas terenuri nelucrate, iar recoltele au scăzut.
3. 1864- Legea electorală
Cauză: creștere numărului de locuitori
Prezentare: Cuza a propus înființarea celui de-al patrulea colegiu de
alegători pe lângă cele 3 deja existente.
*Consecință: a scăzut consul→ crește nr. de alegători
4. 1864- Legea instrucțiunii publice
Cauză: eradicarea analfabetismului
Prezentare: învățământul primar a devenit gratuit și obligatoriu
*Consecință: alfabetizarea fiilor de țărani
8. Caracteristica domniei lui Cuza
- domnia autoritară
9. Acțiune internă din a doua jumătate a sec. XIX în urma căreia s-a
instaurat dinastia străină
-1863 a luat ființă Monstruoasa Coaliție alcătuită din conservatori care se
opuneau reformelor și liberalii radicali nemulțumiți de ritmul lent al
reformelor. Deși știa de existența acestora, Cuza nu a luat măsuri împotriva
lor, în plus i-a trimis o scrisoare lui Napoleon al III-lea prin care l-a
înștiințat că este de acord să renunțe la tron în favoarea unui prinț străin.
-11 feb. 1866 Monstruoasa Coaliție l-a obligat să abdice și să plece in exil
motivând că vrea să pună bazele unei dinastii; liberalii l-au adus la tron pe
nepotul lui Napoleon al III-lea, Carol Hohenzollern Sigmaringon.

41
 Războiul de independență

1)Context extern/eveniment extern care a dus/a permis obținerea

independenței de stat a Ro
- A doua fază a Crizei Orientale, reizbucnirea Problemei Orientale, în
1875 când Bosnia și Muntenegru au declarat război Imperiului
Otoman
- Un an mai târziu s-au revoltat și bulgarii dar România și-a proclamat
neutralitatea
*Consecință: România a încercat obținerea independenței și a trimis
Memoriul către Poartă
2) Acțiune diplomatica din a doua jumătate a secolului XX inițiată(făcută)
de România
- 1876 Memoriul câte Poartă
Prevederi: independența României
Recunoașterea numelui de România
Utilizarea pașapoartelor românești
Imperiul Otoman printr-o constituție a numit România națiune
privilegiată în cadrul Imperiului Otoman
*Consecință: România a trecut de partea Rusiei
3) Acțiune diplomatica din a doua jumătate a secolului XIX la care a
participat și România
- 1877 Convenția ruso-română
Prevederi: armata rusa putea tranzita spațiul romanesc pe cheltuială
proprie
Trebuia sa ocolească Bucureștiul

42
 Rusia se angajează sa respecte integritatea teritorială a României
*Consecință: Rusia nu a acceptat sprijinul armatei române deoarece nu
voia sa împartă victoria cu nimeni
4)Acțiune internă din a doua jumătate a secolului XIX prin care s a
proclamat independența de stat
Cauză: Armata rusa a trecut Dunărea cu ajutorul vaselor românești, motiv
pentru care Imperiul Otoman a bombardat orașele Giurgiu și Turnu iar în
replica armata română a bombardat orașele turcești Nicopole și Vidin. Între
cele doua părți izbucnire un război nedeclarat
Prezentare: În parlament M. Kogălniceanu a proclamat la 9 mai 1877
independența de stat a României
*Consecință: Independența trebuia recunoscută de Marile Puteri
5) Acțiune militară, context extern din a doua jumătate a secolului XIX în
care s-a implicat și România în scopul obținerii independenței -> războiul
ruso-otoman 1877-1878
Cauză: înaintarea armatei ruse a fost oprită la complexul de fortificații
Plevna(14 redute). Arhiducele Nicolae i-a trimis o telegramă lui Carol prin
care solicita sprijinul armatei românilor
Prezentare: Carol I-a trimis pe front diviziile III IV și a fost numit
comandant al armatei ruso-române. Armata română a cucerit redutele
Grivița și Smârdan iar comandantul armatei otomane Osman Pașa a fost
capturat de românul Mihai Cherchez
*Consecință: ian 1878 Imperiul Otoman a capitulat
6) Caracteristică războiul de independență
Detașamentele de dorobanți
7)Caracteristica domniei lui Carol I
Caracteristica vieții politice în timpul domniei lui Carol I
- În 1895 Carol I a introdus rotativa guvernamentală astfel încât
Partidul Liberal și Partidul Conservator guvernau pe rând
43
8)Acțiuni diplomatice ale Marilor Puteri din a doua jumătate a sec XIX cu
prevederi referitoare la România (nu a participat România)
Febr 1878 Tratatul de la San Stefano
-teritoriale: *România primea Dobrogea, delta și insula șerpilor
*România ceda Rusiei sudul Basarabiei
-Statut politico-juridic: *era recunoscută independența necondiționată a
României
Iulie 1878 – Tratatul de la Berlin
Prevederi:
Teritoriale: *România primea Dobrogea, delta și insula șerpilor
*România ceda Rusiei sudul Basarabiei
-Statut politico-juridic: * era recunoscută independența condiționată a
României: de modificarea a art 7 din Constituția din 1866 care spunea ca
drept de cetățenie îl au doar creștinii
9)Consecințele recunoașterii independenței de stat a României:
-Statutul politico-juridic : *România era stat suveran cu politica externa
proprie
-economică : *s-a dezvoltat rețeaua de căi ferate iar România a devenit un
important exportator de cereale
-politică :* Constituția a fost amendată și au primit drept de cetățenie toți
locuitorii țării indiferent de religie
Modificarea statului dinastic
-1866-1867 Carol domn
-1878-1881 Carol Alteță Regală
-1881-1914 Carol Rege
-în 1881 România a fost proclamată regat :Carol=Rege

44
10) Acțiune diplomatica la care participa România în a doua jumătate a
secolului XIX
-1883 România a semnat Tratatul secret cu Puterile Centrale
* Motivele semnării:
Carol se temea de tendințele expansioniste ale Rusiei și dorea scoaterea
României din izolarea diplomatică iar dinastia din România era de origine
germană
*Prezentare:
1883 Tratatul secret a fost secret deoarece Carol nu l-a prezentat
Parlamentului , fiind convins ca acesta nu v-a fi de acord cu prevederile lu.
Atât timp cât România făcea parte din această alianță nu putea spera la
unirea cu Transilvania și Bucovina
Prevederi:
● Sprijin reciproc în cazul unui atac extern neprovocat
● Îmbunătățirea situației românilor transilvăneni
*Consecință Transilvania a devenit nul în 1914 deoarece România nu a
intrat în război alături de Puterile Centrale ci a rămas neutră

Războaiele balcanice
(1912-1913)

1. Acțiune militară de la începutul secolului xx, prima jumătate a

secolului xx în care s-a implicat și România.
● A doua fază a Crizei Orientale: Războaiele balcanice
● 1912 Serbia, Bulgaria, Muntenegru și Grecia au declarat
război Imperiului Otoman pentru a recupera de la acesta
teritoriile care le aparțineau. Imperiul Otoman a fost înfrânt
iar pacea s-a semnat la Londra. Austro Ungaria a încurajat
Bulgaria să își atace foștii aliați, în special Serbia. România

45
 s-a văzut amenințată de tendințele expansioniste ale
Bulgariei și în 1913 i-a declarat război. Armata românilor a
ajuns la 20 km de Sofia, iar Bulgaria a capitulat.

2. Acțiune diplomatică de la începutul secolului xx inițiată de România.

● 1913 Pacea de la București
PREVEDERI
România primea Cadrilaterul = S Dobrogei
Consecință:
Creșterea prestigiului României deoarece a restabilizat pacea în
Balcani fără ajutorul Marilor
Puteri. România a devenit un factor de echilibru și stabilitate în SE
Europei.
● Constituirea statului român = unirea Moldovei cu Ț ara
Românească 1859
● Modernizarea statului român = reforme Cuza
● Consolidarea statului român = internă: Constituția din
1866; 1881 România-Regat
= externă: 1878 Tratatul de
la Berlin – România
stat independent

Fazele Crizei Orientale

● Debutul 1813 – Eteria – 1821 Revoluția lui Tudor
Vladimirescu
● I fază a Crizei Orientale – 1853-1856 – Războiul Crimeii
● II fază a Crizei Orientale – 1877-1878 – Războiul ruso-
otoman = Război de independență
● III fază a Crizei Orientale – 1912-1913 – Războaiele
balcanice
Consecințele Crizei Orientale

46
 ● Debutul – redobândirea autonomiei 1829 Tratatul de la
Adrianopol
● I fază – constituirea statului României 1859
● II fază – 1878 Tratatul de la Berlin, România stat suveran
● III fază – 1913 Pacea de la București, România a primit
Cadrilaterul

Statul român a apărut în 1859 ( înainte de acest an avem Principate:

Moldova și Ț ara Românească
1866 – Constituția = a fost utilizat pentru prima dată
numele de România
Acțiuni diplomatice din a II a jumătate a secolului xx cu
prevederi referitoare la
Principate
● 1856 – Tratatul de la Paris
● 1858 – Convenția de la Paris

Acțiuni diplomatice din a II a jumătate a secolului xx cu prevederi

referitoare la România
● Februarie 1878 – Tratatul de la San- Ș tefano
● Iulie 1878 – Tratatul de la Berlin
Acțiuni diplomatice inițiate de România
● 1876 – Memoriul către Poartă
● 1913 – Pacea de la București
Acțiuni diplomatice la care participă România
● 1817 – Convenția ruso- română
● 1883 – Tratatul direct cu Puterile Centrale
Acțiuni militare în care s-a implicat România
● 1877-1878 – Războiul ruso-otoman – Război de independență
Cauză: obținerea independenței de stat
● 1913 – Războaiele balcanice

47
 Cauză: tendințele expansioniste ale Bulgariei
Participarea României la Primul Război Mondial
1. Context extern, eveniment extern din prima jumătate a secolului XX.
- 1914-1918 – Primul Război Mondial
Cauză: dorința Marilor Puteri de a reîmpărți lumea în sfere de
influență.
Pretext: iunie 1914 – atentatul de la Sarajevo, un tânăr student sârb
din Bosnia l-a asasinat pe moștenitorul tronului Austro-Ungariei,
Franz Ferdinand. O lună mai târziu, Austro-Ungaria a declarat
război Serbiei.
Consecință: Primul Război Mondial
2. Alianțe militare, blocuri militare implicate în prima conflagrație
mondială.
• Puterile Centrale = Tripla Alianță : Germania, Austro-Ungaria,
Imperiul Otoman, Bulgaria.
• Antanta = Tripla Înțelegere : Franța, Anglia, Rusia, România, SUA

3. Acțiune internă din prima jumătate a secolului XX care a determinat

atitudinea României față de Primul Război Mondial.
- Iulie 1914 – Carol I a convocat Consiliul de Coroană de la Sinaia
și a făcut cunoscut Tratatul Secret (1883) cu Puterile Centrale
cerând intrarea în război alături de această alianță.
- Deoarece Tratatul aducea prejudicii intereselor naționale ale
României, liberalii s-au opus, motivând faptul că România nu
are nicio obligație față de Puterile Centrale, deoarece Austro-
Ungaria nu a fost atacată ci a fost stat agresor
Consecință: 1914-1916 – România a fost stat neutru.
4. Acțiune diplomatică din prima jumătate a secolului XX la care
participă și România.
- Cauză: Antanta a suferit pierderi majore în primăvara anului
1916 pe frontul de V, motiv pentru care încercând să distragă
atenția Puterilor Centrale de pe frontul de V pe cel de E, a făcut

48
 presiuni asupra României să intre în război „acum ori
niciodată”.
- Prezentare: - august 1916 : Convenția politică și militară
Antanta promitea României:
• unirea cu Transilvania și Bucovina
• muniții și sprijin militar
• participarea la tratatele de pace cu drepturi egale
România promitea Antantei că va declara război Austro-
Ungariei.
- Consecință: Armata română a fost instruită de generalul Henri
Berthlot.
5. Acțiune militară, eveniment din prima jumătate a secolului XX în
care s-a implicat și România.
Primul Război Mondial
- Cauză: reîntregire teritorială
ACȚ IUNI MILITARE:
a. Campania din 1916 – România înfrântă
- Armata română a fost consacrată în Transilvania. A eliberat
orașele Brașov, Toplița. Dinspre NV au fost atacați de trupele
germano-austro-ungare. Armata română a fost înfrântă și
nevoită să se retragă.
- Dinspre S, România a fost atacată de trupele germano-turco-
bulgare conduse de generalul Mackensen. A fost cucerit tronul
de la Turtucaia și Jiu unde a luptat Ecaterina Teodoroiu. În
noiembrie 1916, în urma bătăliei de la Argeș Neașlov,
Bucureștiul a fost ocupat. Ferdinand și guvernul s-au refugiat la
Iași iar linia frontului s-a stabilit între Focșani șj Galați.
Tezaurul a fost trimis spre păstrare în Rusia.
- Pentru a remobiliza armata, Ferdinand promite
împroprietărirea țăranilor cu pământ și votul universal pentru
bărbați.

