TEST 17- SET 5
I.
A.
1. Sensul din text al secventei ,,cazusem la invoiala’’ exprima acordul comun dintre doua
persoane legat de un anumit aspect, naratorul primind corespondenda printr-o intelegere cu
pargarul.
2. Durata frecventarii de catre autor, pana la momentul evocat, a cursurilor universitare a fost de
doua luni.
3. Lucian Blaga primea corespondenta saptamanal, in perioada in care se afla la Purcareti, de la
pargarul catunului (,,Ziarele nu soseau decat o data pe saptamana, cand pargarul catunului le
aducea de la Sebes-Alba. Cazusem la invoiala cu pargarul sa treaca de fiestecare data pe la
Mama, sa-mi ridice corespondenta’’).
4. Lucian Blaga evita cursurile de filosofie intrucat nu se simtea stimulat de acestea, nu considera
ca il ajuta sa se dezvolte in domeniu, realizand ca isi insusise singur informatia predata de
profesori (,,am bagat repede de seama ca in ceea ce priveste filosofia, sub raport problematic,
sistematic si istoric, profesorii nu aveau sa imi spuna nimic nou’’).
5. Caracteristicile unui sat de munte sunt prezentate subiectiv, detaliile fiind evidentiate prin
intermediul viziunii si experientei lui Lucian Blaga. El ofera detalii despre asezare (,,asezat pe
un plai, ce da intr-o vaie paralela cu vaia Sebesului’’), enumera printre trasaturi faptul ca
era ,,ciobanesc’’ si descrie cum tiparele ,,nu aveau surpriza decat pentru incepatori’’. O alta
caracteristica este frecventa scazuta de primire a ziarelor si corespondentei, care venea
saptamanal, ,,cand pargarul catunului le aducea de la Sebes-Alba’’. De asemenea, satul este
descris direct si de Romi: ,,Are sa-ti faca bine aerul de munte. Sus pe plai e zapada mare si nu e
umed ca aici’’.
B.
Invatarea reperezinta un proces amplu care se desfasoara pe parcursul intregii vieti si capata
diferite forme prin intermediul carora ne modelam atat aspecte precum caracterul, cultura
generala, cat si conceptia despre lume si viata.
In opinia mea, invatarea poate avea loc si in afara scolii, diversitatea metodelor in care
acumulam informatia neputand fi cuprinsa in programa oferita de sistemul de invatamant. Desi
este esentiala, aceasta nu este suficienta in conturarea caracterului nostru educational, a carui
proces trebuie continuat si in afara orelor de curs.
In primul rand, este posibil ca invatarea sa fie continuata in afara scolii deoarece suntem fiinte
care se afla intr-o evolutie constanta, care isi insusesc informatia atat empiric, cat si stiintific, iar
uneori, acumulam cunostinte noi chiar in mod inconstient. Invatam in fiecare moment al
existentei noastre prin ceea ce alegem sa citim, sa vizionam, dar si prin oamenii pe care ii
acceptam in jurul noastru si care devin surse de imbogatire a culturii noastre. De exemplu, o
persoana care se imprieteneste cu cineva pasionat de lectura, are posibilitatea de a descoperi
constant aspecte legate de anumite opere sau autori, fiind un prilej pentru a-si cultiva si define
propriile orientari literare.
In al doilea rand, oamenii invata si in timpul liber intrucat pasiunile personale sunt surse
puternice de a acumula in permanenta informatie care rezoneaza cu dorintele si nevoile fiecaruia.
Prin implicarea activa in actiunile care ne plac, care ne atrag, asimilam fara dificultate cunostinte
noi, care ne stimuleaza la toate nivelele. De exemplu, in textul ,,Hronicul si cantecul varstelor’’,
Lucian Blaga isi dezvaluie interesul timpuriu pentru filosofie, pe care a studiat-o cu atata
implicare incat, ajuns la facultate, profesorii nu aveau ce sa il mai invete: ,,(…) am bagat repede
de seama ca in ceea ce priveste filosofia, sub raport problematic, sistematic si istoric, profesorii
nu aveau sa imi spuna nimic nou. Toate aceste lucruri, docte in aparenta, imi erau stiute dintr-o
asidua lectura particulara inca din liceu’’.
In concluzie, invatarea poate avea loc si in afara scolii, actiuniile din timpul liber devinid resurse
semnificative in cristalizeaza portretului nostru moral si cultural.
II.
Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului, unghiul din care priveste si
interpreteaza faptele relatate.
In textul ,,Golanii’’, scris de Liviu Rebreanu, intamplarile sunt relatate prin intermediul verbelor
la persoana a III-a, perspectiva narativa fiind obiectiva: ,,Cand cotira in strada Sfintii Voievozi,
Gonea zari numaidecat, pe trotuarul din fata, pe Margareta cu Aristica’’. De asemenea,
naratorul este omniscient, heterodiegetic, iar focalizarea este zero intrucat cunoaste mai multe
date decat personajele: ,,se urni dupa dansii, sontac-sontac, fara sa-si dea seama de ce, ca un
catel batut, pe urmele stapanului care l-a huduit’’. Prin intermediul perspective narative se
releva si faptul ca povestitorul este extradiegetic, nu este un personaj ca participa la actiune, ci
doar un observator.
Astfel, in textul ,,Golanii’’, perspectiva narativa este obiectiva, ,,dindarat’’, presupunand un
narator care reda evenimentele fara sa se implice.
