Dovezi pro si contra ale continuitatii romanilor in spatiul

carpato-danubiano-pontic
Ca şi în cazul poporului român,etnogeneza popoarelor romanice din Occident au o sinteză
complexă între elementele substratului autohton,ale stratului roman şi de adstratului germanic.În
toate aceste cazuri,romanizarea are rolul esenţial în etnogeneza popoarelor neolatine.Limbile
vorbite de popoarele romanice s-au dezvoltat pe baza latinei vorbite care a evoluat pe căi
deosebite în diferite regiuni,dând naştere dialectelor din care s-au format în epoca modernă
franceză,italiana,portugheza,spanioala,etc.

EtnOgeneza poporului român şi formarealimbiii române reprezintă un proces asemănător cu cel

care a dus la formarea tuturor limbilor şi popoarelor romanice din Europa.Latina vorbită,care a
absorbit unele elemente de vocabular din limba autohtonilor traci,reprezintă elementul dominant
al gramaticii şi al lexicului limbii române,la care s-au adăugat apoi unele trăsături rezultate din
contactul cu populaţiile migratoare pătrunse pe teritoriul fostei Dacii după retragerea armatei
romane.

Din interese cu precădere politice ,în secolul al XIX-lea,atunci când dualismul austro-ungar dorea
o legitimarea dominaţiei maghiarilor in Transilvania,unii cercetatori străini au pretins că dacii ar
fi fost distruşi ca popor în urma războaielor cu romanii ,că Dacia nu ar fi putut să fie romanizată
în cei 165 de ani de dominaţie romană şi că împăratul Aurelian ar fi retras locuitoriilor din Dacia
la sud de Dunăre.Pornind de la unele elemente lexicale comune limbii române şi albaneză şi de la
asemănarea dialectelor daco-românşi macedo-român,ca şi de la influenţa slavă o presupusă
absenţă a menţionării românilor în izvoare istorice anterioare,secolul al XIII-lea,s-a susţinut
anterioritatea maghiarilor în Transilvania şi formarea poporului român exclusiv la sud de
Dunăre,ca un neam de păstori nomazi colonizaţi târziu de regii maghiari în Transilvania.

Romanizarea

După cucerirea română ,în provincia Dacia s-a impus limba latină,limba oficială a
imperiului.Procesul de romanizare presupune mulţi factori convergenţi:urbanizarea şi organizarea
politico-administrativă a provinciei,prezenţa armatei.Colonistii"aduşi",după expresia unui autor
antic,din toată lumea romană,au ca limbă comună tot latina.Inscripţiile descoperite,atât în
Dacia,cât şi în Dobrogea,demostrează romanizarea populaţiei locale.

Cuvinte din fondul tragic,subzistă în noua limbă vorbită,desemnând realităţi din domeniul vieţii
pastorale.

Cucerirea Daciei a însemnat atât introducerea dreptului roman ca formă de justiţie cât şi
impunerea sistemului educaţional român:şcoliile după model greco-roman reprezintă un element
important în cadrul procesului de romanizare.

Tracii

În zona Mării Negre s-a dezvoltat civilizaţia tracilor începând din mileniile III şi II î.Hr. Nucleul
ţinutului populat de traci a fost vastul complex geografic situat între ţinuturile Slovaciei de
astăzi ,ţărmul nordic al Mării Egee ,nord-vestul Asiei Mici ,Marea Adriatică,Carpaţii Nordici şi
Marea Neagră.
Datorită dezvoltării social-economice şi politice diferite de la o regiune la alta,tracii,populaţia
indo-europeană nu au avut cultură materială unitară şi nu au constituit niciodată o singură unitate
statală.

În secolul VII î.Hr. apar în vizoarele greceşti primele menţiuni despre traci.Aceştia erau
sedentari ,ocupându-se cu agricultura,viticultura,mineritul.

Erau cunoscuţi ca războinici ,fiind folosiţi ca mercenari în armatele elenistice sau în unităţile
auxiliare romane.

În timpul companiei lui Darius I contra sciţilor la Dunărea de Jos,singurii care au opus rezistenţă
armatei perşilor au fost geţii,ramura de nord a tracilor.

La nord de Dunăre s-a dezvoltata cultura geto-dacă,bazată pe metalurgia fierului,răspândirea roţii

olarului ,precum şi pe agricultură şi viticultură.

Centrele fortificare de tip "dava" au apărut începând cu secolul al VII î.Hr..

Etnogeneza

Etnogeneza romanilor reprezinta un eveniment istoric fundamental in istoria noastra nationala ,