b. Campania din 1917 – România victorie

- Iulie-August 1917, România a obținut victorii la Mărăști,
Mărășești, Oituz, luptând sub lozinca „pe aici nu se trece”, a oprit

49
înaintarea armatei germane. Un rol important l-au avut generalii
Alexandru Averescu si Eremia Grigorescu.
- Consecință: Deoarece România a rămas singură în fața
inamicului, în 1918 încheie pacea cu Puterile Centrale.
6. Acțiune diplomatică din prima jumătate a secolului XX impusă
României.
- Aprilie 1918 – Pacea de la Buftea, București semnată cu Puterile
Centrale
• Crestele Carpaților reveneau Ungariei.
• Dobrogea era luată de Puterile Centrale iar ieșirea la Marea
Neagră se realiza printr-un cordon comercial.
• Resursele României erau puse la dispoziția armatei de
ocupație germană.
- Consecință: Ferdinand a refuzat să semneze pacea, ea a fost
semnată de guvernul condus de Alexandru Marghiloman. În
octombrie 1918, Ferdinand dă ordin armatei române să reintre
în război alături de Antanta reușind să elibereze teritoriul
național.
6. Consecințele participării României la Primul Război Mondial.
- Reîntregire teritorială : Marea Unire 1918 – România Mare,
Unirea cu Basarabia, Transilvania și Bucovina.
7. Caracteristica participării României la Primul Război Mondial.
- Reîntregire teritorială.
8. Constanta acțiunii întreprinse de România în prima jumătate a
secolului XX.
- Reîntregire teritorială:
• 1916- Convenția politico-militară cu Antanta
• 1916-1918- Participarea la Primul Război Mondial
• 1916-1920 – participă la acțiuni diplomatice din cadrul
sistemului de la Versailles.

România Mare
50
 1. Context extern din prima jumă tate a secolului XX care a permis
constituirea statului medieval româ nesc:
- după Primul Ră zboi Mondial s-au destră mat Marile Puteri: Austro –
Ungaria, Ț arist, Otoman
- președintele SUA, Wilson a propus principiul autodetermină rii =
principiul wilsonian conform că ruia fiecare popor își poate alege granițele în
care să tră iască
- implicarea Româ niei în Primul Ră zboi Mondial ală turi de alianțe
învingă toare – Antanta

2. Etapele realiză rii Româ niei Mari:

- autonomia
- independența
- unirea
3. Acțiune internă din prima jumă tate a secolului XX prin intermediul
că rora s-a constituit statul national unitar roman
a) UNIREA CU BASARABIA
- un rol important in realizarea unirii l-a avut Partidul Național
Moldovenesc condus de Ion Inculeț
- la 2 decembrie 1917 s-a proclamat autonomia Basarabiei
- puterea executiva a fost preluată de Consiliul Director, iar cea legislativă
de Sfatul Ț ă rii
- pe teritoriul Basarabiei au ră mas trupele ruse care provocau anarhie
jefuind gospodariile româ nilor
- Ucraina amenința cu anexarea Basarabiei

51
 - Sfatul Ț ă rii a cerut sprijinul armatei româ nilor. Datorita interventiei
acesteia, la 13 ianuarie 1918 Rusia a rupt legă turile diplomatice cu Româ nia si
a confiscat Tezaurul
- 24 ianuarie 1918, Republica Democrată Moldovenească și-a proclamat
independența
- 27 martie 1918, Sfatul Ț ă rii a votat unirea cu Româ nia

b) UNIREA CU BUCOVINA
- un rol important in realizarea unirii l-a avut Consiliul Național Româ n
condus de Sextil Pușcariu și Iancu Flondor
- Ucraina amenința cu anexarea Bucovinei
- Consiliul Național Româ n a cerut sprijinul armatei româ ne
- în octombrie 1918, Bucovina și-a proclamat autonomia și in noiembrie
1918 independența
- Congresul General al Bucovinei a votat la 15 noiembrie 1918 unirea cu
Româ nia

c) UNIREA CU TRANSILVANIA
- după retragerea armatei româ nilor în 1916, maghiarii au început
represiunile împotriva româ nilor: au închis școlile româ nești, au interzis
presa în limba româ nă , au fă cut rechiziții și i-au închis pe româ nii care
susțineau unirea cu Româ nia
- un rol important in realizarea unirii l-a avut Partidul Naționat Central din
Transilvania condus de Iuliu Maniu
- în septembrie 1918, româ nii au trimis guvernului de la Budapesta
Declarația de autodeterminare (de la Oradea) prin care cereau independența
și organizarea unui plebescit în privința unirii cu Româ nia
- guvernul maghiar nu le-a oferit decâ t autonomia, motiv pentru care
legă turile între cele două pă rți au încetat

52
 - puterea legislativă a fost preluată de Marele Sfat Național, iar cea
executivă de Consiliul Dirigent
- 1 decembrie 1918 – Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia a votat
unirea Transilvaniei cu Româ nia
- guvernul maghiar amenință cu intervenția armatei, motiv pentru care
armata româ nă a intervenit și în august 1918 a ocupat Budapesta

4) consecințele realiză rii Româ niei Mari

- 1918 – s-a constituit Româ nia Mare 🡪 a crescut suprafața și numâ rul de
locuitori
- 1920 – s-a adoptat Legea Rurală 🡪 ță ranii au fost împroprietă riți cu
pă mâ nt
- 1921 – unificarea monetară 🡪 leul a devenit moneda oficială și are ca
subdiviziune banul
- 1923 – s-a adoptat Constituția Unifică rii prin care se introducea votul
universal pentru bă rbați, iar Româ nia devena stat national unitar

5) Acțiune diplomatică , recunoașterea granițelor Româ niei Mari s-a

realizat prin semnarea tratatelor din Sistemul de la Versailles
- 1919 – Tratatul de la Saint Germain 🡪 Austria a recunoscut unirea
Bucovinei cu Româ nia
- 1920 – Tratatul de la Trianon 🡪 Ungaria a recunoscut unirea
Transilvaniei cu Româ nia
- 1920 – Tratatul de pace de la Paris 🡪 Franța, Marea Britanie, Italia,
Japonia, SUA au recunoscut unirea Basarabiei cu Româ nia

53
 Constituţiile României

Constituţia=Legea fundamentală pe baza căreia statul este condus și se

organizează

A.Documente cu rol de constituţie:

1. Impuse românilor de Marile Puteri :
● 1831 -1832- Regulamentul Organic
● 1858- Convenția de la Paris

2.Elaborate de români:
● 1821 Cererile Norodului Românesc-TV 
● 1848 Proclamația de la Islaz-I.H.R Rădulescu 
● 1864 Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris
Constituţiile României
1. Constituții democrate
a. CONSTITUȚIA DE LA 1866
Context/eveniment care a permis adoptarea-feb.1866-Cuza a
fost nevoit sa abdice și să plece în exil . S-a instaurat  dinastia străină prin
preluarea tronului de către Carol
- adoptată în timpul lui Carol
Caracteristică: democrată ,după modelul belgian, constituție de factură
liberal
Principii: -principiul separației puterilor în stat
- puterea executivă:domn+govern
- puterea legislativa:Parlament-Senat

54
 -Camera Deputaților
- puterea judecătorească: Înalta Curte de Justiție și Casație
● suveranitatea națională
● responsabilitate ministerială
● pluripartidism

Drepturi și libertăți cetățenești:

● libertatea presei și a cuvântului
● dreptul la educație
● proprietatea era sacră și inviolabilă

Atribuții domn:
● bate monedă 
● declara război și încheia pace 
● comandant al armatei
● convoacă, amână și dizolvă  Parlamentul
● are dreptul de a legifera

Atribuții Parlament:
● inițiativă și sancționare a legilor
● acorda și retrăgea încrederea Guvernului
● votează bugetul

55
Formă de guvernământ :

● monarhie constituțională

Aspect pozitiv

● Constituția s-a manifestat ca un act de independență

deoarece nu a fost menționată suzeranitatea otomană și
nici granița MP

Aspect negativ

● Votul era cenzitar

Amendarea Constituției

● 1879 -modificat art. 7= drept de cetățenie indiferent de

religie
● 1884- România a fost trecută în constituție ca regat
● 1895- s-a introdus rotativa guvernamentală 
● 1917 -vot universal
b. CONSTITUȚIA DIN 1923

Context/eveniment care a permis adoptarea:

● 1918-Ro. Mare
● adoptată în timpul lui Ferdinand

56
Caracteristică

● -democrată
● -de tip liberal
● -modifică sistemul electoral prin introducerea primei
electorale din 1926

Principii

Principiul separației puterilor în stat

● puterea executiva: rege +Guvern

● puterea legislativa: Parlament-Senat
-Camera Deputaților
● puterea judecătorească :Curtea Supremă de Justiție
● suveranitate națională
● responsabilitate ministerială
● România- stat național unitar indivizibil
● pluralism politic

Atribuții rege

● aceleași cu Constituția de la 1866 în afară de faptul că

regele doar sancționa legile, nu a avea inițiativă legislative

57
 Atribuții Parlament

● aceleași

Forma de guvernământ

● monarhie parlamentară= Parlamentul putea interveni în 

numirea succesorului la tron

Aspect pozitiv

● vot universal pentru bărbați -21 de ani

Aspecte negative

● Femeile, militarii, preoții și magistrații nu puteau vota

● Amendarea Constituției 1926

Parlamentul l-a desemnat moștenitor pe nepotul lui

Ferdinand, Mihai, fiul lui Carol, deoarece acesta renunțase
la tron

c. CONSTITUȚIA DIN 1991

58
Context/eveniment care a permis adoptarea:

● Dec. 1989- revoluția  a înlăturat regimul comunist

totalitar 
● adoptată în timpul lui Ion Iliescu prin 
referendum

Caracteristică

● democrată care reinstaura statul de Drept

Principii

Principiul separației puterilor în stat

● puterea executiva: Președinte+Guvern

● puterea legislativa: Parlament-Senat
-Camera Deputaților
● puterea judecătorească :Curtea Supremă de Justiție
● responsabilitate ministerială
● suveranitate națională
● România- stat național independent unitar indivizibil
● pluralism politic

Drepturi ș i libertăți

● garantarea dreptului  la viață

59
 ● libertatea presei și a cuvântului
● dreptul la informare și secretul corespondenței
● dreptul la educație
● inviolabilitatea proprietății

Atribuții preș edinte 

● mediator între instituțiile statului

Atribuții Parlament

● aceleași 1923

Forma de guvernământ

● republică semiprezidențială

Aspect pozitiv

● vot universal pers.+18

Amendarea Constituției

2003

● a fost amendată pentru a se alinia legislației europene

deoarece urma ca România să adere la
NATO(2004),UE(2007) 

60
 ● s-a desființat  stagiul militar obligatoriu 
● s-a introdus  o nouă instituție: Avocatul Poporului
● s-a introdus  dreptul de a alege și de a fi ales în
Parlamentul European
2. Constituții autoritare
a.CONSTITUȚIA DE LA 1866
● Context/eveniment care a permis adoptarea-1937:
în urma alegerilor, niciun partid nu
● beneficiat de prima electorală, motiv pentru care
Carol al 2-lea a desființa partidele politice și a
înființat un partid unic: Frontul Renașterii Naționale
al cărui șef era Carol 
adoptată în timpul lui Carol al 2-lea
Caracteristică
● autoritară deoarece se realiza abuzul de putere din partea
executivului
Principii
● separația puterilor în stat= menținută formal
● puterea executivă- rege= capul statului și  își exercită puterea prin
Guvern
● puterea legislativă- rege= guvernat prin decret-lege= Parlamentul
numit
● Reprezentanța Națională avea rol simbolic, vota legile de interes
obștesc
● puterea judecătorească- se exercită în numele regelui
● supremația regelui
● suveranitatea poporului
● monopartidism

