Asediul Belgradului - Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Belgrad_di...

Asediul Belgradului
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(RedirecŃionat de la Bătălia de la Belgrad din 1456)
Acest articol se referă la asediul cetăŃii oraşului Belgrad din anul 1456. Pentru alte asedii, anterioare sau
posterioare acestuia vezi bătălia de la Belgrad (dezambiguizare).
Bătălia de la Belgrad
Asediul Belgradului din anul 1456 a avut loc atunci când o
Parte din Războaiele otomane din Europa,
armată a Imperiului Otoman, condusă de sultanul Mehmed
Războaiele otomano-maghiare
al II-lea, a atacat o armată condusă de Ioan Huniade, pe
atunci regent al Regatului Ungariei, care apăra cetatea
Belgradului.

După căderea Constantinopolului, Imperiul Otoman condus

de sultanul Mehmed al II-lea şi-a continuat expansiunea
teritorială în Europa, pregătindu-se să cucerească entitatea
statală următoare, Regatul Ungariei. Deşi łara Românească
şi Moldova erau la timpul respectiv Ńări vasale PorŃii Cetatea Belgradului (Nándorfehérvár) în Evul Mediu. Sunt
Otomane, pătrunderea în Europa de pe teritoriile celor două vizibile etajările oraşului, precum şi palatul.
provincii istorice româneşti prin cucerirea Transilvaniei ar fi
Dată 4-22 iulie 1456
fost dificil de efectuat din cauza graniŃelor naturale ale
LocaŃie Belgrad
CarpaŃilor Orientali şi Meridionali, lungimii traseului şi, mai
ales, din cauza organizării sociale, economice, administrative Rezultat Victorie creştină decisivă
şi militare a Voievodatului Transilvaniei, care ar fi fost o CombatanŃi
entitate statală mult prea greu de învins. Regatul Ungariei, Imperiul Otoman
Sârbi,
Ca atare, calea firească de urmat a fost prin teritoriul Serbiei CruciaŃi europeni
de azi, a cărei mare parte fusese deja cucerită şi se afla sub ComandanŃi
stăpânire otomană. Singura piedică reală era cetatea de Ioan de Hunedoara Mehmed al II-lea
frontieră (în maghiară végvár) a oraşului Belgrad (în ForŃe militare
maghiară Nándorfehérvár), aflat la acea dată sub stăpânire
aproximativ 57 000 aproximativ 100 000
maghiară. Regentul Ungariei de atunci, Ioan de Hunedoara,
membru de seamă al familiei Huniade, având experienŃa de Pierderi
peste două decenii de lupte împotriva otomanilor, se aproximativ 10 000 aproximativ 75 000
aşteptase şi se pregătise corespunzător şi îndelung împotriva
acestui atac.

Asediul s-a transformat într-o bătălie de mare importanŃă, în al cărei final Ioan a condus un contraatac spontan
care a învăluit tabăra turcească, sultanul însuşi fiind rănit şi scăpând cu viaŃă cu greutate. S-a spus de atunci că
„bătălia de la Belgrad a decis soarta lumii creştine”.[1]

În cinstea victoriei, papa Calixt al III-lea a cerut ca fiecare biserică să tragă clopotele la prânz, obicei păstrat şi
astăzi în toată lumea creştină.

1 of 8 19/05/2010 04:08
Asediul Belgradului - Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Belgrad_di...