intrucat arata cum s-a format purtatorul si creatorul civilizatiei noastre . Ea a fost un proces
complex , indelungat la care au contribuit : statalitatea dacica si cresterea puterii acesteia ,
cucerirea Daciei de catre romani , colonizarea , romanizarea dacilor , continuitatea populatiei
daco-romane in conditiile convietuirii cu populatiile migratoare , raspandirea crestinismului ,
ducand in final la crearea unei etnii distincte in spatiul central-sud-est european .
Neamul nostru s-a format pe un teritoriu vast , care se intindea la nordul si la sudul Dunarii ,
ingloband fostele provincii romane Dacia si Moesia . Cuceritorii romani s-au suprapus peste o
serie de populatii tracice , inrudite intre ele dacii , getii si moesii .
Campaniile romane la nordul Dunarii , indreptate impotriva puterii dacilor , au durat vreme
indelungata . In timpul lui Traian au avut loc razboaiele in urma carora Dacia a fost cucerita iar
regele Decebal s-a sinucis pentru a nu cadea in captivitate . Dupa cucerirea acestui spatiu
rasaritean , romanii au colonizat aici populatii de limba romanica . Dacii impartaseau obiceiuri si
credinte religioase pagane peste care s-au revarsat mentalitatile civilizate ale cuceritorilor latini .
In anii 271-274 armatele romane parasesc spatiul provinciei Dacia pe care nu o mai puteau
apara in fata atacurilor populatiilor migratoare . In tmpul marilor migratii ale popoarelor
germanice , slave , turcice si fino-ungrice , vorbitorilor de limba latina din acest spatiu li se vor
adauga populatii de limba germenica (sec. III) si mai ales neamurile slave (sec. VI-VII) .
Amestecul dacilor , al romanilor si al noilor veniti s-a petrecut la nordul si la sudul Dunarii , in
decursul mai multor secole .
Anul 602 , cand slavii au navalit in imperiul roman de rasarit , stabilindu-se acolo a marcat o
data importanta in evolutia romanitatii rasaritene . Stabilirea triburilor slave si apoi a bulgarilor la
sudul Dunarii a separat latinitate din peninsula Balcanica de cea nord-dunareana . In sudul
Dunarii , o mare parte din romanice a fost asimilata de slavi . Exceptie au facut grupurile alcatuite
din pastori si familiile lor , stabilite in zonele montane (Mtti-Balcani) care au primit din partea
slavilor numele de vlahi .
Traversarea Dunarii de catre majoritatea slavilor a condus insa la imputinarea lor in nordul
fluviului astfel incat, pe teritoriul fostei provincii Dacia , amestecul dintre vorbitorii de limba
latina si migratori a inclinat balanta etnica in favoarea romanicilor .
In ajutorul istoricilor vine si stiinta limbii lingvistica . Cercetarile lingvistice au reliefat
caracterul latin al limbii roamane , dat de lexic si structura gramaticala . Limba romana se
aseamana cu celelalte limbi romanice , dar are si particularitati ce demonstreaza formarea sa in
spatiul carpato-danubiano-pontic si nu in peninsula Balcanica cum afirma Robert Roessler in
cartea sa ,,Studii romanesti…" publicata la Leipzig in anul 1871 . Aceasta publicatie era scrisa pe
baza teoriei imigrationiste . Aceasta a aparut in urma miscarii de emancipare a romanilor din
Transilvania(in secolul VIII) condusa de Inochentie Micu Klein si urmata apoi in 1791 de un
memoriu (Supplex Libellus Valachorum) inaintat curtii vieneze . Ca urmare imparatul austriac a
incurajat istoricii sa fabrice contra argumente la dovezile de continuitate a romanilor in
Transilvania .
In lucrarea sa Robert Roessler afirma ca dacii au fost omorati in masa dupa 106 . Este evident
ca acest lucru nu este adevarat datorita faptului ca romanii aveau nevoie de forta de munca si nu
el statea in obicei sa masacreze populatiile din teritoriile nou cucerite . Au mai fost gasite dovezi
ale continuitatii dacilor in peste 1000 de localitati iar niste inscriptii din alte provincii romane
atesta prezenta soldatilor de origine daca . Din acea perioada dateaza toponimele si hidronimele
care au fost transmise romanilor si au ramas pana astazi (Donaris , Maris ,Alutus etc.) Toate
acestea dovedesc faptul ca dacii nu au disparut dupa anul 106 ba mai mult si-au continuat
existenta in acelasi teritoriu.
Teoria roessliana mai sustinea si faptul ca dupa retragera aurelina dintre anii 271-274
teritoriul nord dunarean ar fi ramas pustiu , lucru ilogic avand in vedere ca in secolul IV un
amfiteatru din Sarmizegetusa a fost blocat si transformat in fortareata : la Porolisum si Apullum s-
au gasit morminte de inhumatie cu inventar daco-roman ; la Napoca s-au descoperit doua
cuptoare de olarit din secolul IV si pe tot spatiul nord dunarean gasite obiecte paleo-crestine .
Lipsa cuvintelor germanice din limba romana (alta argument roesslerian )se explice prin
faptul ca civilizatiile nemurilor de origine germana erau net inferioare celei daco-romane deci
populatia autohtona nu a gasit nimic interesant la noi veniti care au plecat destul de repede
.Asemanarea limbii romane cu cea albaneza se datoreza faptului ca stramosii albanezilor au fost
ilirii care se inrudeau cu tracii prin urmare este logic sa avem cateva cuvinte comune cu ei , dar
este absuda afirmatia conform careia poporul roman s-a format in peninsula Balcanica intre
secolele IX-XIII dupa care au imigrat la nord de Dunare .
Crestinarea romanilor in rit ortodox este datorata influentei bizantine iar lipsa de izvoare
istorice care sa ateste continuitatea daco-romanilor si apoi a romanilor in ,,mileniul marilor
migratii" este evident cauza ruralizarii populatiei cauzata de navalirile barbare .
Toate acestea dovedesc faptul ca la baza formarii poporului roman a stat un proces indelungat
si neintrerupt , inceput din perioada existentei regatului Dac , continuat dupa 106 sub influenta
romana iar dupa 271 influentat de migratori . Cu toate acestea romanii sunt unici avand un
caracter etnic total diferit de celelate popoare ce ne inconjoara.

Cu toate acestea prezentate putem cunoaşte trecutul şi originea româniilor de pretutindeni azi ce
s-au răspândit prin întrega lume.