Drepturi și libertăți cetățenești

● strânse și menținute formal
61
 ● desființarea partidelor politice și limitarea întrunirilor

Forma de guvernământ
● monarhia autoritară
Aspect pozitiv
● femeile au drept la vot

Aspect negativ
● putea vota doar știutorii de carte

3. Constituții totalitare
a.CONSTITUȚIA DIN 1948

Context/eveniment care a permis adoptarea:

● La 30 dec. 1947,regele Mihai a fost obligat să abdice și să plece în exil

iar comuniștii au preluat puterea deplină în stat
● Monarhia a fost înlocuită cu republica iar regimul democrat cu cel
totalitar 
● Adoptată  în timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej 

Forma de guvernământ
● Republica populară

62
Caracteristică

● constituție totalitară după model sovietic în care elementele

economice sunt deasupra  celor politice deoarece economia trece sub
controlul statului
Principii
● Principiul separației puterilor în stat
● puterea executivă- secretarul general al Partidului și de Consiliul de
Miniștrii
● puterea legislativă- Marea Adunare Națională for unicameral,
condusă de Prezidiul MAN
● puterea judecătorească- Curtea Supremă de Justiție
● suveranitatea poporului era menținută formal
● România era un stat unitar și independent
● monopartidismul

Atribuții MAN
● alegea prezidiul MAN 
● format guvernul
● stabilea ministerele
● vota bugetul

Atribuții Prezidiu MAN

● convoca MAN
● emitea decrete
● reprezenta statul în relațiile internaționale
● numea și revoca miniștri

63
Drepturi și libertăți
● erau restrânse și menținute formal
● votul era universal cu restricții deoarece  nu puteau vota  persoanele
fără drepturi civile și persoanele nedemne
● religia și limbile occidentale nu se studiau în școli

Măsuri economice adoptate de Constituție

Colectivizarea= trecerea terenurilor agricole din proprietatea țăranilor în

cea a statului
Naționalizarea= întreprinderile și mijloacele de transport deveneau
proprietate de stat
Etatizarea= băncile deveneau proprietatea statului

  Organizarea administrativ teritorială

● teritoriul României era organizat în raioane după model sovietic

b.CONSTITUȚIA DIN 1952

Context/eveniment care a permis adoptarea:

● 1948 a avut loc naționalizarea principalelor mijloace de producție

● s-a a declanșat procedeul de cooperatizare  a agriculturii după
modelul stalinist
● adoptată în timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej

Caracteristică 

64
 ● totalitară, scoate în evidență procesul de stalinizare și
sovietizare  a țării

Principii

Principiul separației puterilor în stat-idem 1948

● principiul suveranității naționale era înlocuit cu puterea populară ce

aparținea alianței dintre țărani și muncitori
● centralism democratic
● planificare națională
●  legalitate popular

Drepturi și libertăți cetățenești, măsuri economice și organizarea

teritoriului-idem 1948

Noutăți
● 1952- Dej a luat funcția de priministru
● vot- idem 1948

c) Constituția din 1965

Context sau evenimente care au permis adoptarea .
● 1962- s-a încheiat procesul de cooperativizare care a marcat victoria
societății socialiste în agricultură și economie
● 1965- G.G. Dej a murit și a fost urmat de Nicolae Ceaușescu
● A fost adoptată în timpul lui Nicolae Ceaușescu

Formă de guvernământ

65
 ● Republică socialistă

Caracteristică:
● constituție totalitară, a legitimat regimul socialist și volul
● conducător al PCR
● consfințea caracterul Socialist al economiei deoarece statul era
proprietar asupra tuturor bunurilor

Principii

Separației puterilor în stat - idem 1948

● suveranității poporului- exercitat prin MAN
● monopartidism

Drepturi și libertăți cetățenești - idem 1948

● s-a reintrodus studierea limbii occidentale în școli
● vot universal fără restricții

Amendarea Constituției
● 1968- Teritoriul României s-a reorganizat din punct de vedere
administrativ, revenind la județe și municipii
● 1974- Ceaușescu a luat funcția de președinte al RSR

Atribuții președinte
● ales de MAN
● reprezentat puterea în stat în relațiile interne și internaționale
● prezida Consiliul de Miniștri
● comandant al forțelor armate
● președinte al Consiliului Apărării Naționale
● numea și revoca miniștrii

Regimuri politice
66
Regimul politic este ansamblul instituțiilor și raporturilor politice prin care
clasa politică își înfăptuiește programul politic. Instituțiile care înfăptuiesc
programul clasei politice sunt: monarhia, președinția, guvernul,
parlamentul, armata.
- Regimurile politice pot fi: - democrate
- autoritare
- totalitare
Regimul democrat:
- respectă drepturile și libertățile cetățenilor;
Regimul autoritar:
- menține aparent drepturile și libertățile iar opoziția este înlăturată;
Regimul totalitar:
- încalcă grav drepturile și libertățile cetățenilor iar opoziția este
anihilată;
A. REGIMURI DEMOCRATE
Statele care au avut un regim democrat sunt: Marea Britanie și Franța.
1. Marea Britanie
Forma de guvernământ: monarhia constituțională;
- regele conduce dar nu guvernează, principalele atribuții revin primului
ministru:
● separarea puterilor în stat se realizează astfel:
- puterea executivă -> rege + guvern;
- puterea legislativă -> Parlament alcătuit din Camera lorzilor
și Camera comunelor;
- puterea judecătorească -> Curtea Supremă de Justiție

67
- se manifestă pluralismul politic, cele mai importante partide sunt:
Partidul Laburist și Partidul Conservator

- personalități politice din Marea Britanie:

❖ Lloyd George a făcut parte din Consiliul celor 4 implicându-se activ
în restabilirea păcii după Primul Război Mondial și semnarea
tratatelor cu statele învinse din Puterile Centrale;

❖ Churchill s-a implicat în cel de-Al Doilea Război Mondial și a

participat alături de Stalin și Roosevelt la semnarea Tratatului de la
Yalta prin care s-a decis instaurarea regimului comunist în statele din
SE Europei.
2. Franța
Forma de guvernământ: republică prezidențială;
● separarea puterilor în stat se realizează astfel:
- puterea executivă -> Președinte ajutat de Guvern;
- puterea legislativă -> Parlament alcătuit din Camera
Deputaților și Adunarea Reprezentativă judecătorească ->
Curtea Supremă de Justiție;

- se manifestă pluralismul politic până în 1930 datorită numărului mare de

partide politice s-a manifestat instabilitatea guvernamentală. Din acest
motiv s-au realizat grupări, coaliții ale partidelor politice;
- personalități politice din Franța:
❖ Charles de Gaulle după cel de-Al Doilea Război Mondial a propus
constituirea unei uniuni a statelor Europei pentru a contracara
influențele americane și sovietice pe continent;
Caracteristici/practici ale regimului democrat:
● Vot universal;
68
 ● Respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor;
● Separarea puterilor în stat;
● Acceptarea opoziției;
● Pluralism politic;

B. REGIMURI TOTALITARE
Caracteristici :
● Cenzura;
● Monopartidismul;
● Cultul personalității;
● Puterea deținută de o persoană sau un grup restrâns de persoane;
● Formațiuni paramilitare;
● Anihilarea opoziției;

a) Regimul fascist (extremă dreapta)

▪ Stat: Italia
▪ Cauză: inexistența unei democrații tradiționale și faptul că italienii erau
nemulțumiți de tratatele de pace semnate după Primul Război Mondial.
Considerau că au căștigat războiul dar au pierdut pacea, neprimind
niciun teritoriu.
▪ Partid: Partidul Național Fascist (PNF)
▪ Lider: Benito Mussolini = Il Duce
▪ Simbol: fascia
▪ Scop: refacerea Imperiului Roman
▪ Doctrină: națiunea considerată un organism viu căruia individul trebuie
să i se supună.
▪ Preluarea puterii: prin forță deoarece in 1922 Mussolini a organizat
Marșul asupra Romei determinându-l pe regele Victor Emanuel al III-lea
să le permită constituirea unui nou guvern. Mussolini a profitat de
ocazie și a luat funcția de dictator.
▪ Practici politice fasciste:
- anihilarea opoziției: 1924 - Mussolini a dat ordin să fie asasinat
Giacomo Matteotti deoarece dezvăluise în Parlament delictele comise
de fasciști;
69
 - utilizarea formațiunilor paramilitare și a poliției politice în scopul
subordonării și controlului populației: Cămășile Negre și O.V.R.A.
- cenzura: publicațiile erau verificate de regimul fascist înainte de a fi
tipărite;
- monopartidismul: exista un singura partid, Partidul Național Fascist;
▪ Practici economice:
- Au investit în rețeaua de căi ferate;
- Au redus cheltuielile bugetare;
- Au înființat corporații industriale;
▪ Pe plan extern, regimul fascist s-a manifestat agresiv deoarece în 1935 a
bombardat Etiopia iar în 1937 a aderat la Axa Berlin-Roma-Tokyo.
b) Regimul nazist (extremă dreapta)
▪ Stat: Germania
▪ Cauză: germanii erau nemulțumiți de prevederile Tratatului de la
Versailles considerându-se trădați de cei care au negociat pentru ei
Tratatul. Germania avea de plătit 32 de miliarde de mărci de aur motiv
pentru care intrase în colaps economic.
▪ Partid: Partidul Național Socialist al Muncitorilor din Germania
(NSDAP)
▪ Lider: Adolf Hitler = Führer
▪ Simbol: svastika
▪ Doctrină: Hitler în închisoare a conturat doctrina nazistă Mein Kampf =
lupta mea. Considera poporul german de rasă superioară care trebuie să
se extindă deoarece are nevoie de spațiul vital.
▪ Scop: înființarea celui de-al III-lea imperiu german: Al Treilea Reich
▪ Preluarea puterii:în mod democrat, în urma alegerilor, în 1933 Hitler a
devenit cancelar.
▪ Practici politice naziste:
- anihilarea opoziției: 1933 - naziștii au incendiat Parlamentul
(Reichstag) și au dat vina pe comuniști. Partidul Comunist a fost scos
în afara legii iar liderii au fost arestați;
1934 - naziștii au organizat Noaptea cuțitelor
lungi, ofițerii trupelor de asalt care refuzau să i se supună lui Hitler
au fost uciși;

70
- formațiuni paramilitare, poliția politică cu ajutorul cărora
subordonau și controlau populația: Cămășile Brune, S.S. (trupele de
elită), Gestapo (poliția politică);
- cenzura;
- monopartidism;

71
▪ Practică economică:
- Au investit în infrastructură și industria de armament;
- Hitler a lansat programul de muncă si pâine;
▪ Practici antisociale,politice,antisemite(împotriva evreilor):
- În prima fază evreii au fost obligați să poarte ca semn distinctiv
steaua lui David și să locuiască în ghetouri, cartiere aflate la
marginea orașelor.
- În 1938 - naziștii au organizat Noaptea de cristal, au fost
vandalizate magazinele evreilor și o parte au fost uciși;
- În 1942 – naziștii au aplicat Soluția Finală = Holocaustul, evreii
închiși în lagăre precum Auschwitz sau Majdanek au fost
exterminați;
▪ Pe plan extern, naziștii s-au manifestat agresiv deoarece în 1938 au
anexat Austria și zona Sudetă a Cehoslovaciei, iar în septembrie 1939 au
atacat Polonia declanșând cel de-Al Doilea Război Mondial.
c) Regimul comunist (extremă stânga)
▪ Stat: Rusia
▪ Cauză: datorită participării la Primul Război Mondial, situația
economică a Rusiei s-a înrăutățit. Populația trăia în sărăcie.
▪ Partidul: Partidul Comunist
▪ Lideri: - Lenin (până în 1924);
- Stalin (până în 1953) = Tătuca popoarelor;
▪ Simbol: secera și ciocanul = alianța dintre țărani și proletariat
( muncitori)
▪ Scop: răspândirea comunismului la nivel mondial;
▪ Doctrină: - a fost emisă de Marx și Engels;
- desființarea proprietății private;
- egalitatea între clasele sociale;
- puterea deținută de proletariat (clasa muncitorilor);
▪ Preluarea puterii: prin forță - la 25 octombrie 1917 a avut loc revoluția
bolșevică, Ț arul Nicolae al II-lea a fost înlăturat de la putere și s-a
instaurat regimul comunist.
▪ Practici politice:
- anihilarea opoziției: între 1917 - 1921 a avut loc războiul civil între
bolșevici reprezentați de Armata Roșie și menșevici ( susținatorii
țarului) reprezentați de Armata Albă. Câștig de cauză au avut

