Sunteți pe pagina 1din 5

COMUNICAREA SCRISA

n comunicarea scris emitorul i construiete mesajul cu ajutorul unor simboluri


grafice. Aceste simboluri grafice sunt n principal literele. Literele desemneaz sunetele, deci
scrisul fixeaz comunicarea, canalul mesajelor scrise fiind accesibil vederii. Multe dintre regulile
comunicrii orale nu mai sunt valabile pentru comunicarea scris. Totui exist o regul foarte
general valabil i pentru aspectul oral i pentru cel scris, i anume: pentru a se face neles
emitorul trebuie s tie el nsui ce vrea, s comunice i s aplice regulile de exprimare corect.
Totui comunicarea scris are o prim regul, care se refer att la receptor ct i la emitor.
Emitorul trebuie s ntrebuineze corect literele i semnele de ortografie i de punctuaie.
Receptorul trebuie s cunoasc i el semnificaia semnelor i felul cum ele se ntrebuineaz
pentru a nelege mesajul.
Prin comunicare scrisa se intelege: scrisoare, continutul unei scrisori, schimb de scrisori
intre doua sau mai multe persoane, raport sau legatura intre fapte, lucrari, fenomene si situatii.
Este procedeul de comunicare intre oameni prin scrisori, instiintari sau comunicari scrise. Prin
comunicare scrisa se mai intelege totalitatea comunicarilor scrise care intervin in activitatea unei
persoane juridice cu privire la relatiile si interesele ei.
Comunicarea facuta in scris de catre o persoana fizica sau juridica reprezinta un act de
corespondenta. Actele de corespondenta au caracterul si poarta denumirea de scrisori. In cazurile
concrete, insa, actele de corespondenta au denumiri diferite: oferta, adresa, intampinare, cerere,
telegrama, reclamatie, proces-verbal, afis comercial.
Comunicarea scrisa este folosita atunci cand nu este posibila comunicarea orala, cand nu
exista alt mijloc de comunicare, cand comunicarea scrisa este mai avantajoasa in comparatie cu
celelalte mijloace de comunicare si, indeosebi, intotdeauna este necesara existenta unei forme
scrise.
Obiectul comunicarii il formeaza: pastrarea relatiilor existente si convenabile dintre
oameni, dintre organizatiile lor, dintre ei si acestea, initierea, stabilirea si desfasurarea unor relatii
noi, modificarea si stingerea relatiilor vechi, schimbul de stiri, ganduri, informatii, pareri si idei
care prezinta interes pentru relatiile lor, precizarea anumitor situatii si pozitii privind interesele
reciproce, clarificarea si aplanarea eventualelor neintelegeri care se pot ivi in cadrul relatiilor si

intereselor comune, rezolvarea diferitelor probleme pe care le ridica desfasurarea practica a


raporturilor sociale care ai leaga.
Pentru persoanele fizice, comunicarea scrisa constituie o activitate ocazionala. Pentru
organele de stat, institutii, intreprinderi si celelalte organizatii, comunicarea constituie o
activitate continua, o metoda de lucru, o modalitate de rezolvare a multor probleme.
Corespondenta a facut pozibile noi relatii in viata politica activitatea comerciala, in lumea
culturala si in existenta cotidiana. Ea respecta un anumit protocol si presupune, atat pentru
emitator cat si pentru receptor, cunoasterea si respectarea unor reguli. Ea mai presupune
confidentialitate, fiind protejata de altfel de prevederile legale. Violarea corespondentei este un
act abuziv si ilegal.
Rolul comunicarii scrise in activitatea societatilor comerciale reuneste atat definirea
corespondentei cat si importanta ei. Corespondenta este comunicarea scrisa intre doua persoane,
institutii, scrisori primite, trimise de o institutie, organism, persoana. Importanta ei decurge din
rolul pe care il joaca in activitatea societatilor comerciale.
Comunicarea scris se poate face prin:
- emailul i comunicarea prin Internet
- comunicatele de pres
-reclama prin tiprituri
-rapoartele i notele interne
- memourile
-etc.
Comunicrile scrise cer mai mult timp pentru realizare, nu primesc un feedback
instantaneu, dar pot fi analizate mai atent i sunt mai persistente mesajul rezist n timp (scripta
manent). Emitorul unui mesaj scris trebuie s fie sigur de cuvintele scrise n document ca
urmare precizia de limbaj este foarte important, cci greelile dintr-un mesaj scris nu pot fi
corectate prea uor.
Etapa de pregatire a comunicarii in scris
Este vorba de pasii urmati inainte de a scrie efectiv, si anume de luarea notitelor, discutii
avute cu alte persoane, brainstorming, conturare, adunarea informatiilor. Generarea ideilor in
legatura cu continutul incepe in etapa premergatoare scrisului, insa va continua si de-a lungul
procesului de redactare, astfel incatetapa de pregatire are un caracter recurent.
Scopul comunicarii. Fiecare document trebuie sa aiba o tinta specifica, un motiv pentru
care este scris. Odata stabilit scopul, trebuie sa stabilesti si informatia necesara in realizarea

