Sunteți pe pagina 1din 3

Test 11

S I. A
1. Sensul din text al secventei „dadeau un aer” are sensul de
„dadeau impresia”
2. Două stiluri arhitectonice prezente în Bucureștiul interbelic sunt
stilul „florentin”și stilul cubist.
3. Cartierului bucureștean în care era situată casa familiei Cioculescu
este cartierul Cotroceni; „prin Cotroceni se ieșea din oraș. [...]
Familia Cioculescu își luă locul între acelea ale profesorilor
cartierului.”
4. Autorul nu deosebea pararile de curte deoarece acesta era
necunoscator in acest domeniu
5. Autorul locuia in cartierul Cotroceni, unde, viata era placuta,
datorita faptului ca era simpla si dominata de calm si liniste.
Aceste era un cartier . Cartier populat de militari,profesori,
medici, mici negustori, oameni cu obraz.
6. S I. B

Viața este in continuă schimbare, iar acest lucru ii face pe oameni


să își doreasca ceva nou tot mai des. Acest lucru se poate observa cu
ușurință in arhitectură, unde stilurile in care au fost construite
locuințele variază de la an la an si de la regiune la regiune.

În opinia mea dorința de modernizare este ceva firesc, dar nu


trebuie sa neglijăm trectul si modul in care acesta ne-a influențat
viețiile, deoarce el arată cine sutem noi cu adevărat.

În primul rând, chiar dacă nu își exteriorizează dorința, fiecare om


visează la ceva nou și să își lase amprenta asupra vieții, iar acest lucru se
vede cel mai bine in momentul cand o familie pune temeliile unei noi
case. Aceasta consturcție îi reprezintă toata viața, si chiar si după. De
aceea stilul arhitectonic contează foarte mult. De exemplu, familile ce-și
construiau case în noul cartier, Cotroceni, și-au dorit să urmeze moda
de a construi in stilul „florentin”, dar și a blocurilor de tip americănesc și
a locuințelor cubiste. Însă construirea caselor în stil românesc nu a fost
neglijată, deoarece oamenii își doreau sa duca tradițiile mai departe și
sa modernizeze numai ce necesita sa fie modernizat.

În al doilea rând, aceasta dorință de modernizare poate fi uneori


nejustificată, deoarece nu totul trebuie schimbat. Unii oameni au
impresia ca ceva nou înseamnă mai bun, ceea ce este parțial greșit.
Lupta disperată de a schimba lucrurile înspre bine poate face ca acele
lucruri să își piardă din valoare, făcându-le sa pară lipsite de
creativitate. Un exemplu foarte bun sunt satele tradiționale românești
care cu trecera timpului devin tot mai puțin tradiționale. Satele cu
casele și tradițile lor trebuie lăsate așa cum au fost de la bun început,
deoarece modernizarea lor le va lăsa fără pic de originalitate și vor
deveni simple așezări umnae.

În concluzie modernizare este un lucru bun și ne ajută sa ducem o


viață mai ușoară și frumoasă, însă modernizarea nu trebuie să excludă
prezența elementelor tradiționale, deoarce ele ne reprezintă și sunt
parte din trecutul nostru.

S II.
Textul "Ultima ora" de Mihai Sebastian  apartine genului dramatic
deoarece la baza interpretarii lui sunt regasite trasaturi specifice acestui
gen. De exemplu la începutul operei se specifică actul și scena pentru a-
l ajuta pe cititor să înțelegă mai bine derularea evenimentelor.
Fiind o piesă de teatru aceasta se poate pune in scenă, iar
pentru a face actorii să înțelegă mai bine roulul pe care îl au de jucat,
autorul a scris numele personajelor în fața replicilor, dar și didascaliile
care sunt folosite cu scopul de a arata mimica fiecarui personaj pe care
trebuie sa o aiba in scena respectivă: “ȘTEFĂNESCU (vorbește scurt,
retezat, fără brutalitate, dar puțin mecanic, ca un om obișnuit să
vorbească de sute de ori pe zi la telefon)” , ” VOICU: (Se ridică alene de
la masă, merge spre boxă, se oprește în fața biroului lui Ștefănescu.)”.

În concluzie notațiile autorului sunt foarte importante atât pt


cititor cât si pentru actorii care pun în scenă piesa de teatru.