Pregătirile
Spre sfârşitul anului 1455, Ioan de Hunedoara a
început pregătirile de luptă, după o reconciliere
publică cu oponenŃii săi. A aprovizionat şi înarmat
cetatea Belgradului pe cheltuiala proprie, lăsând-o
sub comanda cumnatului său Mihai Szilágyi şi a
fiului său mai mare, Ladislau Huniade (în maghiară
Papa Calixt al III-lea Hunyádi László), după care a strâns şi organizat o
armată auxiliară şi o flotă de aproximativ două sute
de caravele. Este demn de remarcat efortul lui
Huniade de a fi făcut totul pe cont propriu, întrucât alŃi nobili nu au dorit să-l
ajute, temându-se mai mult de influenŃa sa din ce în ce mai mare, atât în
Ungaria cât şi în întreaga Creştinătate, decât de ameninŃarea otomanilor.
Ioan de Hunedoara, conform
Un călugăr franciscan aliat cu Huniade, Ioan de Capistrano, a predicat atât de unei gravuri a timpului
convingător despre imperativul existenŃei unei cruciade antiotomane încât
foarte mulŃi Ńărani şi fermieri slab echipaŃi (majoritatea aveau doar prăştii şi
coase), dar plini de entuziasm, s-au adunat sub stindardul lui Huniade. Nucleul armatei acestuia era format
dintr-un grup de mercenari cu experienŃă şi câŃiva călăreŃi din rândul nobilimii. În total, Huniade a reuşit să
adune o armată de aproximativ 25-30 000 oameni.

Asediul
Înainte ca Huniade să adune acest efectiv, armata lui Mehmed (160.000
oameni după estimările vremii, 60 - 70.000 conform studiilor mai recente) a
sosit în apropierea cetăŃii Belgradului. Cumnatul lui Huniade, Mihai Szilágyi,
avea doar circa 5 - 7.000 de apărători în cetate.

Mehmed a început să asedieze cetatea de la baza promontoriului, tunurile sale

Asediul cetăŃii Belgrad,
1456 (După un manuscris
turc din secolul al XV-lea)
doar cei aproximativ 7.000 de apărători din cetate, care au fost ajutaŃi şi de locuitorii din jurul oraşului.
deschizând focul asupra zidurilor la data de 29 iunie 1456. Asaltul propriu-zis a
început în ziua de 4 iulie. Sultanul Mehmed şi-a desfăşurat armata în trei
secŃiuni: corpul Rumelian pe flancul drept, corpul Anatolian pe flancul stâng,
iar în mijloc erau gărzile personale ale sultanului, ienicerii şi comandamentul.
Ienicerii şi anatolienii erau trupe de infanterie grea. Corpul Anatolian avea
majoritatea celor 300 de tunuri, iar flota otomană de aproximativ 200 de vase
fluviale avea restul. Flota era postată în principal la nord-vestul cetăŃii, pentru
a supraveghea terenul şi a împiedica aprovizionarea apărătorilor. Râul Sava,
aflat la sud-vest de zona centrală a atacului, era supravegheat pentru a
împiedica un eventual atac al armatei lui Huniade asupra infanteriei otomane.
La est, Dunărea era păzită de spahii, corpul de cavalerie uşoară a sultanului,
pentru a evita un atac pe partea dreaptă. Acestor forŃe formidabile li s-au opus

2 of 8 19/05/2010 04:08
Asediul Belgradului - Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Belgrad_di...

Când Huniade a aflat aceste veşti, se afla în sudul Ungariei

recrutând trupe adiŃionale de cavalerie uşoară pentru armata cu
care intenŃiona să reziste invadatorilor. Deşi puŃini nobili s-au
arătat dornici să ofere ajutor, Ńăranii nu au ezitat să se ofere ca
voluntari. Cardinalul Giovanni da Capistrano, un excelent
orator, a fost trimis în Ungaria de Vatican cu două scopuri
clare, de a propăvădui împotriva "ereticilor" creştini ortodocşi
şi pentru a populariza o cruciadă împotriva otomanilor. El a
reuşit să strângă o armată destul de mare, deşi fără experienŃă şi
slab echipată, cu care s-a îndreptat spre Belgrad. Capistrano şi
Huniade au călătorit împreună, dar şi-au comandat trupele
separat. Împreună au avut aproximativ între 40.000 şi 50.000
oameni. SchiŃă modernă, cu explicaŃii în maghiară,
indicând poziŃiile armatelor combatante.
În acest timp, apărătorii Belgradului s-au bazat în principal pe
formidabilele ziduri ale cetăŃii, care la acea vreme se număra
printre cele mai fortificate şi bine construite din Balcani. După ce Belgradul a fost ales capitala Principatului
sârb de către despotul Stefan Lazarevič în 1404, urmând bătăliei de la Angora, s-au depus eforturi majore pentru
a transforma vechiul castel bizantin într-o capitală puternic fortificată. Anticipând raiduri otomane după
refacerea acestora în urma înfrângerii suferite din partea mongolilor, au fost studiate şi folosite tehnici avansate
de construcŃii militare utilizate la fortăreŃele bizantine şi arabe din perioadele de conflict începute la mijlocul
secolului al XI-lea, în care acŃiunile militare ale turcilor otomani şi selgiucizi au transformat Orientul Apropiat.

