Testul 1

Subiectul I

A.

1. Sintagma “incepu a fierbe” face trimitere la reactia marii determinata

de apunerea soarelui si declansarea vantului rece. Aceasta reactioneaza
in fata schimbarii meteorologice bruste si creeaza valuri care ofera
efectul de “fierbere” a marii, adica agitare.

2. Cei care calatoresc cu vaporul au ca destinatie fie Viena, fie Galati sau
Braila, fapt ce reise din citatul “cele dintai imbarcandu-se pentru Viena,
cele din urma pentru Galati si Braila”

3. Calatoria descrisa de D. Bolintineanu are loc “la 20 sept.” la o ora

cand apele si malurile Bosforului apar in toata frumusetea lor”.

4. Capitanului I se face mila de femeile si copiii mici care trebuie sa

suporte conditiile aprige de pe podul vaporului, asadar el ordona
mutarea acestora sub scari.

5. Odata cu apunerea soarelui, marea a devenit foarte agitata, luand o

culoare intunecata si creand valuri inalte si spumoase. Aceasta miscare
brusca a marii nu a fost una favorabila pentru vaporul plin de calatori,
prima reactie a ofiterilor a fost cea de a da ordine marinarilor pentru a
se pregati de orice intamplare. Vantul puternic crea o miscare numita
de catre marinari ruliu prin care vaporul era impins intr-o parte. Aceste
miscari bruste nu erau placute pentru pasageri, cea mai mare parte din
ei cazand in paturile lor, nefiind capabili sa reziste impactului.
B.

Peisajele reprezinta o multitudine de imagini care apar in fata ochiului

uman ori de cate ori este posibil oferind un sentiment de relaxare si
liniste sufleteasca de fiecare data. Un peisaj poate aparea atunci cand
privesti marea, padurea, muntii, un lan de grau sau chiar si atunci cand
iti savurezi cafeaua langa geam si observi marea de oameni care trec
prin fata blocului tau. Multitudinea de oameni care calatoresc pe acest
glob detin o viziune diferita in ceea ce priveste un peisaj. Unii sunt
foarte greu de impresionat, de cele mai multe acestia fiind martorii a
numeroase peisaje, insa pentru altii un peisaj poate fi reprezentat de
orice imagine nesemnificativa care apare de-a lungul calatoriei. Sunt de
parere ca, peisajele influenteaza enorm sentimentele unui calator,
pentru multi acestea fiind absolut necesare in procesul de relaxare si
desprindere de realitate.

In primul rand, in timpul unei calatorii majoritatea persoanelor tind

spre o stare de contemplare si de ampla profunzime in lumea micilor
detalii. Calatorii, atunci cand au sansa de a admira un peisaj
nemaintalnit de dansii pana la acel moment, tind sa observe toate
detalii migaloase care aduc bucurie in suflet si ii determina sa realizeze
cat de norocosi sunt sa se afle in aceasta pozitie. D. Bolintineanu in
lucrarea sa “Calatorii la Moldova” reuseste sa surprinda imaginea
Bosforului si perfectiunea tuturor culorilor si a formelor aparute in
cadrul peisajului. Stare de liniste este inspirata de catre autor prin
multitudinea de detalii care fac trimitere la peisajul din fata ochilor sai,
creand o stare de uluire si de placere. “Bosforul singur poate face
exceptie, vederea lui nicioada nu satura si cauza trebuie sa fie minunata
variatie ce-l imbratiseaza”.
In al doilea rand, de-a lungul timpului peisajele au reprezentat pentru
calatori o sursa de inspiratie si de fructificare a imaginatiei care a dus la
aparitia unor creatii literare de mare valoare. Un bun exemplu in acest
caz il reprezinta multitudinea de scriitori care, inspirandu-se din
peisajele calatoriilor au dat nastere unor lucrari a caror scene aveau
numeroase elemente in comun cu imaginile amintite. Scriitorul Mircea
Eliade este cel care a promovat aceste peisaje in lucrarile sale ca
urmare a calatoriilor. In lucrarile sale “Maitreyi” sau “Nopti la
Serampore”, Eliade surprinde o serie de peisaje spefice lumii indiene
care au contribuit la stilul oriental al operei sale.

In concluzie, avand in vedere cele prezentate anterior putem afirma

faptul ca peisajele reprezinta o sursa de declansare a sentimentelor si a
trairilor profunde care fructifica procesul de relaxare al calatorilor.