72
 bolșevicii.În perioada anilor 1936 - 1938, Stalin a organizat Marea
teroare, cei suspectați de insubordonare au fost trimiși în lagăre numite
Gulag și exterminați.
- formațiuni paramilitare, poliția politică:
C.E.K.A și M.K.V.D
- monopartidismul;
- cenzura;
▪ Practici economice:
- au desființat proprietatea privată prin introducerea colectivizării,
naționalizării și etatizării;
● colectivizarea: terenurile arabile ale țăranilor au fost trecute în
proprietatea statului;
● naționalizarea: întreprinderile și mijloacele de transport deveneau
proprietate a statului;
● etatizare: băncile intrau în proprietatea statului;
- economia era dirijată deoarece statul decidea ce să se producă, cât să se
producă și la ce preț să se vândă;
- economia era planificată cincinal;
▪ Pe plan extern, comuniștii s-au manifestat agresiv deoarece în 1939 au
atacat Polonia alături de Germania.
Cauzele generale ale instaurări regimurilor totalitare:

● inexistența unei democrații totalitare;

● în 1929 s-a produs Marea Criză Economică care a bulversat
economia mondială. Populația a acceptat instaurarea regimurilor
totalitare deoarece acestea promiteau condiții mai bune de viață;

POLITICA INTERNĂ A ROMÂNIEI ÎN

PERIOADA INTERBELICĂ

1. Factori care au menținut regimul democrat până în 1938:

73
A. MONARHIA
-formă de guvernământ Ro: monarhie constituțională parlamentară;
-1922: Ferdinand și Maria au fost încoronați regi ai României Mari la Alba
Iulia;

•Aspecte pozitive ale domniei lui Ferdinand:

-1918: România Mare=Ferdinand Întregitorul
-1923: Constituție

•Aspecte negative ale domniei lui Ferdinand:

-a fost dominat de liderii PNL
-1925: s-a confruntat cu Criza Dinastică. Fiul său, Carol renunță la
prerogativele tronului și fuge la Milano cu amanta sa, Elena Lupescu
-în 1926 Parlamentul l-a numit succesor pe fiul lui Carol, Mihai
-în 1927 Ferdinand a murit și pentru că Mihai era minor, România a fost
condusă de o Regență până în 1930. Din aceasta a făcut parte: prințul
Nicolae, patriarhul Miron Cristea și președintele Curții de Casație,
Gheorghe Buzdugan
-în 1930 pentru a-i înlătura pe liberali de la putere, membrii PNT i-au
propus lui Carol să preia tronul. În iunie 1930 a devenit rege sub numele de
Carol al II-lea
-1938: a adoptat o nouă Constituție prin care a instituit monarhia autoritară
-1940: România a pierdut Basarabia, Bucovina, N-V Transilvaniei și
Cadrilaterul. Carol al II-lea nu a mai beneficiat de sprijinul populației și a
fost obligat să renunțe la tron în favoarea fiului său Mihai. Datorită celui
de-al Doilea Război Mondial, Ion Antonescu a devenit șef al statului.

74
B. PARTIDELE POLITICE
1. PARTIDE DEMOCRATE
a) Partidul Național Liberal
-înființat în 1875 în urma Coaliției de la Mazar Pașa
-adepți: burghezia industrială și dinanciară, intelectualii și orășenii
-doctrină/ideologie: neoliberalismul, dezvoltare de tip capitalist prin
susținerea industriei. România se putea industrializa deoarece avea resurse
și forță de muncă
-se împotriveau aducerii capitalului străin, lozinca lor fiind: „Prin noi
înșine”
-susțineau drepturile și libertățile cetățenilor, votul universal și separarea
puterilor în stat
-lideri: C.A. Rosetti, I.I.C. Brătianu, Mihai Manoilescu
-teoretician: Ș tefan Zeletin
-contribuții: România Mare și Constituția din 1923

b) Partidul Național Ț ărănesc

-înființat în 1926 prin fuziunea Partidului Național Român Central din
Transilvania cu Partida Ț ărănească din Vechiul Regat
-scop: crearea unui partid politic capabil să facă opoziție liberalilor
-adepți: intelectualii de la sate, țăranii
-doctrină: principiul țărănismului, dezvoltarea statului agrar. România se
putea dezvolta doar prin agricultură
-acceptau aducerea capitalului străin, lozinca lor era: „Porțile Deschise”
-susțineau drepturile și libertățile cetățenilor, votul universal și separarea
puterilor în stat

75
-lideri: Iuliu Maniu și Ion Mihalache
-teoritician: Constantin Stere
-contribuții: au acordat credite țăranilor și au naționalizat resursele de
subsol

2. PARTIDE EXTREMISTE= TOTALITARE

a) Partidul Comunist= extremă stângă
-înființat în 1921-București cu sprijinul Internaționalei a III-a Comuniste
(URSS)
-adepți: clasa muncitoare, un număr restrâns, deoarece 80% din populația
României trăia în mediul rural
-doctrină: egalitatea între toate clasele sociale, desființarea proprietății
private și înlocuirea ei cu cea de stat, puterea preluată de proletariat
(muncitori)
-lideri: Ana Pauker, Ș tefan Foriș
-teoriticieni: Marx și Engels
•în 1924, susținuți de sovietici, au organizat o revoltă în S. Basarabiei la
Tatarbunar. Armata română a intervenit iar partidul a fost scos în afara
legii. Până în 1944 a funcțional în ilegalitate.

b) Legiunea Arhanghelului Mihail= extremă dreaptă

-înființat în 1927 la Iași, susținut de fasciști
-adepți: studenți, preoți, intelectuali
-doctrină: naționalismul, ortodoxia, antisemitismul
-considerau că sunt singurii care pot contribui la dezvoltarea României
-lideri: Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima

76
-s-au manifestat prin violență, au întocmit liste ale morții și au organizat
atentate
•în 1930 partidul și-a schimbat denumirea în Garda de Fier
•în 1934 a luat denumirea de Totul Pentru Ț ară
•în 1938 din ordinul lui Carol al II-lea, Corneliu Zelea Condreanu
împreună cu 12 legionari au fost executați sub pretextul că au încercat să
fugă de sub escortă

Oameni politici asasinați de legionari:

•Armand Călinescu
•Virgil Madgearu
•Nicolae Iorga

-în 1940 legionarii au fost singurii care au acceptat să guverneze alături de

Ion Antonescu
-în 1941 au încercat să preia puterea deplină în stat organizând Rebeliunea
Legionară. Cu acordul lui Hitler, Antonescu a dat ordin armatei să
intervină și au fost uciși 1000 de legionari

Perioada externă a României în

perioada interbelică

77
 PERIOADA INTERBELICA= între I și I RM=1918-1940

1.Acțiune diplomatică la care a participat România în cadrul sistemului

de la Versailles, in perioada interbelică:
—Alianță învingătoare în IRM a fost Antanta.
—Principalele decizii după război au fost luate de Consiliul celor 4 din care
făceau parte: SUA, Franța, Marea Britanie și Italia.
-Consiliul a împărțit statele care au luptat in Antanta în state cu interese
generale( Marile Puteri) și state cu interese limitate( statele mici). Rusia nu
a fost primită la negocieri deoarece Consiliul nu recunoaște guvernul
comunist.

S-au încheiat tratate separate cu fiecare stat învins astfel:

1919
-Tratatul de la Versailles:Germania plătea despăgubiri de război României
in valoare de 1%
-Tratatul de la Neuilly sur Sein: Bulgaria recunoștea granițele cu RO
stabilite in 1913. Cadrilaterul rămânea în granițele statului român.
-Tratatul de la Saint-Germania:Austria recunoștea apartenența Bucovinei la
RO. RO trebuia să plătească despăgubiri pentru Invențiile făcute de Austria
in teritorii și să permită Marilor Puteri sa intervină în politica internă a
României pentru a monitoriza Minoritățile. Datorită acestor prevederi,
delegația Rom. condusă de I.I.C Brătianu s-a retras de la negocieri.
Consiliul celor 4 a amenințat Ro că nu mai primește niciun teritoriu dacă
nu revine la tratative. A fost numită o nouă delegație condusă de Al. Vaida
Voievod.

1920

78
-Tratatul de la Trianon: Ungaria recunoștea apartenența Transilvaniei la
RO. Se stabilea granița dintre cele 2 state.
-Tratatul de Pace de la Paris: Pentru ca Rusia nu a fost primită la tratative,
Marea Britanie, Franța, SUA, Italia, Japonia, au recunoscut unirea
Basarabiei cu RO.

CONSECINȚĂ: în urma semnării acestor acț. Diplomatice, au fost

recunoscute granițele RO MARI

2. Acțiune diplomatica la care a participat România în perioada

interbelică, I jum. a sec XX, în afara sistemului de la Versailles.
- În 1919, președintele SUA Wilson a propus înființarea. Societății
Națiunilor= Ligii Națiunilor, cu sediul la Geneva care avea drept
scop prevenirea conflictelor la nivel mondial și asigurarea păcii.
Printre statele semnate semnatare s-a aflat și Ro, iar ministerul de
externe Nicolae Titulescu a deținut pentru o scurtă perioadă de timp,
funcția de președinte al acestei organizații. Ea s-a destrămat în 1939,
datorită izbucnirii celui de-al II RM.
- În 1920 s-a semnat tratatul Polono-Român. Cele 2 state se angajau
să mențină pacea și să-și ofere sprijin reciproc în cadrul unui atac venit
de/la Răsărit. Cele 2 state erau îndreptățite sa se teama de sovietici
deoarece manifestau tendințe expansioniste in zona. Temerile lor s-au
adeverit deoarece in 1939 URSS a atacat Polonia, iar în 1940 a luat RO
Basarabia.

-1928 Pactul Briand-Kellog

Franța și Marea Britanie propuneau rezolvarea conflictelor dintre state
pe cale amiabilă. Ro a fost unul din statele semnatare.

-1929 Protocolul de la Moscova

79
 A fost semnat de statele vecine URSS-ului inclusiv de RO. Documentul
interzicea utilizarea războiului pentru a rezolva neînțelegerile dintre state
și promova menținerea păcii în Europa.

3. Acțiuni diplomatice inițiate= făcute de RO in perioada interbelică.

-1921- Mica Înțelegere- N. Titulescu
Este o alianță regională realizată de RO la care au aderat
Cehoslovacia și Regatul Sârbo-Croato-Sloven. Scopul a fost menținerea
păcii in E Europei și apărarea integrității teritoriale. Statele membre se
înțelegeau sa își ofere sprijin reciproc în cazul unui atac neprovocat venit
din partea Bulgariei sau Ungariei.
Alianța s-a destrămat în 1938 deoarece, Germania a anexat zona
Sudetă a Cehoslovaciei.

-1934 Înțelegerea Balcanica.

Este o alianță regională realizată de RO la care au aderat Iugoslavia,
Grecia, Turcia.Scopul a fost menținerea păcii în SE Europei și apărarea
integrității teritoriale. Statele semnatare se înțelegeau sa-și ofere sprijin
reciproc în cazul unui atac neprovocat venit din partea Bulgariei sau Italiei.
Alianță s-a destrămat în 1933 datorită izbucnirii IIRM

4. Relațiile Româno-sovietice in perioada interbelică.

Ro era interesată de semnarea unui tratat cu URSS deoarece
dorea ca sovieticii sa recunoască unirea Basarabiei cu Ro, să recupereze
tezaurul confiscat în 1918 și să asigure granița de Est. Negocierile între cele
2 state au început în 1934. Ro a fost reprezentată de Nicolae Titulescu, iar
URSS-ul de Maxim Litvinov. Trativele au eșuat in 1936, deoarece Titulescu
a fost demis, iar sovieticii au refuzat sa negocieze cu un alt reprezentant al
RO.

80
CONSECINȚĂ- II RM a găsit RO fără un tratat semnat cu URSS.

Tragicul an 1940

1. Acțiune diplomatică a M.P, în prima jumătate a sec. XX care a avut

consecințe grave asupra integrității teritoriale a Ro:
23 aug. 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov
Germania și URSS-ul au semnat acest pact economic care avea un act
adițional secret prin care cele 2 Mari Puteri se înțelegeau să împartă statele
din E Europei. Art. 3 spunea că Basarabia revine URSS-ului.