Arhitectura cetăŃii a fost foarte elaborată, aceasta având trei linii de

apărare: castelul interior cu palatul şi donjonul imens; oraşul de sus
cu principalele tabere militare, având patru porŃi şi un zid dublu; şi
oraşul de jos, cu catedrala din centrul urban şi un port la Dunăre.
Toate acestea erau separate cu ingeniozitate de şanŃuri, porŃi şi ziduri
înalte. Acest proiect a fost unul din cele mai elaborate realizări ale
arhitecturii militare din Evul Mediu. După asediu, ungurii au
fortificat laturile de nord şi de est cu mai multe turnuri, unul din ele,
turnul Nebojsa, fiind conceput ca având specific de artilerie.

La data de 14 iulie 1456, Huniade a ajuns la Belgrad şi a penetrat

blocada navală otomană de pe Dunăre, scufundând trei galere,
respectiv reuşind să captureze patru vase mari şi douăzeci mai mici,
după care a încercuit complet oraşul cu flotila sa, în timp ce vasele
turceşti erau în dezordine. Distrugând flota sultanului, Huniade a
Eroismul lui Titus Dugović, imaginat reuşit să-şi transporte trupele şi proviziile necesare în oraş. De
şi recreat conform unei picturi din asemenea, apărarea cetăŃii a fost întărită.
secolul al 19-lea, realizată într-o
manieră mixată de baroc târziu şi Mehmed a dorit să continue asaltul, iar după o săptămână de
academism. bombardamente intense ale artileriei otomane, zidurile cetăŃii au fost
dărâmate şi penetrate în mai multe locuri. La 21 iulie Mehmed a
poruncit un atac total care a început la apusul soarelui şi a continuat
toată noaptea. Armata sa a năvălit asupra zidurilor oraşului şi a început asediul fortăreŃei. Acesta s-a dovedit a fi
momentul crucial al asediului. Huniade a dat ordin apărătorilor să arunce peste ziduri butuci daŃi prin gudron şi
alte materiale inflamabile, după care acestea au fost aprinse. După scurt timp un zid de flăcări a separat ienicerii
luptând în oraş de camarazii lor care încercau să pătrundă prin breşele create în zidurile oraşului de sus. Bătălia
crâncenă dintre ienicerii încercuiŃi şi oştenii lui Szilágyi din oraşul de sus se înclina în favoarea creştinilor, care

3 of 8 19/05/2010 04:08
Asediul Belgradului - Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Belgrad_di...

au reuşit să respingă atacul feroce din afara zidurilor. Ienicerii rămaşi în interiorul oraşului au fost aşadar
măcelăriŃi, în timp ce trupele otomane care au încercat să pătrundă în oraşul de sus au suferit pierderi grele.
Când un soldat otoman aproape a reuşit să pună steagul sultanului pe vârful unui bastion, un soldat pe nume
Titus Dugović l-a înşfăcat şi împreună au căzut de pe ziduri. (Pentru această faptă eroică, regele Ungariei Matei
Corvin, fiul lui Ioan Huniade, l-a înnobilat pe fiul lui Titus trei ani mai târziu.)