Subiectul al II-lea

In textul “Oras Patriarhal” scris de Cezar Petrescu perspectiva narativa

este obiectiva cu viziune “din spate” si “focalizare zero”.

Naratorul omniscient si omnipresent prezinta cu ajutorul naratiunii la

persoana a III-a o intamplare din viata personajului.

Fragmentul o aduce in scena pe Cristina Madolschi, supravietoarea

Movilestilor, care avanta o scrisoare intre degetele uscate. Tudor
Stoenescu-Stoian este cel care ia in primire scrisoarea si o citeste sub
privirele concentrate ale Cristinei. Cea din urma este foarte stresata de
reactia barbatului si asteapta cuminte verdictul sub privirile miloase ale
lui Iordachel Paun.

Pentru Tudor Stoenescu-Stoian scrisoare nu inseamna nimic, singurul

motiv pentru care ar fi curios de mesaj ar fi fost spiritul de grafolog al
acestuia, insa numai dacar ar fi dorit sa reconstituie firea raposatului
Pintea Caliman, insa trebuie sa duca la sfarsit cererea lui Iordachel
Paun.

Naratorul obiectiv si impartial nu isi exprima parerea personala si nu

empatizeaza absolut deloc cu personajele, actiunile acestora fiind pe
cont proriu.

Subiectul al III-lea

Intervalul dintre cele doua razboaie modiale se caracterizeaza printr-o

efervescenta culturala gratie multitudinii de curente culturale,
cenacluri, reviste literare etc. aparute in aceasta perioada.
Modernismul este unul dintre cele mai populare curente literare
aparute in perioada interbelica a carui principii au fost teoretizate de
catre Eugen Lovinescu in cadrul revistei “Sburatorul”. Modernismul
promoveaza desprinderea de trecut si crearea unei noi modalitati
inovatoare de exprimare.

Opera “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” scrisa de catre Lucian

Blaga a fost publicata in anul 1919 in deschiderea volumului “Poemele
Lumii”. Creatia se inscribe in seria artelor poetice alaturi de “Joc
second” scrisa de Ion Barbu si “Flori de Mucigai” scrisa de Tudor
Arghezi.

Daca Tudor Arghezi opteaza pentru un modernism de tip clasic, Ion

Barbu pentru un modernism de tip ermetic, Lucian Blaga in cadrul
operei “Eu nu strives corola de minuni a lumii” se orienteaza catre
modernismul de tip expresionist.
Creatia este o arta poetica datorita: caracterul ei de “ars poetica”, al
noilor tehnici de realizare a prozodiei(vers alb si tehnica
ingambamentului) si a influentelor expresioniste.

Tema operei este cunoasterea exprimata prin metafora “lumina” care

denota orientarea eului liric catre fructificarea fanteziei si a misterului
in ceea ce priveste cunoasterea absoluta.

Filosoful Lucian Blaga imparte termenul de cunoastere in doua tipuri:

cunoasterea paradisiaca, care din punctul de vedere al acestuia, este
cea de tip rational care are rolul de a gasi o explicatie in privinta tuturor
misterelor lumii si cunoasterea de tip luciferic, care sporeste misterele
si fructifica imaginatia prin protejarea cunostintelor.

Titlul operei “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” face trimitere la

atitudinea eului liric in fata cunoasterii si sustinerea celei de tip luciferic
de catre acesta, respective opozitia cunoasterii paradisiace. Metafora
“corola de minuni a lumii” sugereaza lumea vazuta drept o corola a
unei uriase flori ale carui petale reprezinta misterele lumii. Pronumele
personal “eu” care se repeta de 5 ori consecutiv este o trasatura a
expresionismului si are rolul de a sublinia pozitia radicala a autorului.
Verbul negativa “nu strivesc” sugereaza refuzul eului liric in ceea ce
priveste cunoasterea paradisiaca.

Creatia lirica este alcatuita din trei secvente. Im prima secventa eul liric
isi exprima dezacordul in ceea ce priveste cunoasterea paradisiaca, I
cea de a doua secventa acesta critica alegerea celorlati de a distruge
misterele lumii, iar in cea de-a treia secventa, eul liric argumenteaza
atitudinea adopta in prima parte.

+comentariu
+concluzie