2. Acțiuni interne,eveniment din prima jumătate a sec. XX care au

produs dezmembrarea statului național unitar român- pierderi
teritoriale:
- primul stat cu pretenții teritoriale la Ro a fost URSS-ul.
Reprezentantul Ro la Kremlin, Ghe. Davidescu a primit în iunie 1940
o notă prin care sovieticii cereau Basarabia. Ro s-a consultat cu
Franța, M.B. și Germania,care au sfătuit-o să cedeze deoarece nu au fi
făcut față unui atac sovietic.
În urma Consiliului de Coroană, s-a decis cedarea Basarabiei. Guvernul
român a cerut URSS-ului un răzag de 4 zile pt a retrage armata și
administrația datorită vremii ploioase. Inițial, sovieticii au acceptat,dar și-
au încălcat cuvântul și în 48 h, au trecut Nistrul și au deschis focul asupra
armatei române aflate în retragere. În afară de Basarabia,dintr-o greșeală,
au ocupat și Bucovina. Hitler le-a cerut să se retragă din Bucovina dar
Stalin a spus că păstrează teritoriul deoarece Ro a luat în 1918 Basarabia.
- un alt stat cu pretenții teritoriale la Ro a fost Ungaria, aliat al
Germaniei. Negocierile s-au desfășurat la Turnu Severin Ro a propus
schimbul de populații. Maghiarii din Transilvania să plece în
Ungaria, iar românii din Ungaria să vină în Transilvania. Propunerea

81
 a fost repinsă. A doua propunere, a fost schimbul de populație și
oferirea unui teritoriu la graniță în care aceștia să locuiască. Ungaria
nu a acceptat propunerile deoarece nu era interesată de soarta
etnicilor maghiari,ci de resursele Transilvaniei. Deoarece între cele 2
state nu s-a ajuns la o înțelegere,a intervenit Hitler. La 30 aug. 1940,
prin Dictatul de la Viena, Ro a fost obligată să cedeze Ungariei NV
Transilvaniei.
- Un alt stat cu pretenții teritoriale la Ro a fost Bulgaria, aliat al
Germaniei. În sept. 1940,prin Tratatul de la Craiova, Ro i-a cedat
Cadrilaterul.

3. Consecințele pierderilor teritoriale suferite de Ro în 1940:

În 1940 Ro a pierdut peste 100.000 km cu o populație majoritar formată din
români. Carol al-II-lea nu a mai avut sprijinul populației și a renunțat la
tron în favoarea fiului său, Mihai.
- La 6 sept. 1940, șef al statului a devenit Ion Antonescu.
-

Implicarea României în II R.M

1. Cauza implicării Ro în a doua conflagrație mondială:

- Recuperarea Basarbiei luată în 1940 de URSS

2. Alianțe militare care s-au confruntat în II R.M :

Axa = Germania, Italia, Japonia, România, Bulgaria
Națiunile Unite = Aliații = Marea Britanie, SUA, URSS ,Franța

3. Acțiune militară I jum a sec XX în care s-a implicat ș i Ro:

82
 Al Doilea Război Mondial 1939-1945
- 1 sept. 1939 Germania a atacat Polonia declanșând conflictul.
Conform Pactului Ribbentrop-Molotov, URSS-ul a atacat E Poloniei
- 6 sept. 1939 Ro și-a proclamat neutralitatea și a încercat să obțină
garanții din partea Franței și a Angliei fără succes
- În perioada 1939-1940 Ro a fost stat neutru cu aderare la Axă
deoarece furniza acesteia materie primă iar în nov. 1940 Ro a aderat
la Pactul Tripartit alături de Axă
- În perioada 1941-1944 Ro a fost stat beligerant alături de Axă
- De la 23 august 1944 până în mai 1945 a fost stat cobeligerant alături
de Națiunile Unite
- Iunie 1941 pt a recupera Basarabia, Ion Antonescu a dat ordin armatei
române : “soldați, vă ordon, treceți Prutul” . Scopul era recuperarea
Basarabiei
- SUA și Marea Britanie, state aliate cu URSS nu au declarat război Ro
deoarece considerau Basarabia teritoriu românesc
- Armata română a eliberat Basarabia
- Hitler i-a propus lui Antonescu continuarea războiului alături de o
Axă, promițând în schimb recuperarea NV Transilvaniei. În afară de
acest aspect,Antonescu dorea să înființeze dincolo de Nistru un stat
neutru, astfel încât URSS să nu mai ajungă la granițele Ro
- Antonescu a acceptat oferta, armata română a trecut Nistrul iar SUA
și Marea Britanie au considerat acțiunea o agresiunea îndreptată
împotriva URSS și au bombardat porturile și zonele petroliere
românești
- 1942 Axa a fost înfrântă la Stalingrad, Odesa și Cotu Donului. Soldații
români luați prizonieri au fost trimiși în Siberia
- 1943 Antonescu a realizat că Hitler va pierde războiul și i-a propus
lui Mussolini ieșirea concomitentă din război a Ro și Italiei, dar a fost
refuzat. A trimis delegații la Riga și Ankara pt a negocia cu URSS
ieșirea Ro din Axă, dar sovieticii au refuzat deoarece doreau
capitularea necondiționată a Ro
- 23 august 1944 regele Mihai și Opoziția Unită au scos Ro din Axă.
Antonescu a refuzat să semneze actul pt că nu există un acord între
Ro și URSS în această privință. A fost arestat, trimis în Siberia. După

83
 război a fost adus în țară, judecat, acuzat de înaltă trădare și executat
(1946)
- Ieșirea Ro din Axă a scurtat conflictul cu 6 luni deoarece a lăsat
Germania fără apărarea strategică a Munților Carpați și fără resurse
petroliere
- Armata sovietică a pătruns în Ro încă din august 1944
- Ro a trecut de partea Națiunilor Unite luptând pt eliberarea Ungariei
și Cehoslovacia de sub ocupație germană
- Sfârșitul războiului (9 mai 1945) a găsit armata română luptând
alături de alianța învingătoare Naț. Unite

4. Acțiune diplomatică a M.P I jum sec XX cu consecințe nefaste asupra

Ro:
- Feb. 1947 Tr. de Pace de la Paris
- Ro nu i s-a recunoscut cobeligeranța alături de Naț. Unite fiind
declarată stat învins
- Din teritoriile pierdute în 1940 nu a mai recuperat decât NV Tr.
- Trebuia să plătească despăgubiri de răzb. URSS-ului în val. De 300
miliarde dolari
- Armata Roșie va putea rămâne în Ro 90 de zile. S-a retras în 1958.
Politica internă a României în
perioada postbelică
Războiul Rece
● Perioada interbelică – între I RM – II RM
● Perioada postbelică – după II RM
1. Context extern care a permis instaurarea regimului comunist în
România
-1944 s-a semnat Acordul de procentaj de la Moscova conform căruia
România intra 90% sub sferă de influență sovietică
-1945 Tratatul de la Ialta – Stalin, Churchill și Roosevelt au decis
impunerea regimului comunist în Ro

84
- URSS-ul a fost stat învingător în II RM și a transformat statele din E
Europei în sateliți sovietici
2. Context intern prin care s-a instaurat regimul comunist în Ro
- 6 martie 1945 URSS-ul a impus guvernul condus de Petru Groza.
Deoarece nu avea sprijinul populației pentru a nu fi înlăturat de la putere,
sovieticii au retrocedat . La 9 martie 1945 NV Transilvaniei a î. populația sa
trăiască cu impresia ca este meritul guvernului Groza.
Consecință : regele Mihai a intrat în grevă regală refuzând sa semneze
documentele emise de acest guvern
3. Acțiune internă prin intermediul cărora comuniștii au încercat preluare
puterii depline în stat
- 1946 au avut loc alegeri falsificate de comuniști. Acest lucru a fost posibil
deoarece portofoliul Ministrului de Interne era deținut de comuniști, iar
Ministrul de ocupa de organizarea scrutinului (votului). Pentru a intimida
populația au utilizat violența. În mod normal cel mai mare număr de
voturi a fost obținut de PNȚ .
- iulie 1947 comuniștii au organizat înscenarea de la Tămădău. Le-au spus
țărăniștilor că le pun la dispoziție un avion pentru a părăsi țara. Acuzați de
trădate, liderii țărăniști au fost arestați, Ion Mihalache și Iuliu Maniu au
murit la închisoarea de la Sighet. Astfel comuniștii au înlăturat Partidul cu
cea mai mare susținere din partea populației.
- 30 decembrie 1947 Regele Mihai a fost obligat să abdice și să plece în exil
de către Lucrețiu Pătrășcanu și G.G. Dej. În urma acestui eveniment,
comuniștii au preluat puterea deplină în stat, iar regimul politic s-a
modificat deoarece democrația a fost înlăturată și înlocuită cu reg. totalitar.
Odată cu acesta s-a modificat și forma de guvernământ deoarece monarhia
a fost înlocuită cu republica.
A. PERIOADA STALINISTĂ (1948-1965)
- comuniștii și-au consolidat puterea în stat prin adoptarea Constituției din
1948

85
- forma de guvernământ a RO era republica populară
- în fruntea statului se afla secretarul general G.G. Dej
- separarea puterilor în stat se realiza conform Constituției din 1948, un rol
important revenind Marii Adunări Naționale
- cele mai importante instituții ale statului, foruri de conducere comuniste
erau :
Congresul care se întrunea o dată la 5 ani. (5 mii de membri)
Comitetul general care se întrunea o dată la 2 ani (300 membri)
Biroul politic ( 5 membri)
1. Acțiune / lupte interne în rândul grupărilor comuniste = înlăturarea
adversarilor politici
- 1948 Partidul Comunist a asimilat prin forța Partidul Social
Democrat, rezultând un partid unic : Partidul Muncitorilor din
RO => monopartidism
- 1954 Lucrețiu Pătrășcanu a fost ucis în închisoare din ordinul
lui Dej pentru că se temea că îi poate lua funcția

2. Practici politice specifice perioadei staliniste

- Utilizarea instituțiilor represive cu ajutorul cărora era
controlată populația : Miliția și Direcția Generală a Securității.
Caracteristica acesteia erau rețelele de informatori care aduceau
informații comuniștilor
- Deportările – 1951 datorită conflictului dintre URSS și
Iugoslavia, Dej a decis să deporteze 40 de mii de oameni din
Banat în Bărăgan, cea mai secretoasa zona a țării. Erau acuzați
de simpatii pro-iugoslave și de faptul că doreau liberalizarea
regimului. Nu li s-a permis să își vândă casele și au luat cu ei
doar câteva obiecte. Populația din jurul zonelor în care au fost
deportați nu a intrat în legătură cu ei deoarece comuniștii le-au
spus că sunt criminali periculoși.
- Lagărele de muncă = erau utilizate de comuniști împotriva
celor care nu se supuneau regimului : intelectuali, muncitori,

86
 țărani. Erau munciți până la epuizare și li se dădea un minim
de hrană. O mare parte din ei și-au pierdut viața în lagăre
precum : canalul Dunăre – Marea Neagră, Salcia și Periprava.
- Închisorile politice = erau închiși cei care se opuneau regimului
în scopul reeducării și spălării creierului prin acte de tortura.
Închisori politice : Sighet, Aiud, Galați.
- Cenzura = toate publicațiile erau controlate de regimul
comunist și doar o mică parte primeau acordul pentru a fi
tipărite.
- Monopartidismul = exista un partid unic : PMR

3. Practici economice specifice perioadei staliniste

- Colectivizarea = terenurile arabile ale țăranilor eu fost trecute în
proprietatea statului. În prima fază au fost confiscate terenurile
mai mari de 50 hectare ale chiaburilor. În cele din urma toți
țăranii au fost nevoiți să dea pământul la stat, iar în schimb au
primit o cotă= o parte din produsele obținute. Statul a înființat
Gospodării Agricole de Producție. Procesul a început în 1949 și
s-a încheiat în 1962.

- Naționalizarea = începând cu 1949 fabricile, mijloacele de

transport și casele au trecut în proprietatea statului.

- Etatizarea = băncile au devenit proprietatea statului

Consecințe :
* proprietatea privat a fost desființată și înlocuită cu cea de stat
* economia era dirijată, statul decidea ce sa se producă, cât sa se
producă și la ce preț sa se vândă. Astfel economia centralizată
era planificată cincinal.