Bătălia
A doua zi, 22 iulie, a avut loc un eveniment neaşteptat. Conform unelor surse,
armata Ńăranilor a început o acŃiune de atac spontană, care i-a făcut pe
Capistrano şi Huniade să profite de situaŃie. În ciuda ordinelor lui Ioan de a nu
efectua razii asupra poziŃiilor otomane, unele unităŃi s-au furişat din meterezele
prăbuşite, au ocupat poziŃii nu departe de linia inamicilor şi au început să-i
hărŃuiască pe aceştia. Spahiii au încercat fără succes să împrăştie aceste unităŃi.
Ca răspuns, mai mulŃi creştini s-au alăturat celor din afara zidurilor. Ceea ce
începuse ca un incident izolat s-a transformat rapid într-o bătălie în toată
regula.

Da Capistrano a încercat să ordone oamenilor săi să se retragă în cetate, dar s-a

trezit înconjurat de aproximativ 2000 de cruciaŃi. A început atunci să-i conducă
spre liniile otomane, strigând, "Domnul a făcut începutul, tot El va avea grijă
de sfârşit!"

Da Capistrano a condus trupele sale spre ariergarda turcească, peste râul Sava.
În acest timp, Huniade a început un atac disperat din cetate, încercând să
ocupe poziŃiile artileriei otomane.

Surprinşi de aceste evenimente Asediul Belgradului din

SchiŃă a unui model de tun folosit de
turci la Cucerirea Constantinopolului,
care erau (încă) în dotarea armatei
otomane la data asediului
Belgradului.
neobişnuite şi, după relatările unor 1456 (pictură turcească din
cronicari ai vremii, paralizaŃi de o 1584).
teamă inexplicabilă, turcii au fost
puşi pe fugă. Cei 5000 de ieniceri din garda sultanului au încercat cu
disperare să oprească panica şi să recupereze tabăra, dar până atunci
trupele lui Huniade s-au alăturat celor ale lui da Capistrano, iar
eforturile otomanilor au devenit fără speranŃă. Sultanul însuşi a intrat
în luptă cu curajul său recunoscut, dar a fost rănit de o săgeată (din
fericire pentru el neotrăvită) şi şi-a pierdut cunoştiinŃa. După bătălie,
trupele maghiare au primit ordin să înnopteze la adăpostul zidurilor
cetăŃii şi să fie pregătiŃi pentru o posibilă ripostă a turcilor, dar
aceştia nu au mai contraatacat.

Sub acoperirea nopŃii, otomanii s-au retras în grabă, încărcând răniŃii

în 140 de căruŃe trase de cai. Ajuns în oraşul Sarona, Mehmed şi-a revenit. La aflarea veştilor că a fost învins,
majoritatea ofiŃerilor săi ucişi în luptă şi tabăra şi echipamentul au fost abandonate, tânărul sultan de numai 24
de ani abia a putut fi împiedicat să se sinucidă prin otrăvire. Atacul surpriză al creştinilor a provocat pierderi
masive şi haos total în rândurile otomanilor. Aşadar, în timpul nopŃii de 22 spre 23 iulie sultanul învins şi-a retras
restul trupelor şi s-a întors la Constantinopol.

ConsecinŃe

4 of 8 19/05/2010 04:08
Asediul Belgradului - Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Belgrad_di...

Victoria i-a costat însă foarte scump pe apărători, din cauza faptului că o epidemie de ciumă a izbucnit în oraş,
atât Giovanni da Capistrano cât şi Ioan Huniade numărându-se printre victimele acesteia la doar câteva
săptămâni după terminarea bătăliei (Huniade a murit la data de 11 august 1456, iar Capistrano în 23 octombrie a
aceluiaşi an).

