Referat

La tema
Comunicarea

Chiinu 2015

Comunicarea este o necesitateo componenta esentiala a vietii,

componenta care trebuie sa fie nteleasa ct mai corect pentru a-si atinge
scopurile.
Ce se nelege prin comunicare:

legtura ntre oameni

o provocare constant pentru psihologia social;
o activitate;
satisfacerea nevoile personale;

Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar

este corect sa spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai
mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate,
comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au
in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa deina in
comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei
trebuie sa aib in comun scopuri, convingeri aspiraii, cunostine - o
intelegere comuna - "acelai spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este
cea care asigura dispoziii emoionale si intelectuale asemanatoare, moduri
similare de a raspunde la ateptri i cerine.
Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri:
1. Logic
2. Paraverbal
3. Nonverbal
Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7%
din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton,
volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal (limbajul
corpului:expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).
Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicii, comunicarea poate fi
eficace. Daca insa intre niveluri exista contradicii, mesajul transmis nu va
avea efectul scontat.
Tipuri de comunicare:
Comunicarea intrapersonala . Este comunicarea n i catre sine.
Comunicarea interpersonala. Este comunicarea ntre oameni.
Comunicarea de grup. Este comunicarea ntre membrii grupurilor si
comunicarea dintre oamenii din grupuri cu ali oamenii.
Comunicarea de masa. Este comunicarea primit de sau folosita de
un numar mare de oameni.

Scopul comunicrii:
sa atenionam pe alii.
sa informam pe alii.
sa explicam ceva.
sa distram.
sa descriem.
sa convingem, etc.

Pentru a descrie numeroasele nelesuri ale comunicarii pe care o

folosim si o traim zilnic, folosim urmatorii trei termeni:
a. Forma comunicarii
Este un mod al comunicrii asa cum sunt vorbirea, scrierea sau
desenul.
Aceste forme sunt distincte i separate una de alta aa de mult, nct
au sistemul lor propriu pentru transmiterea mesajelor. Astfel, cnd
semnele sunt facute pe foaia de hrtie potrivit anumitor reguli (cum
sunt cele ale gramaticii si ortografiei), atunci noi crem cuvinte i
"forma" scrierii.
b. Mediul comunicrii
Este un mijloc al comunicrii care combin mai multe forme.Un mediu
adesea poate implica utilizarea tehnologiei asa ca acesta este dincolo
de controlul nostru. Spre exemplu, o carte este un mediu care folosete
forme ale comunicrii precum sunt cuvintele, imaginile si desenele.
c. Media
Sunt acele mijloace de comunicare n mas care s-au constituit ntr-un
grup propriu.
Exemple binecunoscute sunt radioul, televiziunea, cinematograful,
ziarele si revistele. Toate acestea sunt distincte si prin modul prin care
pot include un numar de forme de comunicare. Spre exemplu,
televiziunea ofera cuvinte, imagini si muzica. Adesea termenul mass-

media identifica acele mijloace ale comunicarii bazate pe tehnologie

care fac o punte ntre cel care comunica si cel care recepteaza.

Limbajul este codul cu care este transmis informatia, reprezint

unealta comunicrii. n prima categorie intr limbajul. Limbajul
reprezint codul comunicrii,este liantul ntre cel ce transmite
informaia ,emitor, i cel ce primete informaia, receptor. Limbajul
determin forma comunicrii. El este de trei feluri:
Limbaj scris.
Limbaj verbal.
Limbaj nonverbal.

Judecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci

procese de interactiune personal i interpersonal. Interactiunea
simbolic subliniaz importana limbajului, ca mecanism fundamental
in devenirea sinelui i judecaii.
Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei
persoane i o distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al cuiva.
Comunicarea are o foarte mare influen asupra personalitaii
deoarece in ziua de azi individul se defineste in functie de ceilali iar
comportamentul reprezint o construcie a persoanei n interaciunea
cu ceilali.
Sinele se construiete n interaciune cu ceilali. n felul acesta,
definirea unei situaii nu este niciodat strict individual, dei apare
astfel; in acelaii timp, nici individul nu este doar o oglind a celorlali,
ci introduce note personale in orice evaluare i raspuns. Cu ct se
comunic mai mult cu att cresc ansele de a se crea personalitai
puternice. Comunicarea este cheia individului spre societate i
integrarea n aceasta.
Lipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta faa de grup, echipa,
societate, etc.
Dac lum n discuie termenul de grup observm cci, chiar
societatea din care facem parte este un grup. Grupul nseamn reguli,
reputaie, el, munc n echip, etc . Sensuri determinate de
interaciune deci de comunicare. Atta timp ct exist o buna
comunicare exist i un randament maxim, ns dac aceasta lipsete
se poate ajunge la disensiuni sau, chiar mai ru.

Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne

natem. Noi nvatm s comunicm. De aceea trebuie s studiem ce nvtam
ca s putem folosi cunostinele noastre mai eficient. Orice comunicare
implic creatie i schimb de nelesuri. Aceste nelesuri sunt reprezentate
prin "semne" si "coduri". Se pare c oamenii au o adevarat nevoie sa
"citeasc" nelesul tuturor actiunilor umane. Observarea si nelegerea
acestui proces poate s ne faca s fim mai contieni referitor la ce se
ntmpl cnd comunicm.
Este o alt lectur a comunicrii si semnificaiei sale legat de
data
aceasta de procese sociale de adncime, cum ar fi conservarea
identitatii si coeziunii, exercitarea functiei vitale de integrare sociala,
de mentinere si consolidare a unui humus psihologic comun. In nici una
dintre ipostazele sale majore, societatea (comunitatea umana) nu
poate exista far comuni-care: nici in cea de dobandire a unei
experiente comune (care presupune dialog), nici in cea de transmitere
a zestrei culturale, nici in construirea acor-dului asupra unor probleme
si dezlegari. comunicarea semnifica mult mai mult decat schimbul si
raspandirea de informatii; comunicarea creaza si mentinea societatea.
Iata si cateva criterii pentru o comunicare de succes, asa cum sunt
ele prezentate de specialisti :
- a-l asculta pe celalalt cu atentie si in liniste
- a nu-l intrerupe
- a nu fi ofensat sa fii contrazis, a nu lua criticile personal
- a-ti lua timp pentru refelctie inainte de a da un raspuns important
- a rezolva conflictele deschis
- a-si exprima emotiile intr-o maniera constructiva
- a fi calm, constient, a nu fi influentat de titlul sau statutul celuilalt
- a mentine o varietate larga de optiuni, a fi deschis pentru schimbari
si contradictii
- a nu sari peste dorintele, sentimentele altuia pentru a evita ca mai
tarziu acesta sa se simta prost ca nu au fost luate in considerare
.si, in mod sigur, multe altele.

Reflectii si maxime:
"E n zadar sa vorbesti celui care nu vrea sa te asculte." M. Eminescu
"Cuvntul este sunet si culoare, e mesagerul gndului uman." T. Vianu
"Ct de puternice sunt cuvintele drepte. " Biblia
"Cuvintele sunt cele mai puternice droguri folosite de omenire." Rudyard
Kipling
"Pana de scris este mai puternica de ct sabia"
Shakespeare
"Ca sa pregatesti o buna cuvntare spontana ti trebuie mai mult de trei
saptamni. "
Mark Twain
"Scrierea la persoana a treia deseori ne permite sa ne ascundem n spatele
organizatiei." H. Schwartz
"Precizarea ntelesului termenilor este cea dinti precautie care se ia n orice
discutie."
P. P. Negulescu
"O cuvntare fara scop specificat este ca o calatorie fara destinatie." Ralph
C. Emedley
Pictura (imaginea) constituie un mijloc de comunicare eficient, o arta si
o tehnica de reprezentare, cu mijloace specifice, a unor subiecte fie reale, fie
imaginare sau de combinatii nefigurative de forme si culori.
Muzica este arta care comunica, cu ajutorul sunetelor, sentimente, stari si
atitudini psihice. Reflecta realitatea prin imagini artistice, la fel ca toate
celelalte arte.
Baletul (dansul) comunica prin miscare si gratie, nsotite de muzica, stari
sufletesti, sentimente etc.
Cuvntul scris, literatura, forma pregnanta de exprimare si comunicare
interumana, la un moment dat si de-a lungul timpului totodata, reprezinta o
marturie a trecerii oamenilor prin istorie, a oamenilor obisnuiti, cu perceptii
diferite asupra evenimentelor traite.
Dup cum vedem, comunicarea deschis i eficient necesit mai mult
dect disponibilitatea si abilitatea de a vorbi deschis despre sine insui (sau
despre orice altceva). Decisiva este reacia partenerului. Cu toii avem
posibilitatea s devenim buni comunicatori. Perfecionarea continu in
diferitele ei aspecte este una din cele mai profitabile alegeri pe care o putem
face in aceast viat. Este o realitate pe care din ce n ce mai muli oameni o
constientizeaz. i care ne st la indemn oricnd !