4. Practici culturale staliniste

- religia și limbile occidentale nu se studiau în școli
- orele de curs începeau cu imnul URSS-ului

87
 5. Caracteristică perioada stalinistă
- Dependență față de Moscova
B. PERIOADA NAȚ IONAL – COMUNISTĂ (1965-1989)

- În 1964 Dej a respins Planul Valev care urmărea transformarea

României într-un stat agrar. A intrat în conflict cu sovieticii, a fost
chemat la Moscova, se presupune că a fost radiat cu uraniu și în 1965
a murit.
- Funcția de secretar general al PCR a fost preluată de Nicolae
Ceaușescu, sprijinit în acest sens de către Emil Botnăraș și Gheorghe
Maurer.
- Regimul Ceaușescu s-a consolidat prin adoptarea Constituției din
1965.
- Forma de guvernământ a României era Republică socialistă.
1. Etapele perioadei național- comuniste
I. Etapa libelară (1965-1970)
- Ceaușescu a încercat liberalizarea regimului permițând micilor
producători să își vândă liber produsele iar populația a fost încurajată să
achiziționeze automobile și apartamente în proprietate personală.
- A reluat legăturile cu statele occidentale cum ar fi RFG.
- A reintrodus studierea limbilor occidentale.

II. Exacerbarea comunismului (1971-1980)

- 1971 Ceaușescu a făcut o vizită în China și Coreea de Nord iar la
întoarcere a impus comunismul după model asiatic și cultul
personalității. Prin Tezele din Iulie 1971 a impus un regim represiv.

● Practici politice specifice perioadei național comuniste

→ socialismul dinastic : familia lui Ceaușescu deținea funcții în stat și
partid. Elena Ceaușescu era membră a Comitetului Central iar Nicu
Ceaușescu primar la Sibiu.

88
 → rotirea cadrelor : funcțiile importante în stat nu puteau fi deținute
o perioadă lungă de timp. Ceaușescu se temea că persoanele cu
funcție pot crea rețele de colaboratori cu ajutorul cărora să-l înlăture
de la putere. Astfel, persoanele cu funcții erau mutate dintr-o zona
înaltă a țării sau dintr-un domeniu în altul.
→ funcții : Ceaușescu deținea cele mai importante funcții în stat. Era
secretar general al PCR, iar din 1974 președinte al Republicii
Socialiste România și președinte al consiliului apărării naționale.

● Practici economice specifice național comunismului

→ industrializarea forțată : 1971 pentru a putea construi
infrastructura și fabricile, Ceaușescu s-a împrumutat de la FMI.
Deoarece a decis achitarea într-un timp scurt a datoriei externe, acest
lucru a fost posibil prin scăderea importului și creșterea exportului.
→ raționalizarea principalelor bunuri de consum (1980) : alimente :
jumătate de pâine/zi de persoană ; energia electrică se întrerupea o
oră- două pe zi, carburanții erau vânduți la rație, în zilele pare
circulau mașinile cu număr par iar în cele impare mașinile cu număr
impar.

III. Criza regimului (1980-1989)

- S-a produs datorită raționalizării și a înăspririi condițiilor de trai.
- Au început revoltele anticomuniste.
- Martie 1989 România era singurul stat din lume fără datorii externe
deoarece le achitase.

2. Asemănări/ deosebiri perioada stalinistă și cea național comunistă

Asemănări => Elemente de continuitate :
● Monopartidismul
● Cenzura
● Închisorile politice
● Lagărele de muncă

89
 ● Instituțiile represive
● Colectivizare
● Naționalizare
● Etatizare
Deosebiri :
● Forma de guvernământ : republică populară/socialistă
● Organizare administrativ – teritorială : raioane/județe
● Interzicerea studierii limbilor occidentale/reintroducerea
limbilor occidentale în școli.

C. DIZIDENȚ A ANTICOMUNISTĂ
Disident= opozant al regimului
1. Formele disidenței anticomuniste
I. Disidența țăranilor
- statul a impus începând cu 1949 colectivizarea. Cheaburii au fost
primii cărora li s-au confiscat terenurile iar fii lor nu puteau merge la liceu
sau facultate deoarece “ nu aveau origine sănătoasă “. Ț ăranii s-au opus
colectivizării organizând revolte în Vrancea și Galați. O parte au fost uciși,
alții arestați. În speranța venirii trupelor americane ce vor înlătura regimul
comunist, țăranii s-au retras în munți unde au înființat organizații
( Sumanele Negre sau Haiducii Muscelului) . Cei mai importanți lideri au
fost frații Arnăuțoiu și Elisabeta Rizea. Cei care colaborau cu disidenții
erau închiși de securitate.

II. Disidența muncitorilor

- Prima grevă => 1977 la mina Lupeni. Minerii au vrut reducerea
programului de lucru de la 8 la 6 ore, locuri de muncă pentru soțiile
și fiicele lor și serviciu sanitar. Ceaușescu a venit în zonă, le-a
acceptat doleanțele dar liderii au fost urmăriți de securitate.

90
 - 1987 => greva muncitorilor de la uzina Tractorul din Brașov. S-au
reportat datorită întârzierii plății salariului. Au scandat lozinci
anticomuniste. Securitatea a intervenit, iar liderii au fost arestați.

III. Disidența intelectualilor

- 1979 la Congresul al XII- lea, Constantin Pârvulescu l-a acuzat pe
Ceaușescu de încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor și
impunerea unui regim personal, adică a unei dictaturi. Datorită
vârstei înaintate, a primit arest la domiciliu sub supravegherea
securității.
- 1987 – revolta studenților de la Iași => a utilizat lozinca “vrem apă să
ne spălăm si lumină să învățăm”. Pentru o scurtă perioadă de timp
situația se îmbunătățea și după se revenea la raționalizare.
- Martie 1989 – lansată Scrisoarea celor 6 (Scheiu Brucan, Al.
Bârlădeanu) au cerut respectarea drepturilor și libertăților cetățenești
și oprirea exportului. Scrisoarea a fost citită la posturile de radio
occidentale Europa Libera și Vocea Americii.

D. CĂDEREA REGIMULUI COMUNIST Ș I REINSTAURAREA STATULUI

DE DREPT
Cauze:
- Raționalizarea principalelor bunuri de consum
- Cenzura

Motive ce au dus la căderea regimului comunist prin utilizarea forței:

- În România, regimul era represiv, populația era controlată de Miliție
și DGS; nu exista o opoziție închegată iar Ceaușescu a refuzat
liberalizarea regimului propusă de președintele URSS- ului Mihail
Gorbaciov în 1985.

Prezentare:

91
 ● 16 Decembrie 1989 a izbucnit revoluția la Timișoara. Ceaușescu
a introdus starea de asediu astfel încât nimeni nu putea intra
sau ieși din oraș. A dat ordin armatei să intervină taburile au
trecut peste manifestanți. Victimele au fost incinerate pentru a
nu exista dovezi.

- La 21 Decembrie 1989, Ceaușescu a organizat o demonstrație de

susținere la București în fața Comitetului Central. Deși a promis
mărirea salariilor, manifestanții nu au acceptat și au scandat lozinci
anticomuniste. Pe timpul nopții, manifestanții au pătruns în sediul
Comitetului Central. Soții Ceaușescu au fugit cu elicopterul dar au
fost prinși la Târgoviște.
- La 25 Decembrie 1989 au fost judecați, acuzați de genocid și executați.

*Consecință: s-a reintrodus pluripartidismul și regimul democrat.

E. CONSTRUCȚ IA STATULUI DE DREPT

- după Revoluția din Decembrie 1989, puterea a fost preluată de Frontul
Salvării Naționale din care făceau parte Ion Iliescu, Petre Roman, Mircea
Dinescu.
- s-a reintrodus pluralismul politic, au fost reînființate partidele
tradiționale PNL, PNȚ și s-au înființat partide noi: Vatra Românească și
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România
- 1990 – au avut loc alegeri câștigate de FSN iar președinte a fost ales Ion
Iliescu.
- în perioada 1990-1991 au avut loc primele revolte împotriva statului de
drept. Membrii PNL, PNȚ și studenții au ocupat Piața Universității cerând
demisia guvernului Petre Roman pe care îl acuza de luare a unor măsuri
comuniste. Principala nemulțumire se datora subvențiilor acordate de stat
minelor pentru a nu intra în faliment. Nu exista un dialog real între guvern
și populație. Minerii din Valea Jiului au venit la București prin violență i-au

92
alungat pe manifestanți din Piață și au distrus sediile partidelor PNL și
PNȚ .
- în urma acestui eveniment au apărut organizațiile nonguvernamentale
care aveau drept scop dialogul dintre putere si populație.
- cea mai importantă a fost Alianța Civică reprezentată de Ana Blandiana.
- la alegerile din 1996, populația a sancționat partidul de la putere pentru
că nu a preîntâmpinat mineriadele și în urma alegerilor, câștig de cauză a
avut opoziția reprezentată de Convenția Democrată, o alianță PNL, PNȚ
iar președinte a fost ales Emil Constantinescu.
- consolidarea statului de drept s-a înfăptuit prin adoptarea Constituției
din 1991 care a reintrodus drepturile și libertățile cetățenești, separația
puterilor în stat, votul universal.
- în scopul aderării României la NATO, în 2003 Constituția a fost
amendată iau mandatul președintelui mărit de la 4 la 5 ani.
- în 2004 România a intrat in NATO iar în 2007 în UE.

Politica externă a României în

perioada Războiului Rece

1. Context extern sau acțiune militară politică la începutul perioadei

postbelice
Războiul Rece este un conflict ideologic între URSS și SUA sovieticii doreau
impunerea comunismului iar americanii a democrației .Conflictul
desfășurat în perioada 1946-1989 se numește Războiul Rece.
Deoarece SUA și URSS nu s-au confruntat în mod deschis dar au susținut
cu bani și armament diferite state aflate în conflict.
-1944 s-a semnat acordul de procentaj de la Moscova

93
-Februarie 1945 s-a semnat Tratatul de la Ialta.
Al doilea Război Mondial s-a sfârșit cu Victoria URSS care a transformat
statele din estul Europei în sateliți sovietici
-1946 la o conferință în SUA, ministrul de externe al Marii Britanii,
Churchill, a utilizat termenul “Cortina de fier” pentru a desemna divizarea
Statelor Europei în state democrate și state comuniste în Est
-1947 s-a semnat tratatul de pace de la Paris
-1947 SUA a lansat planul Marshall. Oferea sprijin economiei statelor
Europei pentru reconstrucție. Scopul real era provocarea revoltelor în
statele comuniste deoarece erau siguri că URSS nu va accepta acest sprijin
financiar, iar populația înfometată va înlătura regimul comunist. Acest
lucru nu s-a întâmplat deoarece Armata roșie staționa în toate statele
comuniste.
Consecință: URSS a interzis statelor comuniste să primească sprijin
financiar beneficiind doar Grecia și Turcia
-1949 URSS a înființat Consiliul Economic de Ajutor Reciproc ( CAER ) , O
piață comună pentru statele comuniste în care avantajele aveau sovietici .
România a fost unul din statele semnatare ( acțiune diplomatică a României
în perioada stalinistă )
-1949 SUA au Înființat prima alianță politică militară postbelică NATO .
Statele democrate: Franța, Marea britanie, Italia, au semnat Carta
Atlanticului de Nord oferindu-și sprijin militar în cazul unui atac extern .
-1955 URSS a înființat adoua alianță politică militară . Tratatul de la
Varșovia la care au aderat statele comuniste precum: România, Bulgaria,
Ungaria. Statele membre se angajau să-și ofere sprijin în cazul unui atac
extern. Alianța s-a destrămat în 1991 deoarece statele membre o puteau
părăsi la doi ani după depunerea cererii ( acțiune diplomatică la care a
participat România în perioada stalinistă reconfirmată în perioada
națională comunistă )
2. Acțiune diplomatică sau Acțiune de politică externă în care s-a implicat
România în perioada stalinistă
94
1949 - CAER 1955
- tratatul de la Varșovia
1956 - A avut loc revolta anticomunistă din Ungaria . Dej a susținut
intervenția armatei roșii în scopul înăbușirii revoltei. Guvernul maghiar
condus de Imre Nagy a cerut azil politic în România . Dej a acceptat dar și-
a încălcat cuvântul și i-a extrădat pe maghiari la Moscova pentru a
demonstra fidelitatea față de sovietici.
Consecință: 1958 Armata Roșie s-a retras din România. 1962 A avut loc
conflictul chino-sovietic. România, satelit al URSS, ar fi trebuit să întrerupă
relațiile diplomatice cu China, Dar nu a făcut acest lucru . Partidul
Muncitorilor din România a fost mediator în acest conflict.
Consecință: drept recunoștință, China are cunoscut apartenența Basarabiei
la România .
-1963 Dej a făcut o vizită în Iugoslavia liderului Bronz Tito în scopul
construirii unei centrale electrice pe Dunăre. Sovieticii s-au opus acestei
vizite considerând Yugoslavia un model negativ pentru celelalte state
comuniste. Mai mult, dacă centrala era construită, România ar fi importat
mai puțină energie electrică din URSS.
Consecință: deoarece sovieticii au refuzat să vîndă tehnologia deținută ,
Centrala de la porțile de Fier a fost construită de ingineri români, astfel în
mare parte te România nu mai depindea energetic de URSS .
-1964 URSS a lansat planul Valev . acesta Apropo ne-a ca fiecare stat
comunist să aibă un specific economic urmând ca România să fie stat agrar
care să exporte produse agricole celorlalte state comuniste . Dej a respins
planul, propunând industrializarea și detașarea față de Moscova prin
Tezele din aprilie 1964
3. Caracteristica politică externă a României în perioada Războiului
Rece .
- dependența față de Moscova: 1955 Tratatul de la Varșovia - 1956
susținerea intervenție Armatei Roșii în Ungaria.