Deşi cetatea a rezistat cu succes asediului, distrugerile au fost foarte mari. Ca atare, au fost necesare lucrări
masive de reparaŃii şi de îmbunătăŃiri. Zidurile de est, pe unde otomanii au pătruns în oraşul de sus, au fost
fortificate prin adăugarea porŃii Zindan şi a turnului masiv Nebojsa. Acestea au fost ultimele modificări aduse
cetăŃii până în anul 1521, când a fost cucerită de sultanul Suleiman Magnificul.

Victoria a avut ca rezultat oprirea extinderii

Imperiului Otoman înspre Europa Occidentală pentru
următorii 70 de ani, deşi turcii au mai avut şi alte
incursiuni - ca de exemplu ocuparea cetăŃii Otranto
(în 1480 - 1481) şi raidurile din CroaŃia şi Styria din
1493. Belgradul a continuat să apere Ungaria şi
implicit creştinătatea centrului şi vestului Europei de
atacurile turceşti până la căderea sa în mâna
otomanilor, în anul 1521.

În timpul asediului, Papa Callixt al III-lea a dat ordin

Bătălia de la Belgrad, pictură maghiară din secolul
XIX. În mijloc se află Giovanni da Capistrano ridicând
crucea.
să se tragă clopotele de amiază, pentru a chema
credincioşii să se roage pentru apărători - dar cum în
multe locuri ştirea victoriei a ajuns înaintea ordinului,
scopul acestuia s-a transformat în comemorarea
victoriei, iar Papa a modificat ordinul conform
acestei interpretări. Aşadar clopotele de amiază sună
şi în ziua de astăzi în memoria victoriei lui Ioan
Huniade la Belgrad.

După ce bătălia a oprit avansarea lui Mehmed spre Centrul Europei, Serbia şi Bosnia au fost anexate Imperiului
Otoman. Valahia, Hanatul Tătar al Crimeei şi în cele din urmă Moldova nu au putut fi practic niciodată cucerite
datorită rezistenŃei militare puternice şi ca atare au fost transformate în state vasale. Au existat mai multe motive
pentru care sultanul nu a atacat direct Ungaria şi pentru care a renunŃat la ideea de avansare în acea direcŃie
după eşecul său de la Belgrad. Dezastrul de la Belgrad a indicat că Imperiul nu putea să se extindă mai departe
până când Serbia şi Bosnia erau transformate în baze sigure de operaŃiuni. În plus, puterea politică şi militară
considerabilă a Ungariei sub conducerea regelui Matei Corvin a avut fără îndoială de-a face cu această ezitare.
Mehmed a fost preocupat şi de rezistenŃa celor două state româneşti "semi-independente" de la nordul Dunării
(Valahia şi Moldova), asupra cărora a încercat să-şi impună controlul (întotdeauna parŃial).

5 of 8 19/05/2010 04:08
Asediul Belgradului - Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Belgrad_di...

În volumul Dracula - Prince of Many Faces; His Time and His Life (în
limba română, Dracula, prinŃul cu multe feŃe, viaŃa sa şi timpul său) de
Radu Florescu şi Raymond T. McNally, autorii explică faptul că Mehmed
a dorit, 6 ani ulterior anului 1456, să recucerească Belgradul pentru a
obŃine acces spre Ungaria urmând cursul Dunării, dar a fost împiedicat
datorită unei înfrângeri neaşteptate şi umilitoare suferită în faŃa lui Vlad
łepeş. Numele sub care este cunoscută această înfrângere decisivă este
atacul de noapte, care a avut loc în apropierea capitalei łării Româneşti,
Târgovişte, în noaptea de 17 iunie 1462.