obiectivului. Cititorul trebuie sa afle doar acele informatii relevante, transmise intr-o maniera
precisa si concisa.
Identificarea audientei. Ca autor al unui text ai datoria de a decide ce sa scrii si modul
in care sa scrii, pentru o audienta specifica. Urmareste aceste chestiuni principale:
- ceea ce cititorul stie deja influenteaza ceea ce vei omite din text;
- ceea ce cititorul trebuie sa stie determina informatiile incluse in text;
- ceea ce cititorul vrea sa stie influenteaza ordinea notarii si accentuarea importantei informatiilor
in text.
Stabilirea ideii principale. Care este ideea pe care cititorul trebuie sa o retina.
Stabilirea formatului. Email informativ, raport detaliat, scrisoare formala, etc. Formatul,
la fel ca si audienta, va stabili stilul sau tonul formal sau informal.
Etapa de redactare a comunicarii in scris
Intocmirea textului. Practic, trebuie sa transformi ideile in propozitii si paragrafe.
Accentul cade pe explicarea si argumentarea ideilor, precum si conectare acestora intre ele. In
aceasta etapa conteaza redactarea bruta a textului, fara a acorda atentie detaliilor; acum scrii mai
mult pentru tine - iti organizezi gandurile.
O foaia alba poate descuraja pe oricine. Poti incepe cu ideea principala, sau cu informatiile
pe care cititorul trebuie sa le afle prima data. Pentru un document mai lung este foarte importanta
schema textului - aceasta ajuta la identificarea pasilor si imparte informatia in portiuni ce pot fi
asimilate mai usor.
Revizuirea. Acest pas este esential in redactarea unor documente eficiente. Acum este
momentul sa te gandesti la cititori, la nevoile si asteptarile acestora. Gandeste-te la modalitatea
de a argumenta o idee, astfel incat cititorul sa fie convins, la organizarea eficienta a textului, la
prioritatea idelilor.
La inceputul documentului ai nevoie de ceva care sa atraga atentia si sa pastreze interesul
celui care citeste. Inceputul trebuie sa evidentieze motivul comunicarii scrise si de ce documentul
trebuie sa fie citit.
O diferenta importanta intre comunicarea orala si cea scrisa este faptul ca in vorbire cel
care asculta primeste informatia in ordinea stabilita de vorbitor, in vreme ce cititorul poate
selecta aspectele mai importantei si poate reciti unele pasaje. In acest sens este util sa evidentiezi
informatiile mai importante prin subtitluri informative, spatii albe, litere deosebite fata de
celelalte din text, etc.

Lungimea ideala a unui document scris este o pagina format A4 sau cuprinsul ecranului
computerului, astfel incat cititorul sa poata avea in fata ochilor textul intreg. Paragrafele trebuie
sa aiba 5 - 6, maximum 10 randuri si sa comunice o idee unitara, iar frazele trebuie sa fie
formate din 15 - 20 de cuvinte. Propozitiile trebuie sa fie scurte, iar cuvintele simple, specifice,
intelese cu siguranta de receptor. Evita exprimarea banala tipica limbajului oral, cuvintele
redundante, inutile, precum si pe cele prea lungi sau cu inteles obscur.
Editarea. Altfel spus, pregatirea pentru tipar - acesta este ultimul pas in realizarea unei
comunicari scrise si include corectarea eventualelor greseli de gramatica, stabilirea corecta
apunctuatiei si verificarea ortografiei. Punctuatia corecta clarifica intelesul si evidentiaza
structura; in plus, poate elimina embiguitatea. Gramatica sau ortografia incorecta nu va
impiedica cititorul sa recepteze mesajul, insa va lasa impresia de lipsa a profesionalismului si a
interesului fata de audienta

REFERAT COMUNICAREA
SCRISA

S-ar putea să vă placă și