95
4. Politica externă a României în perioada Național comunistă .
- septembrie 1965, datorită faptului că adoptase măsuri liberale, Ceaușescu
a fost chemat la Moscova și s-a pus în vedere să-și schimbe atitudinea .
- 1967 A avut loc Războiul de șase zile între Egipt aliat cu Siria ( state
arabe ) și Israel . Statele arabe erau susținute de URSS iar Israel de SUA .
România, satelit sovietic, nu a rupt relațiile diplomatice cu Israelul, ce a
avut rol de mediator în cadrul acestui conflict . Consecință: statele
Democrate au văzut în acest gest dorința lui Ceaușescu de a liberaliza ,
regimul, motiv pentru care i-au oferit sprijin.
1968 - A avut loc revoluția anticomunistă din Cehoslovacia, Prrimăvara de
la Praga . Ceaușescu a fost singurul lider comunist care a condamnat
intervenția armatei roșii în scopul înăbușirii revoltei. De teama
repercursiunilor sovietice, a decretat mobilizare generală . Ceaușescu a
interzis statelor comuniste să facă manevre militare pe teritoriul României,
iar Armata română până nu a mai participat la manevrele militare .
Desfășurate in alte state comuniste. Cu toate acestea, România nu a
părăsit Tratatul de la Varșovia

● Consecințe :
-liderii occidentali au vizitat Romania considerând evenimentul
ca o deschidere a Regimului Ceaușescu -Charles de Gaulle- Richard
Nickson- Gérard Ford.
-1971, România a fost acceptata in Fondul Monetar Internațional
-1975 România a primit clauza națiunii celei mai favorizate,
putând exporta produse in SUA fără a plăti taxa.
-După 1980, România a fost izolata din punct de vedere
diplomatic deoarece liderii occidentali au realizat ca Ceaușescu nu
dorește liberalizarea. România avea relații doar cu statele arabe
(construia rafinării Iran Irak) și țările lumii a III-a (tineri din Nigeria
etc, studiau in România)
- In 1985, datorită cursei înarmării, URSS a intrat in criza
economică. Președintele Mihail Gorbaciov a liberalizat regimul,

96
 adoptând un plan economic și unul politic. Astfel a introdus Perestroika,
modernizarea statului și Glasmost, transparenta adică un regim de tip
liberal.Nicolae Ceaușescu a refuzat sa adopte aceste măsuri, motiv
pentru care in 1987, Gorbaciov a vizitat România dar nu a reușit sa îl
convingă.

● Consecință :
-In decembrie 1989, regimul Ceaușescu a fost înlăturat de la putere in
urma revoluției și s-a reinstaurat democrația.
-In 2004 România a intrat in NATO și in 2007 in UE

5. Caracteristica politicii externe a României in perioada național-

comunista.
- Detașarea fata de Moscova: 1967 Războiul de 6 zile
1968 Primăvara de la Praga

6. Caracteristica Războiului Rece

- Conflict ideologic: comunism- democrație
- Cursa înarmării: SUA- URSS
- Omenirea a trăit sun amenințarea bombei atomice

7. Elemente de continuitatea intre politica externa a României in perioada

stalinistă și perioada național-comunista
- 1949- CAER
- 1955- Tratatul de la Varșovia

8. ASEMANARI politica externa a României in perioada stalinistă/

național-comunista
- România a avut rol de mediator:
^ 1962 conflictul chino -sovietic
^1967 Războiul de 6 zile

97
9. DEOSEBIRI politica externa a România perioada stalinistă/ național-
comunista
- Dependența fata de Moscova/ detașarea de Moscova
- 1956- Dej a susținut intervenți Armatei Romane in Ungaria
- 1968- Ceaușescu a condamnat intervenția Armatei Rosii in
Cehoslovacia

10. DEOSEBIRI politica externa a României in perioada stalinistă

- Dependența fata de Moscova/ încercarea de detașare

- 1956- Revoluția din Ungaria
- 1964- Dej respinge Planul Volev încercând sa se detaseze fata de
Moscova

Țările române între diplomație și

conflict în Evul Mediu

Mari puteri: Ungaria, Polonia, Imperiul Otoman

-sistem de vasalitate (jurământul de credință în fata unei Mari
Puteri în scopul obținerii sprijinului militar în caz de nevoie)
Ț ara Românească – stat vasal Ungariei
Moldova – stat vasal Poloniei
-statul politico-juridic :

● independență= politică externă și internă proprie=

suveran
● suzeranitate=stat aflat sub dominația unei Mari Puteri ->
nu are politică externă proprie, ci doar internă

● autonomie= statut care permite unui stat aflat sub dominația

98
 unei Mari Puteri să ia decizii singure, pe plan intern
-deoarce nu aveau efective numeroase, românii nu au
purtat războaie in câmp deschis
-tactică de luptă specifică domnilor români:
● Tactica pământului pârjolit: retragerea din calea
inamicului, atacuri surpriză, incendierea recoltelor,
otrăvirea fântânilor
-acțiuni militare:
● Caracter defensiv= apărare

● Caracter ofensiv= atac

-cruciada este războiul purtat de statele creștine cu turcii

99
 MIRCEA CEL BĂTRÂN
(1386-1418) – Țara Românească sec. XIV

*ACTIUNE DIPLOMATICĂ: Radom

Cauză:

● Ungaria manifestă tendințe expansioniste la S de Carpați

Prezentare:
● 1389- Tratatul da la Radom semnat de Mircea cel Bătrân prin
intermediu domnului Moldovei, Petru I Mușat cu
regele Poloniei Wladyslav, Ț ara Românească devenea stat vasal
Poloniei care in schimb se oferea să-i ofere sprijin militar in cazul unui
atac maghiar
Consecință:

● Deoarece Petru I Mușat l-a ajutat pe Mircea, acesta a

intervenit pe lângă Patriarhul de la Constantinopol pentru a fi
recunoscută mitropolia Moldovei. Acest lucru s-a întâmplat în 1401 în
timpul lui Alexandru cel Bun

*ACȚ IUNE DIPLOMATICĂ: Brașov

Cauză:

● alungarea turcilor din Europa

Prezentare:

● Martie 1395- Tratatul de la Brașov semnat de Mircea cel

Bătrân cu regele Ungariei , Sigismund de Luxemburg. Este o alianță
anti-otomană, primul Tratat antiotoman din SE Europei

100
 Consecință:
● Conform acestei alianțe, în 1396 cei doi s-au implicat în
Cruciada de la Nicopole

*ACȚ IUNE MILITARĂ: Rovine

Cauză:

● Turci doreau sa își extindă dominația la N de Dunăre

● Mircea- apărarea integrității teritoriale și a independenței

101
 Prezentare:
● Mai 1395- bătălia de la Rovine susținută de Mircea cu sultanul
Baiazid I. Confruntare a avut caracter defensiv și s-a desfășurat în
spațiul românesc. Mircea a aplicat tactica pământului pârjolit și a
obținut victoria
Consecință:
● De frica turcilor, boierii l-au adus la tron pe Vlad
Uzurpatorul iar Mircea s-a retras în Transilvania

*ACȚ IUNE MILITARĂ: Nicopole

Cauză:

● Alungarea turcilor din Europa

Prezentare:
● Septembrie 1396- Cruciada de la Nicopole la care a participat
Sigismund de Luxemburg, cavalerii occidentali și Mircea. Bătălia a
avut un caracter ofensiv și s-a desfășurat în afara spațiului
românesc. Mircea a cerut să fie lăsat să dea primul atacul deoarece
cunoștea tactica de luptă otomană.
Din mândrie, cavalerii occidentali nu au accepta. Baiazid I
a înfipt în pământ țăruși de lemn și a dat ordin armatei să se prefacă
că se retrag. Picioarele cailor s-au împiedicat de țăruși, au căzut de
pe cal, au fost înconjurați de turci. Mircea a încercat să-i ajute, dar
nu a reușit. Victoria a revenit armatei otomane.
Consecință:
● Cu sprijinul lui Sigismund de Luxemburg, Mircea l-a alungat de
la tron pe Vlad Uzurpatorul rămânând singurul domn al Ț ări
Românești

Iancu de Hunedoara (1441-1456) voievod al Trans XV

ACȚ IUNE MILITARĂ: Campania cea lungă
Cauză: alungarea turcilor din Europa

102
Prezentare: 1443-Campania cea lungă.
Confruntarea a avut un caracter ofensiv și s-a desf. In afara spațiului ro.
Iancu a reușit să elibereze orașele Niș și Sofia, dar pt. că venise iarna iar
trecătorile munților Balcani erau apărate de turci, a fost nevoit să se
retragă. A dus la Budo o importantă pradă de război (prizonieri, arme).
Victoria a revenit creștinilor.
Consecința: 1444 s-a semnat Tratatul de la Seghedin între Imp. Otoman și
creștini prin care turcii promiteau să nu mai atace statele creștine 10 ani, se
retrăgeau din Serbia si Albania și plăteau despăgubiri de război.
ACȚ IUNE MILITARĂ: Campania de la Belgrad
Prezentare: 1456-Campania de la Belgrad
Cauză: alungarea turcilor din Europa
Prezentare: 1456-Campania de la Belgrad
Confruntare cu caracter ofensiv desfasurată în afara spațiului rom.
În confruntare, Mohamed II a fost rănit.Iancu de Hunedoara a obținut
victoria și s-a retras în cetatea de Zemun. S-a îmbolnavit de ciumă și a
murit.
Consecință: victoria creștinilor la Belgrad a întârziat cu cererirea Europei
de către turci

VLAD Ț EPEȘ
(1456-1465) Ț R sec XV
ACȚ IUNE DIPLOMATICĂ: Tratatul cu Matei Corvin
Cauză: alungarea turcilor din Europa
Prezentare: 1460- Tratat încheiat de Vlad Ț epeș cu regele Ungariei, Matei
Corvin, Tratat cu caracter antiot.
Consecință: iarna 1461-1462, Ț epes a cucerit cetatea Nicopole pt. a-i
demonstra lui M. Corvin că turcii pot fi infrânți.
103
ACȚ IUNE MILIT: TÂRGOVIȘ TE
CAUZĂ: turcii au refuzat să plătească tribut și a cucerit cetatea Nicopole
Ț epeș: apărarea integrității teritoriale și a independenței
Prezentare: 1462- Bătălia de la Târgoviște, Vlad Ț epeș-Mohamed
II.Caracter defensiv și s-a desfășurat în spațiul rom. Ț epeș a încercat să-i
împiedice pe turci să treacă Dunărea în dreptul cetății Turnu dar nu a
reușit. A aplicat tactica pământului pârjolit. Turcii s-au așezat lângă
Târgoviște și de frica lui Ț epeș au săpat șanțuri în jurul taberei. Domnul
român, datorită efectivelor militare reduse (armată de mercenari), au
organizat atacul nocturn, și-a îmbrăcat armata în straie otomane și a atacat
noaptea pentru a crea. A reușit să-l înfrângă pe Mohamed II dar nu a putut
continua lupta și s-a retras in Transilvania, dar a fost închis la Pesta.
Consecință: la tronul Ț R Mohamed II l-a adus pe Radu cel Frumos

Ș TEFAN CEL MARE

(1457-1504)- MOLDOVA SEC. XV

*Acțiune militară: Baia

Cauză: -maghiarii l-au atacat deoarece în 1465 a cucerit Chilia și Cetatea
Albă, apărate de o garnizoană.
-Ș tefan: apărarea integrității teritoriale și a independenței.
Prezentare: 1467- Bătălia de la Baia Ș tefan cel Mare- Matei Corvin,
regele Ungariei. Confruntarea a avut caracter defensiv și s-a desfășurat in
spațiul românesc. Maghiarii au ocupat orașul. Ș tefan și-a împărțit armata in
3 detașamente, a atacat noaptea fără cai pentru ca maghiarii să nu auda
zgomotul produs de aceștia. A incendiat orașul reușind să obțina victoria.

