Sunteți pe pagina 1din 3

Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor

1. prezentarea elementelor fundamentale ale etnogenezei romanesti; 2. prezentarea unui secol in care a fost abordata ideea romanitatii romanilor; 3. numirea a doi istorici care au abordat tema romanittii romnilor si cate o idee exprimata de ei cu referire la aceasta problema; 4. prezentarea unei cauze a implicarii istoricilor in abordarea ideii romanitatii; 5. prezentarea teoriei imigrationiste; 6. formularea unui punct de vedere referitor la semnificaia studierii romanitii romnilor i susinerea acestuia printr-un argument istoric; 7. formularea unui punct de vedere referitor la semnificatia studierii romanittii romnilor si sustinerea acestuia printr-un argument istoric; 8. prezentarea unei caracteristici a istoriografiei comuniste

Romanitatea presupune ideea descendentei, a originii romane a romanilor, ideea staruintei elementului dacic, romanic, unitatea de neam, unitatea limbii si latinitatea limbii, esenta romana a unor obiceiuri si traditii, si constiinta romanilor despre originea romanica. 1. Etnogeneza consta din formarea poporului roman si cea a limbii romane. Poporul roman se trage din daci si romani-colonisti si veterani de razboi care au hotarat sa nu se mai intoarca in tara mama ci sa ramana pe teritoriile actualei Romanii. Migratorii care au trecut peste teritoriile tarii au avut de asemenea influenta atat in formarea poporului roman cat si a limbii. Romanizarea, procesul de asimilare de catre autohtoni a elementelor de civilizatie si de cultura romane, a cunoscut 3 etape: civilizaia geto-dac supus cuceririi romane, sinteza daco-roman realizat n urma procesului de romanizare i adaosul slav din secolele VI-VII. 2. Ideea romanitii romnilor a nceput s fie studiat din epoca medieval de ctre cronicarii romni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir. 3. In sec. XV, Poggio Bracciolini a fost printre primii umaniti care au afirmat originea roman a poporului romn. Pe lng numeroase elemente comune limbii latine i romane, el a constatat existena la romnii norddunreni a unei tradiii referitoare la descendena lor dintr-o colonie fondat de Traian. Contemporanul su, Flavio Biondo, afirma despre romnii cu care se ntlnise la Roma c invocau cu mndrie originea lor roman, iar cu Enea Silvio Piccolomini, devenit pap sub numele de Pius al II-lea, ideea originii romane a acestora a intrat n circuitul tiinific european.

4. Ideea romanitii romnilor a continuat s fie abordat i n epocile modern i contemporan, devenind o arm politic n revendicri naionale. n secolul al XVIII-lea, romnii din Transilvania au nceput lupta pentru obinerea acelorai drepturi politice decare se bucurau naiunile privilegiate, adic maghiarii, saii i secuii. n Transilvania, Inochentie Micu a fost primul care, aducnd ca argumente romanitatea, vechimea i continuitatea romnilor a elaborat un program complex de emancipare politic i social a naiunii romne din acest teritoriu. Aceste argumente au fost reluate, la sfritul secoluluial XIX-lea, de reprezentanii colii Ardelene, precum:Samuil Micu, Gheorghe incai, Petru Maior; 5. n acest context (lupta romnilor din Transilvania pentru obinerea acelorai drepturi politice ca i maghiarii, saiii secuii), Franz Sulzer a lansat teoria imigraionist care a fost mbogit apoi de geograful austriac Robert Roesler, de unde i denumirea de teorie roeslerian. Potrivit teoriei imigraioniste, mpratul Aurelian a retras din Dacia toat populaia, astfel c spaiul de la nord de Dunre a rmas pustiu i pe aici s-au perindat migratorii. Poporul romn s-a formatla sud de Dunre, de unde ar fi trecut la nordul fluviului prin secolele XIIXIII, ajungnd n Transilvania dup aezareamaghiarilor, sailor i secuilor. Scopul lansrii acestei teorii era anularea argumentelor istorice ale romnilor n loupta politic din Transilvania i justificarea privilegiilor deinute de maghiari, sai i secui, precum i a statutului de toleraiatribuit romnilor. n felul acesta, chestiunea continuitilor istorice va cpta un pronunat caracter politic. 6. Istoricii romni, precum A.D. Xenopol, Vasile Prvan, Nicolae Iorga, Ghe. I. Brtianu, au combtut teoria imigraionist i au adus numeroase argumente pentru a dovedi romanitatea romnilor. Principalele idei formulate deistoricii romni pentru susinerea romanitii romnilor sunt: limba romn are un caracter latin i acest lucru este dovedit de faptul c fondul principal de cuvinte este latin iar structura gramatical i lexical este latin. Din cele aproximativ 1500 de cuvinte de baz ale limbii romne, 60 %sunt de origine latin; Bogdan Petriceicu Hadeu artase c se pot alctui fraze ntregi numai cu cuvinte din limba latin, dar nici o propoziie cu cuvinte exclusiv de alte origini. Si in ultimul rand, esena roman a unor obiceiuri i datini populare ale poporului romn.

7. Studierea romanitii romnilor este un lucru necesar i important, deoarece ofer informaii despre originea, formarea i continuitatea poporului romn i a limbii romne. n epoca modern, ideea romanitii s-a transformat ntr-overitabil arm politic, stnd la baza argumentelor folosite de romnii din Transilvania n demersul lor pentru ctigarea drepturilor naionale. De asemenea, romanitatea romnilor a fost o component fundamental a contiinei de sine aromnilor, a unitii romnilor. n secolul al XIX-lea, aceast ideea a devenit o permamen politic, pe eafundamentndu-se conceptul de daco-romnism care a nsoit naiunea romn n marile evenimente de la 1848, 1859,1877 i 1918. 8. Sec. XX se poate imparti in doua feluri de abordari, cea din prima jumatate a secolului si istoriografia comunista. Daca cea din prima parte este caracterizata prin ideea de continuitate si romanitate a romanilor, cea comunista exacerbeaza elementul dacic si slav, diminuand factorul roman, sustinand ca poporul roman era format cu mult inaintea cuceririlor romane.

-Sec. VII: Strategikom -Sec. IX: Moise Chorneati -Sec. X: Constantin al VII-lea Porfirogenetul si Vasile al II-lea Macedoneanul (romanii desemnati cu termenul de vlah) -Sec. XI: Gardizi -Sec. XII: Ioan Kynnamos, consemna despre vlahi si Anonymus cu :Gesta Hungarorum -Sec. XIII: Simon de Keza, Gesta hunorum et hungarorum(sustine ca romanii erau in Pannonia la venirea hunilor, o parte in Italia, unde au ramas) -Sec. XVI: Nicolaus Olahus in Hungaria, a fost primul roman care sustine uniunea de neam, limba si religie a romanilor, argumentata tot prin originea lor comuna. -Sec. XVII: cronicarii Grigore Ureche in Letopisetul Tarii Moldovei si Miron Costin in De neamul Moldovenilor, sustin latinitatea limbii romane si demonstreaza romanitatea. -Sec. XVIII: 1791 Supplex Libellus Valachorum-sunt reluate ideile si argumentele lui Micu Klein, Reprezentantii Scolii Ardelene -Sec. XIX: Robert Roesler, A.D.Xenopol -Sec. XX: 1918:Unirea si Instaurarea comunismului