SUBIECTUL II- 3

3. Una dintre operațiile gândirii este COMPARAȚIA. Un exemplu de utilizare a acesteia este
atunci când se evidențiază asemănările și deosebirile dintre două epoci istorice. Persoana care le
compară se folosește de mai multe criterii pentru a vedea felul în care o societate sau mai multe
au evoluat (sau involuat) în timp. Se pot avea în vedere: formele de guvernare, tipurile de
organizare a muncii, viața de familie, uneltele folosite, obiectele de lux și multe altele.
Comparând, putem identifica elementele care s-au păstrat identice și după trecerea mai multor
secole și elementele care s-au modificat radical. Astfel, ajungem să înțelegem mai bine ambele
epoci istorice pe care le-am selectat pentru a le compara.

Un exemplu de comparatie ar putea fi urmatorul: In Romania zilelor noastre exista o mai mare
flexibilitate a desfasurarii muncii facilitata de dezvoltarea tehnologiei, comparativ cu anii 90’
cand programul de lucru in general era unul fix iar munca se desfasura doar intr-un loc anume.

3. STRATEGIA EURISTICĂ este una din formele prin care se poate concretiza operația
instrumentală a gândirii. Această strategie presupune analiza comparativă a diverselor posibile
căi care par să conducă înspre o rezolvare a problemei. Un exemplu în care folosim această
strategie a gândirii este atunci când dorim să alegem la ce facultate ne vom duce după terminarea
liceului. Vom analiza comparativ diversele variante, introducând criterii (de tipul: aptitudinile
noastre, cariera la care țintim, dacă avem sau nu respectiva facultate în orașul nostru, dacă putem
sau nu intra la buget etc.) care ne vor conduce înspre o alegere convenabilă. Strategia euristică se
poate folosi atât în rezolvarea problemelor personale (cum este cea din exemplu) cât și în
rezolvarea unor probleme complexe, cu caracter filosofic.

3. AGLUTINAREA este un procedeu imaginativ, bazat pe sinteză, care presupune combinarea

într-o imagine mentală nouă a unor elemente diverse, luate de la alte obiecte cunoscute. Acest
procedeu se folosește, de exemplu, în imaginarea unor ființe fabuloase care apar în povești,
legende sau narațiuni mitologice. Una dintre acestea este vasiliscul, o creatură hibrid în care se
regăsesc atât trăsături luate de la șarpe, cât și trăsături luate de la cocoș.

3. Unul din procedeele imaginației este TIPIZAREA. Cu ajutorul acestui procedeu se pot
construi personaje imaginare corespunzătoare unui anume „tip uman”, care are caracteristicile
unui grup de persoane. Un exemplu este personajul Pristanda, construit de I. L. Caragiale în
opera literară „O scrisoare pierdută”. Pristanda reprezintă tipul angajatului slugarnic.
3. CARACTERUL SITUAȚIONAL al memoriei presupune că eficiența și acuratețea
memorării sunt dependente de contextul situațional în care aceasta s-a produs. De exemplu,
informațiile învățate în clasă vor fi mai ușor de reprodus în timpul unui test care are loc în
respectiva clasă, decât informațiile dobândite acasă sau în altă parte. Acest lucru se întâmplă
pentru că reținem simultan cu o informație și contextul în care aceasta a fost dobândită.
Similitudinea contextului în momentul în care avem nevoie de reproducerea informației
facilitează reactualizarea ei.

3. Una din funcțiile limbajului este cea de COMUNICARE. Mesajul transmis prin intermediul
acestei funcții poate avea un conținut informațional sau emoțional. De exemplu, când mergem să
cumpărăm un bilet de tren, îi transmitem persoanei de la ghișeu, prin intermediul funcției de
comunicare a limbajului, destinația unde ne dorim să ajungem, ce tren ne dorim să luăm, la ce
clasă etc. Acest mesaj (ca de altfel întreg schimbul de mesaje) are un conținut informațional.

3. FUNCȚIA PERSUASIVĂ este una din funcțiile limbajului și presupune o formă de

comunicare menită să inducă unei alte persoane o anumită idee sau stare emoțională. Un
exemplu în care această funcție este folosită este acela în care persoane voluntare realizează
strângeri de fonduri pentru anumite cauze, cum ar fi salvarea unei persoane bolnave. Voluntarii
intenționează să convingă diverse persoane să empatizeze cu cauza respectivă pentru ca mai apoi
să doneze. Limbajul se folosește în acest scop, atât printr-o atenție sporită asupra conținutului,
cât și prin buna integrare a mijloacelor non-verbale și paraverbale de persuasiune. Așadar, mai
mult decât să comunice situația, cei care se ocupă de strângerea de fonduri își propun să o
comunice într-un anumit fel, astfel încât să vizeze inclusiv latura emoțională a potențialilor
donatori.

3. Una din formele imaginației este VISUL DIURN. Visul diurn apare frecvent atunci când o
persoană se îndrăgostește, când are emoții puternice sau chiar sentimente față de o altă persoană.
De exemplu, persoana își imaginează posibile variante de continuare ale idilei aflate în realitate
doar la început. În timpul zilei, cu ochii deschiși, imaginile se pot succeda similar cu cele dintr-
un vis nocturn.

3. Una dintre formele imaginației este IMAGINAȚIA INVOLUNTARĂ (VIS ȘI REVERIE).

De exemplu, când o persoană visează că este urmărită de o creatură monstruoasă și aleargă ca să
își salveze viața, acea persoană își imaginează o situație, fără însă a implica voința în proces.
Visul este independent de principii logice sau de intenționalitate. Cu toate acestea, este un act
imaginativ.