Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
carpato-danubiano-pontic
Ca şi în cazul poporului român,etnogeneza popoarelor romanice din Occident au o sinteză
complexă între elementele substratului autohton,ale stratului roman şi de adstratului germanic.În
toate aceste cazuri,romanizarea are rolul esenţial în etnogeneza popoarelor neolatine.Limbile
vorbite de popoarele romanice s-au dezvoltat pe baza latinei vorbite care a evoluat pe căi
deosebite în diferite regiuni,dând naştere dialectelor din care s-au format în epoca modernă
franceză,italiana,portugheza,spanioala,etc.
Din interese cu precădere politice ,în secolul al XIX-lea,atunci când dualismul austro-ungar dorea
o legitimarea dominaţiei maghiarilor in Transilvania,unii cercetatori străini au pretins că dacii ar
fi fost distruşi ca popor în urma războaielor cu romanii ,că Dacia nu ar fi putut să fie romanizată
în cei 165 de ani de dominaţie romană şi că împăratul Aurelian ar fi retras locuitoriilor din Dacia
la sud de Dunăre.Pornind de la unele elemente lexicale comune limbii române şi albaneză şi de la
asemănarea dialectelor daco-românşi macedo-român,ca şi de la influenţa slavă o presupusă
absenţă a menţionării românilor în izvoare istorice anterioare,secolul al XIII-lea,s-a susţinut
anterioritatea maghiarilor în Transilvania şi formarea poporului român exclusiv la sud de
Dunăre,ca un neam de păstori nomazi colonizaţi târziu de regii maghiari în Transilvania.
Romanizarea
După cucerirea română ,în provincia Dacia s-a impus limba latină,limba oficială a
imperiului.Procesul de romanizare presupune mulţi factori convergenţi:urbanizarea şi organizarea
politico-administrativă a provinciei,prezenţa armatei.Colonistii"aduşi",după expresia unui autor
antic,din toată lumea romană,au ca limbă comună tot latina.Inscripţiile descoperite,atât în
Dacia,cât şi în Dobrogea,demostrează romanizarea populaţiei locale.
Cuvinte din fondul tragic,subzistă în noua limbă vorbită,desemnând realităţi din domeniul vieţii
pastorale.
Cucerirea Daciei a însemnat atât introducerea dreptului roman ca formă de justiţie cât şi
impunerea sistemului educaţional român:şcoliile după model greco-roman reprezintă un element
important în cadrul procesului de romanizare.
Tracii
În zona Mării Negre s-a dezvoltat civilizaţia tracilor începând din mileniile III şi II î.Hr. Nucleul
ţinutului populat de traci a fost vastul complex geografic situat între ţinuturile Slovaciei de
astăzi ,ţărmul nordic al Mării Egee ,nord-vestul Asiei Mici ,Marea Adriatică,Carpaţii Nordici şi
Marea Neagră.
Datorită dezvoltării social-economice şi politice diferite de la o regiune la alta,tracii,populaţia
indo-europeană nu au avut cultură materială unitară şi nu au constituit niciodată o singură unitate
statală.
În secolul VII î.Hr. apar în vizoarele greceşti primele menţiuni despre traci.Aceştia erau
sedentari ,ocupându-se cu agricultura,viticultura,mineritul.
Erau cunoscuţi ca războinici ,fiind folosiţi ca mercenari în armatele elenistice sau în unităţile
auxiliare romane.
În timpul companiei lui Darius I contra sciţilor la Dunărea de Jos,singurii care au opus rezistenţă
armatei perşilor au fost geţii,ramura de nord a tracilor.
Etnogeneza
Cu toate acestea prezentate putem cunoaşte trecutul şi originea româniilor de pretutindeni azi ce
s-au răspândit prin întrega lume.