Testul nr.

15

I. A. 1. Secvența are sensul de foarte bine.

2. Numărul maxim de bile pe care tânărul le poate extrage la
examen este trei.
3. Urna este așezată pe catedră, în fața profesorului: “La fiecare
număr corespundea o bilă pe care o trăgeam la noroc din urna așezată
pe catedră în fața profesorului.”.
4. Tinerii erau nervoși din cauza emoțiilor .
5. O trăsătura morala a autorului este caracterul sau superstițios:
“Am sărit în sus de bucurie, socotindu-l așezat acolo anume pentru mine
de mâna providenței. N-am mai citit nimic. Am plecat să răspândesc
minunea”.
I. B. In opinia mea, norocul nu influenteaza reusita unui examen
deoarece promovarea examenului semnifică efortul depus de student în
studiile sale dar şi în propia încredere de sine.
In primul rand, norocul este o simplă coincidenţă ce duce la un
rezultat favorabil sau nefavorabil  individului şi nu trebuie confundat cu
propia muncă depusă în scopul execelenţei unui domeniu, aşa cum s-a
demonstrat şi în cazul lui Gh. Brăescu care povesteşte despre cum a
crezut el că în ziua examenelor un semn bun i s-a arătat ,,urcandu-ma pe
scarile care duceau la litografie unde ma pregateam, am gasit o bila ca
de loton, cu numarul 17”. Această simplă coincidenţă de a gasi o bilă l-a
asigurat pe Gh. Brăescu că îi va pica numărul 17 ,,Mie îmi cade 17” dar în
momentul extragerii soarta îl înşelase ,,Am scos bila 18 şi n-am ştiut nici
măcar cum să încep (...)am tras alte două bile, cu acelaşi noroc” „am
avut un ghinion fantastic” .
In al doilea rând, un elev pregătit nu v-a simti niciodata că destinul a
fost cel care i-a decis viitorul. Norocul în sine este neprevazut şi tocmai
de aceea nu putem să ne bazăm încredera în acesta. Suntem conştienţi
de el dar nu putem să pariem că ne va afecta rezultatul examenelor
pozitiv sau negativ. Un elev ce îşi repetă materia cel puţin odată pe zi sau
la două zile va avea siguranţa ca va lua evaluările finale cu o notă
decentă deoarece efortul este evaluat, nu norocul.
In concluzie, norocul sau ghinionul sunt doar coincidenţe în care
omul crede că îi sunt sortite lui şi că îi poate aduce o situaţie profitabilă
sau neprofitabilă dar forţele propii sunt cele care definesc valoare
umană.
II. In poezia  "Sub cerul plin de nouri", scrisă de Mihai Eminescu, poetul
impresionează prin tabloul descris. Tema abordată de către aceasta este
natura, evidențiată printr-un discurs descriptiv de tip tablou.  Mijloacele
artistice sunt numeroase și oferă poeziei notă aparte prin autenticitate.
Figurile de stil  dau forță imaginilor create de către autor, spre exemplu
epitetele "lume aurită", " apunerea crească", comparația " apd sclipesc
ca și oglinzi", inversiunea "albe dumbrave", iar imaginile artistice au o
deosebita valoare estetică. Imaginile predominante sunt vizuale  "cerul
plin de nouri", "văpaie albă, frumoasă, orbitoare", imagini auditive "cerul
râde" și locomotorii " ceru-ntreg se rumpe".
Poezia are o singură strofă, alcătuită din 16 versuri cu  rimă
împerecheată și măsură variabilă. În final autorul încheie poezia tot cu o
imagine vizuală și anume a răsăritului pe care "cu ochii îl cuprinzi".