Gavrila Ionut Alexandru

Cl.a-XIII-aC seral

FORMAREA POPORULUI ROMAN SI A LIMBII ROMANE

Etnogeneza romanilor reprezinta un eveniment istoric fundamental in istoria noastra nationala ,
intrucat arata cum s-a format purtatorul si creatorul civilizatiei noastre . Ea a fost un proces complex ,
indelungat la care au contribuit : statalitatea dacica si cresterea puterii acesteia , cucerirea Daciei de
catre romani , colonizarea , romanizarea dacilor , continuitatea populatiei daco-romane in conditiile
convietuirii cu populatiile migratoare , raspandirea crestinismului , ducand in final la crearea unei etnii
distincte in spatiul central-sud-est european .

Neamul nostru s-a format pe un teritoriu vast , care se intindea la nordul si la sudul Dunarii ,
ingloband fostele provincii romane Dacia si Moesia . Cuceritorii romani s-au suprapus peste o serie de
populatii tracice , inrudite intre ele dacii , getii si moesii .

Campaniile romane la nordul Dunarii , indreptate impotriva puterii dacilor , au durat vreme
indelungata . In timpul lui Traian au avut loc razboaiele in urma carora Dacia a fost cucerita iar regele
Decebal s-a sinucis pentru a nu cadea in captivitate . Dupa cucerirea acestui spatiu rasaritean , romanii
au colonizat aici populatii de limba romanica . Dacii impartaseau obiceiuri si credinte religioase pagane
peste care s-au revarsat mentalitatile civilizate ale cuceritorilor latini .

In anii 271-274 armatele romane parasesc spatiul provinciei Dacia pe care nu o mai puteau apara in
fata atacurilor populatiilor migratoare . In tmpul marilor migratii ale popoarelor germanice , slave ,
turcice si fino-ungrice , vorbitorilor de limba latina din acest spatiu li se vor adauga populatii de limba
germenica (sec. III) si mai ales neamurile slave (sec. VI-VII) . Amestecul dacilor , al romanilor si al noilor
veniti s-a petrecut la nordul si la sudul Dunarii , in decursul mai multor secole .

Anul 602 , cand slavii au navalit in imperiul roman de rasarit , stabilindu-se acolo a marcat o data
importanta in evolutia romanitatii rasaritene . Stabilirea triburilor slave si apoi a bulgarilor la sudul
Dunarii a separat latinitate din peninsula Balcanica de cea nord -dunareana . In sudul Dunarii , o mare
parte din romanice a fost asimilata de slavi . Exceptie au facut grupurile alcatuite din pastori si familiile
lor , stabilite in zonele montane (Mtti-Balcani) care au primit din partea slavilor numele de vlahi .

Traversarea Dunarii de catre majoritatea slavilor a condus insa la imputinarea lor in nordul fluviului
astfel incat, pe teritoriul fostei provincii Dacia , amestecul dintre vorbitorii de limba latina si migratori a
inclinat balanta etnica in favoarea romanicilor .

In ajutorul istoricilor vine si stiinta limbii lingvistica . Cercetarile lingvistice au reliefat caracterul latin al
limbii roamane , dat de lexic si structura gramaticala . Limba romana se aseamana cu celelalte limbi
romanice , dar are si particularitati ce demonstreaza formarea sa in spatiul carpato-danubiano-pontic si
nu in peninsula Balcanica cum afirma Robert Roessler in cartea sa ,,Studii romanesti…” publicata la
Leipzig in anul 1871 . Aceasta publicatie era scrisa pe baza teoriei imigrationiste . Aceasta a aparut in
urma miscarii de emancipare a romanilor din Transilvania(in secolul VIII) condusa de Inochentie Micu
Klein si urmata apoi in 1791 de un memoriu (Supplex Libellus Valachorum) inaintat cutii vieneze . Ca
urmare imparatul austriac a incurajat istoricii sa fabrice contra argumente la dovezile de continuitate a
romanilor in Transilvania .

In lucrarea sa Robert Roessler afirma ca dacii au fost omorati in masa dupa 106 . Este evident ca acest
lucru nu este adevarat datorita faptului ca romanii aveau nevoie de forta de munca si nu el statea in
obicei sa masacreze populatiile din teritoriile nou cucerite . Au mai fost gasite dovezi ale continuitatii
dacilor in peste 1000 de localitati iar niste inscriptii din alte provincii romane atesta prezenta soldatilor
de origine daca . Din acea perioada dateaza toponimele si hidronimele care au fost transmise romanilor
si au ramas pana astazi (Donaris , Maris ,Alutus etc.) Toate acestea dovedesc faptul ca dacii nu au
disparut dupa anul 106 ba mai mult si-au continuat existenta in acelasi teritoriu.