Mai târziu, sultanul a intrat în conflict cu Ştefan cel Mare în Moldova,

suferind o înfrângere şi mai grea şi umilitoare în bătălia de la Podul Înalt, şi
mai târziu obŃinând o victorie pirică la bătălia de la Valea Albă. łinând
cont de ambiŃia sa agresivă şi declaraŃiile sugerând că visa la cucerirea
lumii, majoritatea istoricilor sunt de acord că Mehmed Cuceritorul a fost
iniŃial interesat de cucerirea Ungariei şi extinderea în Europa, dar a fost
împiedicat de înfrângerea de la Belgrad şi oprit de puterea militară a Sultanul Mehmed al II-lea,
regelui Ungariei, Matei Corvin, ca şi de rezistenŃa aprigă a vasalilor valahi. supranumit Cuceritorul, prezentat
După cum declară Florescu şi McNally, sultanul "a plănuit să lovească într-o pictură din 1507 a lui
stâlpii civilizaŃiei europene şi s-o aducă sub controlul său." Gentile Bellini.

Victoria lui Huniade la Belgrad şi efectele de lungă durată ale deciziilor

sale politice (atât Vlad łepeş cât şi Ştefan cel Mare au ajuns la putere în timpul şi cu ajutorul lui Huniade, iar
acesta a făcut tot ce i-a stat în putere să-l instaleze pe fiul său Matei pe tronul Ungariei, ceea ce s-a şi întâmplat
ulterior) i-au scăzut considerabil redutabilulului Mehmed şansele de a ameninŃa semnificativ lumea creştină. În
acelaşi timp, visul suprem al lui Ioan - recucerirea creştină a Constantinopolului - nu s-a realizat niciodată.
Huniade a ales să nu se implice într-un asediu al Constantinopolului pentru că ştia că nu era suficient de pregătit
din punct de vedere militar să lupte împotriva puternicei armate a lui Mehmed în acel moment.

Fiind un înŃelept şi versat lider militar şi politic, Huniade a ales

deliberat un Ńel perfect realist, protejarea Ungariei şi fortificarea
Balcanilor. Fiul său, Matei Corvin, care nu a împărtăşit ideea unei
cruciade antiotomane şi a fost prea ocupat de dispute politice cu
Sfântul Imperiu Roman pentru a fi un războinic agresiv ca tatăl său,
a continuat rolul tatălui său de a se limita în principal la apărarea
teritoriului propriu lăsându-i pe conducătorii din Balcani să ducă
greul luptei împotriva Imperiului Otoman.

Deşi rezistenŃa dârză şi abilitatea de conducător a lui Huniade au

Piatră comemorativă a Bătăliei de la
făcut ca ambiŃiosul Mehmed Cuceritorul să fie oprit în Balcani,
Belgrad din 1456 din parcul sultanul reuşise să transforme Imperiul Otoman într-una din cele mai
Kalemegdan din Belgrad. temute puteri din Europa (şi Asia) timp de câteva secole. Marea
parte a Ungariei a fost până la urmă cucerită în 1526 după
înfrângerea Ungariei în bătălia de la Mohács. Expansiunea otomană
în Europa a continuat cu succes până la asediul Vienei din 1529, iar puterea otomană din Europa a rămas de
temut şi a ameninŃat Europa Centrală până la bătălia de la Viena din 1683.

ReferinŃe
1. ^ en Epistola Papei Calixt al III-lea către episcopul Burgundiei, datată 14 august 1456, în care vorbeşte despre

6 of 8 19/05/2010 04:08
Asediul Belgradului - Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Belgrad_di...

salvatorul creştinătăŃii de la Belgrad. (http://www.ucalgary.ca/applied_history/tutor/endmiddle/bluedot

/belgrade.html)

