II.

Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc

1. Precizați 2 autonomii locale din spațiul românesc din secolele IX-XIII/IX-

XI/XI-XIII.
R:
IX- ╔ IX-XI Voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut
XIII ╚ XI-XIII Cnezatele lui Ioan, Farcaș, Letovoi, Seneslau

2. Precizați 2 izvoare istorice care amintesc autonomii locale românești din

secolele IX-XIII.
R: ”Gesta Hungarorum” (Anonymus) sec. XII
Diploma Cavalerilor Ioaniți (1247)

3. Precizați 2 trăsături /caracteristici ale autonomiilor locale românești.

R: 1. erau organizate în: cnezate, voievodate, câmpuri, codrii, cobâle;
2. erau autonome;
3. nu erau independente, ci vasale altor state pe plan extern.

4. Precizați 2 asemănări între autonomiile locale din spațiul românesc din

secolele IX-XIII din spațiul intracarpatic.
R: Asemănări:
- erau autonome
- erau vasale altor state pe plan extern

5. Precizați 2 factori/cauze interne/externe care au favorizat constituirea

statelor medievale.
R: Cauze:
-creșterea demografică;
-formarea elitelor conducătoare;
-dezvoltarea economică a societății românești;
Factori externi:
-pericolul expansiunii puterilor vecine (Ungaria, Polonia)
-ultima invazie migratoare asupra Europei, ”Invazia Tătară/Mongolă” (1241-
1242)
-stingerea dinastiei arpadiene (1301)
1
6. Prezentați 2 fapte istorice prin care s-au constituit statele medievale
românești.
R: a. întemeierea Țării Românești prin unificarea autonomiilor locale în
timpul lui Basarab I (~1310-1352)
b. câștigarea independenței prin victoria de la Posada (9-12 noiembrie
1330)

7. Prezentați 2 fapte istorice prin care s-au consolidat statele medievale

românești.
R: Statele medievale românești s-au consolidat prin crearea de instituții
interne, pentru asigurarea unei bune funcționări a statului.

a. Fapte istorice Țara Românească:

-crearea instituției domniei (1359);
-crearea mitropoliei Unguro-Vlahiei;
-crearea mitropoliei ortodoxe de la Severin (1370);
-crearea cancelariei domnești (în timpul domniei lui Vladislav-Vlaicu, 1364-
1376);

b. Fapte istorice Moldova:

-crearea mitropoliei Moldovei;
-crearea cancelariei domnești (în timpul domniei).

8. Prezentați 2 fapte externe prin care se consolidează statele medievale

românești.
R: (se prezintă orice acțiune militară/diplomatică defășurată/încheiată de
Țările Române în secolele XIV-XVIII):
Secolul XIV:
a. Tratatul de la Radom (1389)
b. Bătălia de la Rovine (1395)
c. Tratatul de la Brașov (1395)
d. Bătălia/cruciada de la Nicopole (1396)

Secolul XV:
a. Tratatul de la Overchelăuți (1459)
b. Bătălia de la Baia (1467)
c. Bătălia de la Vaslui (1475)
d. Tratatul de la Iași (1475)
2
 Secolul XVI:
a. Tratatul de la Alba Iulia (1595)
b. Bătălia de la Călugăreni (1595)
c. Tratatul de la Mănăstirea Dealu (1598)
d. Bătălia de la Schelimbar (1599)

Secolele XVII-XVIII:
a. Tratatul de la Lutk (1711)
b. Bătălia de la Stălinești pe Prut (1711)
c. Bătălia de la Gurăslău (1601)
d. Tratatul din 1688

9. Prezentați 2 asemănări și 2 deosebiri între constituirea a două state

medievale românești.
R: Comparăm constituirea Țării Românești cu cea a Moldovei
Asemănări:
- ambele s-au constituit în două etape (unificarea autonomiior locale și
consolidarea);
- ambele și-au câștigat independența pe cale militară luptând împotriva
Ungariei;
- ambele, după constituire, au fost inițial sub suzeranitate maghiară;
- ambele și-au creat instituții asemănătoare (domnia, mitropolia, sfatul
domnesc, cancelaria domnească);
- în ambele state este atestată tradiția istorică/legenda descălecatului,
respectiv cel al lui Radu Negru-Vodă din Făgăraș în Țara Românească
(1290-1291) și descălecatele lui Dragoș Vodă (1345-1354) și Bogdan
Vodă (1359) în Moldova.

Deosebiri:
- în Țara Românească este amintit doar un descălecat, spre deosebire de
Moldova, unde sunt atestate două descălecate;
- Țara Românească s-a întemeiat prima, spre deosebire de Moldova,
care s-a întemeiat mai târziu;
- Țara Românească s-a întemeiat la Sud de Carpați, spre deosebire de
Moldova, care s-a întemeiat la Est de Carpați.