Teoria roessliana mai sustinea si faptul ca dupa retragera aurelina dintre anii 271-274 teritoriul nord
dunarean ar fi ramas pustiu , lucru ilogic avand in vedere ca in secolul IV un amfiteatru din Sarmizegetusa
a fost blocat si transformat in fortareata : la Porolisum si Apullum s-au gasit morminte de inhumatie cu
inventar daco-roman ; la Napoca s-au descoperit doua cuptoare de olarit din secolul IV si pe tot spatiul
nord dunarean gasite obiecte paleo-crestine .

Lipsa cuvintelor germanice din limba romana (alta argument roesslerian )se explice prin faptul ca
civilizatiile nemurilor de origine germana erau net inferioare celei daco-romane deci populatia autohtona
nu a gasit nimic interesant la noi veniti care au plecat dstul de repede . Asemanarea limbii romane cu cea
albaneza se datoreza faptului ca stramosii albanezilor au fost ilirii care se inrudeau cu tracii prin urmare
este logic sa avem cateva cuvinte comune cu ei , dar este absuda afirmatia conform careia poporul
roman s-a format in peninsula Balcanica intre secolele IX-XIII dupa care au imigrat la nord de Dunare .

Crestinarea romanilor in rit ortodox este datorata influentei bizantine iar lipsa de izvoare istorice care
sa ateste continuitatea daco-romanilor si apoi a romanilor in ,,mileniul marilor migratii” este evident
cauza ruralizarii populatiei cauzata de navalirile barbare .

Toate acestea dovedesc faptul ca la baza formarii poporului roman a stat un proces indelungat si
neintrerupt , inceput din perioada existentei regatului Dac , continuat dupa 106 sub influenta romana iar
dupa 271 influentat de migratori . Cu toate acestea romanii sunt unici avand un caracter etnic total
diferit de celelate popoare ce ne inconjoara.

Formarea limbii romane.

Formarea limbii romane a parcurs aceleasi etape ca si formarea poporului roman. O prima etapa a
formarii limbii romane o constituie procesul de romanizare a geto-dacilor. Ca urmare, acestia au preluat
treptat limba latina vorbita (sau vulgara), in perioada de pana in secolul al Vl-lea se generalizeaza pe
intreg spatiul istoric al Daciei si Moesiei o limba romanica unitara, numita de filologi limba protoromana
comuna. Din limba geto-dacilor dupa diferite opinii s-au apastrat in cea romana 170-180 de cuvinte.

Sub impactul migratiei slavilor romanitatea nord si sud-dunareana estedivizata, iar din limba
protoromana comuna, care avea un caracter in linii generale de o limba inchegata, se formeaza dialectul
daco-roman (nord-dunarean) si dialectele sud-dunarene (aroman sau macedo-roman, megleno-roman si
istro-roman). Acest proces, care se desfasoara in secolele VII-IX, a cunoscut influenta limbii slave.
Influenta slava n-a schimbat caracterul latin al limbii romane, exercitandu-se prin imbogatirea ei cu circa
20% de cuvinte de origine slava. Stratul lingvistic latin, cel mai important, cuprinde circa 60% din
vocabularul limbii romane.

Mentiuni in sursele externe despre romani, in izvoarele straine medievale timpurii romanii sunt
denumiti vlahi, valah, volohi, blahii etc. Acestea sunt variante ale unei denumiri, care initial desemna un
trib celt, apoi a fost data de vechii germani romanilor si galilor romanizati; pe urma din lumea germana
acest termen a trecut in cea slava si bizantina. Slavii de sud si bizantinii ii numeau pe romani- vlahi, slavii
de rasarit - volohi, ungurii le ziceau olahi, care era derivat de la 'oslasz' -denumire data de ei italienilor.
Romanii de la bun inceput s-au numit romani, denumire care a evoluat in rumani, apoi romani. Ei si-au
pastrat permanent constiinta originii lor romane.

Cea mai veche mentiune despre romani se intalneste in 'Geografia' savantului armean Moise Chorenati
(a doua jum. a sec. al IX-lea) in care se semnaleaza 'tara necunoscuta carei ii zic Balak', (sinonim cu
valach, blacht numire germanica a romanicilor), aflata la nord de tara bulgarilor.

Persanul Gardizi (in 'Podoaba istoriilor', secolul al Xl-lea) plaseaza intre bulgari, rusi si unguri 'un popor
din Imperiul Roman', care locuia intre Dunare si 'muntele mare'.

Cronica veche rusa 'Povesti vremennah let' ('Povestea anilor de demult') mentioneaza pe 'volohi' prin
anul 898 in legatura cu miscarea triburilor ungare spre est. In cronica anonima, scrisa de cronicarul
notarului regelui maghiar Bela, numita 'Gesta Hungarorum', intocmita in secolul al XlI-lea pe baza unor
izvoare mai vechi, se povesteste despre o populatie romaneasca in Transilvania in secolele IX-X. La anul
976 in cronica autorului bizantin Kedrenos sunt mentionati vlahii sud-dunareni.

Recunoasterea de catre popoarele vecine a unei comunitati etnice romanesti in spatiul Carpato-
Danubian marturiseste ca in aceasta perioada poporul roman era deja constituit.