Bibliografie
"Iancu de Hunedoara", Camil Mureşanu, Bucureşti, 1968
"Historie de l'Empire Ottoman'", volumul III, Johann Hammer, Paris, 1836
"Istoria românilor", volumul IV, Nicolae Iorga, Bucureşti, 1897
"Istoria turco-bizantină (1341-1462)", Mihail Ducas, editura V. Grecu, Bucureşti, 1958
"Cronicile slavo-române secolele XV-XVI publicate de Ioan Bogdan, ediŃie revazută şi completată de
P.P. Panaitescu", Bucureşti, 1959
"Cronici turceşti privind łările Române în secolele XV-XVI, extrase editate de M. Gublogu - M.
Mustafa", volumul I, Bucuresti, 1966
"Istoria Românilor", volumul II, C.C. Giurescu, Bucureşti, 1971
Referiri la relaŃiile łării Româneşti cu Huniazii şi Corvineştii în "łara Românească în secolele XIV-XV",
Dinu C. Giurescu, Bucureşti, 1973
"Istoria turcilor", Mustafa Ali Mehmed, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976
The Life and Times of the Historical Dracula, curs de istorie, 1988, Radu Florescu, Boston College
Dracula - Prince of Many Faces; His life and His Times, Radu Florescu, Raymond T. McNally, Back
Bay Books, Little, Brown and Company, New York / Boston, ISBN 0-316-28655-9 (cartonată) şi ISBN
0-316-28656-7 (copertă normală)

Legături externe
hu Bătălia de la Belgrad (imagini şi detalii) (http://mars.elte.hu/varak/belgrad/belgrad.htm?rom=2056)
en Tom R. Kovach: Asediul Belgradului din 1456, Revista de Istorie Militară, august 1996
(http://www.historynet.com/magazines/military_history/3030796.html)
en Bătălia de la Belgrad (http://guardduty.wordpress.com/2007/01/03/st-john-of-capistrano-and-the-
siege-of-belgrade/) şi Ioan de Capistrano
en Articol despre rolul jucat (http://www.ucalgary.ca/applied_history/tutor/endmiddle/bluedot
/hunyadi.html) de Iancu de Hunedoara în Bătălia de la Belgrad din 1456 pe web site
(http://www.ucalgary.ca) -ul UniversităŃii din Calgary, Canada
en Biografia lui Iancu de Hunedoara (http://www.1911encyclopedia.org/Janos_Hunyadi) incluzând rolul
esenŃial jucat de acesta în stoparea expansiunii Imperiului Otoman prin victoria repurtată în Bătălia de la
Belgrad din 1456 -- articol din Ecyclopaedia Britannica (http://www.1911encyclopedia.org) (care este
domeniu public) din 1911
en Bătăliile Ungariei din secolul al XV-lea (http://www.warfareeast.co.uk
/main/Hungarian_Battles.htm#Belgrade) pe web site-ul WarFareEast.co.uk
(http://www.warfareeast.co.uk)
en sr O reconstituire animată (http://www.belgradexv.com/) 3 D a fortului Belgrad şi un scenariu
posibil al Bătăliei de la Belgrad din 1456
en hu "Căderea regatului Ungariei" (http://www.hungarian-history.hu/lib/warso/warso07.htm) eseu
istoric privind cauzele economice, sociale, politice şi militare ale transformării Ungariei în paşalâc în ciuda
succesului repurtat în Bătălia de la Belgrad din 1456 - pe web site-ul Hungarian-History.hu
(http://www.hungarian-history.hu)
en Bătălia de la Belgrad din 1456 (http://www.mainlesson.com/display.php?author=morris&
book=german&story=belgrade) pe web site-ul The Baldwin Project (http://www.mainlesson.com)

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Asediul_Belgradului
Categorii: Articole de calitate | Bătălii | Bătăliile Imperiului Otoman | Istoria Ungariei | Iancu de Hunedoara |

7 of 8 19/05/2010 04:08
Asediul Belgradului - Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Belgrad_di...

Istoria Serbiei | Bătăliile Ungariei

Ultima modificare 15:34, 28 februarie 2010.

Acest text este disponibil sub licenŃa Creative Commons Atribuire-Distribuire în condiŃii identice; termeni
suplimentari se pot aplica. VedeŃi Termenii de utilizare pentru detalii.

Politica de confidenŃialitate
Despre Wikipedia
Termeni

8 of 8 19/05/2010 04:08