104
 Consecință: 1475 a semnat Tratatul de la Iași cu Matei Corvin prin care a
obținut Cetatea de baltă.

*Acțiune militară: Vaslui=Podul Înalt

Cauză: -turcii l-au atacat deoarece s-a implicat în politica internă a Ț .R
înlocuindu-l pe Radu cel Frumos cu Laiotă Basarab. A fost chemat la Poartă
să aducă tributul restant pe ultimii 4 ani și să cedeze Chilia si Cetatea Albă.
-Ș tefan- apararea integrității teritoriale și a independenței.
Prezentare: ian. 1475– Batalia de la Vaslui Ș tefan ajutat de secui și
Soliman Pașa ajutat de munteni deoarece Laiota Basarab l-a trădat pe
Ș tefan și a trecut de partea turcilor. Bătălia a avut un caracter defensiv și s-
a desfășurat în spațiul românesc. Ș tefan a beneficit de o ceață deasă și i-a
atras pe turci in mlaștina Bârladului. Moldovenii au obținut victoria.
Consecință: a trimis o scrisoare circulara în V Europei pentru a obține
sprijin militar împotriva turcilor. I-au venit în ajutor doar Veneția si
Genova. În 1475 a semnat tratatul de la Iași cu regele Ungariei Matei
Corvin, Tratatul antiotoman.

*Acțiune militară: Valea Albă= Războieni

Cauză:- turcii l-au atacat deoarece au fost înfrânți la Vaslui.
-Ș tefan:-apărarea integrității teritoriale și a independenței.
Prezentare: iul. 1476- Bătălia de la Valea Albă Ș tefan cel Mare-
Mohamed II ajutat de tătarii conduși de Eminek Mânza. Confruntarea a
avut un caracter defensiv și s-a desfășurat în spațiul românesc. Tătarii au
atacat dinspre Dobrogea, iar turcii prin S Moldovei. Ș tefan s-a retras și a
aplicat tactica pământului pârjolit. Victoria a fost obținuta de armata
otomană.

105
 Consecință: turcii nu au putut fructifica victoria deoarece căldura,
aglomerația și lipsa de hrană i-a imbolnăvit de ciumă și au fost nevoiti să se
retragă. În plus, nu au cucerit cetățile Neamț și Roman.

*Acțiune diplomatică: Colomeea

Cauză:- 1484 Baiazid II a cucerit Chilia și Cetatea Albă, iar Ș tefan nu mai
avea armată să lupte împotriva turcilor.
Prezentare: 1485 Tratatul de la Colomeea între Ș tefan și Cazamir al IV-
lea, regele Poloniei, tratatul de vasalitate cu caracter antiotoman.
Consecință: 1485, cu sprijinul armatei poloneze i-a înfrânt pe turci la
Cătlăbuga și i-a alungat din țară.

*Acțiune militară: Codrii Cosminului

Cauză: regele Poloniei, Ioan Albert, dorea să îl alunge de la tron pe
Ș tefan. I-a spus că vine cu armata în Moldova pentru a porni împotriva
turcilor. Ș tefan a realizat că este o capcană și a așteptat în Codrii
Cosminului.
Prezentare: oct. 1497- Codrii Cosminului, acțiune militară desfășurată de
Ș tefan cu Ioan Albert. Caracter defensiv, spațiul românesc. Domnul
Moldovei a tăiat 3 sferturi trunchiurile copacilor care au fost prăvăliți peste
armata poloneză. Victoria a revenit moldovenilor. Ș tefan a rupt tratatul de
vasalitate cu polonia deoarece statul care trebuia să-i ofere sprijin militar l-a
atacat.
Consecința: 1499 s-a semnat Tratatul de la Hârlău între Ș tefan si Ioan
Albert, Tratatul încheiat pe picior de egalitate, avea un caracter antiotoman.

MIHAI VITEAZUL
(1593-1601)-T.R. sec. XVI-XVII

106
!SFÂRȘ ITUL EVULUI MEDIU
1.Alianță antiotomana a statelor creștine sec. XVI
Cauză-Alungarea turcilor din Europa
Prezentare-La propunerea papei Clement al-VIII-lea,împăratul Imperiului
Habsburghic,Rudolf al-II-lea a înființat Liga Sfântă,o alianță a statelor
creștine cu caracter antiotoman.Printre statele care au aderat s-au aflat și
Moldova și Ț ara Românească.Mihai nu a fost invitat să adere deoarece
cumpărase tronul cu ajutorul creditorilor turci și era considerat supus
otoman.
Consecință-Pentru a infirma acest zvon,în 1524 Mihai a organizat revolta
de la București împotriva unei mici oști otomane iar în 1595 a atacat cetațile
turcești de la Dunăre-Hârșova și Giurgiu.

Acțiune diplomatică-Alba-Iulia
Cauză-Alungarea turcilor din Europa
Prezentare-mai 1595-Tratatul de la Alba-Iulia.Mihai a trimis o delegație a
boierilor condusă de mitropolitul Eftimie,pentru a negocia cu voievodul
Tr.Sigismund Bathory aderarea la Liga Sfântă.A fost trădat de boierii care l-
au numit locțiitor al lui Sigismund Bathory.
Consecință-Prin semnarea acestui document Ț ara Românească a aderat
indirect la Liga Sfântă.
Acțiune militară-Călugăreni
Cauză -Turcii-a organizat revolta de la București și pentru că a atacat
cetațile turcești de la Dunăre.
-Mihai-apărarea intregritații teritoriale și a autonomiei.

107
Prezentare-august 1595-Bătălia de la Călugăreni,desfașurată între Mihai
Viteazul și Sinon Pașa.Caracter defensiv,spațiul românesc.A fost necesar
exemplul dat de Mihai care s-a implicat în luptă reușind să-i respingă pe
turci dincolo de Podul Neajlovului.S-a retras la Bran unde a așteptat ajutor
de la Sigismund Bathory.Cu sprijinul acestuia i-a alungat pe turci din
București,obținând victoria.
Consecință -Mihai a dat legarea de glie a țăranilor,astfel încât aceștia nu se
ai puteau muta de pe o moșie pe alta.
-deoarece se temea de un adversar atât de puternic,Mahomed al-
III-lea a semnat în 1597 un tratat cu Mihai prin care îi recunoștea domnia
pe viață și îi reducea tributal la jumătate.

Acțiune diplomatică-Mânăstirea Dealu

Cauză-Alungarea turcilor din Europa
Prezentare-mai 1598-Tratatul de la Dealu semnat de Mihai cu Impăratul
Imperiului Habsburghic Rudolf al II-lea.Caracter antiotoman,i-a fost
recunoscută domnia ereditară și a primit o sumă de bani pentru
organizarea unei armate.
Consecință-Ț .R a aderat direct la Liga Sfântă.

2.Obiectivul politic al lui Mihai-înfăptuirea planului dacic(UNIREA)

Acțiune militară-Ș elimbăr
Cauza-readucerea Transilvaniei in frontul antiotoman,deoarece Andrei
Bathory ducea o politică pro otomană.
Prezentare-octombrie 1599 Bătălia de la Ș elimbăr,desfășurată între Mihai și
Andrei.Caracter ofensiv,spațiul românesc,Victoria Mihai.Andrei Bathory a
fost ucis de secui.
Consecință-noiembrie 1599,Mihai a intrat în Alba-Iulia și s-a intitulat
voievod al Transilvaniei.În mai 1600 a pătruns în Moldova,cetațile I s-au

108
supus înafară de Hotin unde se refugiase domnul Moldovei Ieremia
Movilă.În mai 1600 Mihai s-a proclamat voievod al Ardealului,Moldovei și
Ț ării Românești.

Acțiune militară-Mirăslău
Cauză-Dieta Transilvaniei s-a revoltat împotriva lui Mihai deoarece luase
măsuri în privința maghiarilor care-I maltratau pe iobagi și a mărit taxele
pe poartă.
Prezentare-septembrie 1600 Bătălia de la Mirăslău.Deoarece Mihai avea
armata împărțită în cele 3 țări române,a cerut sprijin de la Rudolf al-II-lea
care a trimis o armată condusă de generalul Basta.Acesta l-a trădat pe
Mihai și a trecut pe partea maghiarilor.Bătălia a avut un caracter defensive
și s-a desfășurat în spațiul românesc.Mihai a fost îmfrângt dar a reușit să
fugă la Viena.
Consecință-pe tronul Transilvaniei a revenit Sigismund Bathory.
Acțiune militară-Gurăslău
Cauză-reverirea la tronul Transilvaniei a lui Sigismund Bathory în care
habsburghicii nu mai aveau încredere.
Prezentare-august 1600,Bătălia de la Gurăslău,desfășurată între Mihai și
generalul aliat Basta și Sigismund Bathory.Caracter ofensiv,spațiu
românes,victorie-Mihai.
Consecință-habsburghicii nu doreau unificarea Ț ărilor Române,motiv
pentru care,din ordinal lui Basta,Mihai a fost ucis la 9 august 1601 pe
Câmpia Turzii.S-a destrămat unirea celor 3 țări române.

Dimitrie cantemir
(1710-1711)
Moldova sec. XVIII

109
 ● Începutul epocii moderne

❖ ACȚ IUNE DIPLOMATICĂ: LUȚ K

Cauză: alungarea turcilor din Europa
Prezentare: 1711-Tratatul de la Luțk semnat de Dimitrie Cantemir cu țarul
Rusiei,
Petru I Mușat. Caracter antiotoman, domnul Moldovei dorea obținerea
independenței statului său.
Consecintă: cei 2 i-au atacat pe turci la Stănilești

❖ ACȚ IUNE MILITARĂ: Stănilești

Cauză:-alungarea turcilor din Europa
-obținerea independenței Mol.
Prezentare: 1711-Bătălia de la Stănilești, desfășurată între Cantemir aliat cu
Petru I și Imp. Otoman. Caracter ofensiv, spațiul rom., victorie turcii.
Consecință: Cantemir s-a refugiat în Rusia iar Imp. Otoman a impus în
țările române regimul fanariot

ASEMĂNĂRI A. M.

1395 Rovine-caracter anti-otoman

1462 Târgoviște-tactica păm. pârjolit
1476 Valea Albă-caracter defensiv

110
1475 Vaslui-caracter anti-otoman
1595 Călugăreni-caracter defensiv

1396 Nicopole-Cruciada târzie

1443 Campania cea lungă-caracter ofensiv
1456 Campania de la Belgrad-în afara spațiului ro.

DEOSEBIRI A. M.
1396 Nicopole-caracter ofensiv
1475 Vaslui-caracter defensiv
1456 Campania de la Belgrad-caracter ofensiv
1476 Valea Albă-caracter defensiv
1475 Vaslui-caracter defensiv-antiotoman
1599 Ș elimbăr-caracter ofensiv-împotriva

ASEMĂNĂRI A. D.
1395 Brașov-caracter antiotoman
1485 Colomeea-Tr. de vasalitate

1475 Tr. de la Iași-antiotoman

1485 Tr. de la Alba Iulia-antiotoman

DEOSEBIRE A. D.
1485 Colomeea D-Mol vasală Poloniei A-caracter antiotoman

111
1499 Hârlău D-tr. pe picior de egalitate

1595 Alba Iulia-aderarea indirectă la Liga Sfântă

1598 Dealu-aderarea directa de la Liga Sfântă

1597 Tr. cu Maho III-domnia pe viata

1598 -domnie ereditară

112