3
10. Prezentați 2 instituții centrale din statele medievale românești.
R: Se prezintă Domnia/Biserica:
a. Instituția Domniei
- șeful statului= domn, mare voievod;
- succesiunea la tron= cale ereditară (aceeași familie), electivă (ales de
către boieri din cadrul familiei domnitoare);
- originea puterii= divină (”domn... din mila lui Dumnezeu”);
- atribuțiunile domnului (absolute): conduce armata, bate moneda, face
legi, judecător suprem, stabilește impozite, conduce administrația,
conduce politica externă (încheie alianțe, declară război, încheie pace).

b. Instituția Bisericii
- puterea supremă în plan spiritual;
- organizată în mitropolii;
- rol important în plan juridic și cultural;
- subordonată Domniei (intern) și Patriarhiei Constantinopolului
(extern);
- în strânsă colaborare cu Domnia;
- atribuțiile Mitropolitului:
a. al doilea după domn (în ierarhie);
b. încoronează și unge domnul cu mir pentru a-i conferi o autoritate sacră
c. participă la alegerea domnului și la actele sale de justiție.

11. Prezentați 2 trăsături ale unei instituții centrale din spațiul românesc.

R: Se prezintă: titulatura, transmiterea domniei pe cale ereditară și electivă,

caracterul divin al domniei, atribuțiile domnului și puterea sa absolută.

4
PUNCTE DE VEDERE

1. Formulați un punct de vedere referitor la rolul/importanța/semnificația

autonomiilor locale în formarea statelor medievale române și susțineți-l
cu un argument istoric relevant.
R: Un punct de vedere referitor la autonomiile locale din spațiul
românesc este acela că ele au avut un rol foarte important/esențial în
constituirea statelor medievale române. Un argument istoric care
susține acest punct de vedere este constituit de Descălecatul lui Dragoș
Vodă (1345-1354) și de cel al lui Bogdan Vodă (1359). Voievodatul
Maramureșului a avut o contribuție semnificantă la întemeierea
Moldovei în diverse domenii: în plan politic, voievozii Maramureșeni
Dragoș și Bogdan au fost cei care au întemeiat Moldova; în plan
demografic, voievozii, în cadrul descălecatelor lor, au dus cu ei o parte
din populația din Maramureș; în plan militar, Dragoș și Bogdan au fost
însoțiți de oștenii lor maramureșeni, cu ajutorul cărora au întemeiat
Moldova și i-au câștigat independența.

2. Formulați un punct de vedere referitor la rolul/importanța/semnificația

instituțiilor centrale în cadrul statelor medievale românești și susțineți-l
cu un argument istoric relevant.
R: Un punct de vedere referitor la importanța instituțiilor centrale este
acela că ele au avut un rol semnificativ pentru două obiective esențiale:
buna funcționare a statului pe plan intern și afirmarea statului pe plan
extern. Un fapt istoric semnificativ este întemeierea mitropoliei
Unguro-Vlahiei (1359)vde către instituția domniei, reprezentată de
Alexandru Nicolaie, prin care s-a contribuit astfel la buna funcționare a
vieții religioase. De asemenea, Vladislav Vlaicu (1364-1376)
contribuie la aceasta prin ulterioara întemeiere a celei de-a doua
mitropolii, cu sediul la Severin. Totodată, Vladislav Vlaicu întemeiază
în aceași perioadă cancelaria domnească.

3. Formulați un punct de vedere referitor la rolul/importanța/semnificația

constituirii statelor medievale românești și susțineți-l cu un argument
istoric relevant.
R: Un punct de vedere referitor la rolul constituirii statelor medievale
românești este că acesta a avut o importanță semnificativă întrucât a
contribuit la evoluția poporului român și a ajutat la îmbunătățirea
funcționării pe plan intern a acestuia.

5
 Argument: prezentarea înființării domniei și a mitropoliei (pe plan
intern); orice bătălii sau tratate prin care statele medievale române se
afirmă pe plan internațional (pe plan extern).

4. Formulați un punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale

din spațiul românesc în secolul XVIII și susțineți-l cu un argument istoric
relevant.
R: Un punct de vedere referitor la evoluția unei intituții centrale din
spațiul românesc este acela că instituția domniei a întâlnit în secolul al
XVIII-lea un proces de decădere și subordonare tot mai accentuată
față de Imperiul Otoman. Un fapt istoric care susține acest punct de
vedere este acela că după bătălia de la Stălinești de pe Prut din 1711,
bătălie purtată de către Dimitrie Cantemir, principala consecință a fost
decizia de a fi înlocuiți domnitorii români, considerați infideli și
necredincioși, cu domnii fanarioți, de origine greacă, supuși
Imperiului Otoman. Astfel, instituția domniei dacade iar spațiul
românesc se subordonează tot mai mult Imperiului Otoman.

5. Formulați un punct de vedere referitor la evoluția instituției domniei în

secolul XIV/XV/XVI și susțineți-l cu un argument istoric relevant.
R: Un punct de vedere referitor la evoluția instituției domniei în
secolul XIV/XV/XVI este acela că această instituție cunoaște un
proces de afirmare și consolidare atât pe plan intern, cât și pe plan
extern, în timpul unora dintre domni (Mircea cel Bătrân/Ștefan cel
Mare/Mihai Viteazul).
Argument: prezint orice tratat/bătălie* din secolul respectiv și
subliniez că acea acțiune a contribuit la creșterea prestigiului intern și
extern a instituției domniei.

*orice bătălie câștigată, așadar exceptând bătălia de la Nicopole (1396)